Într-un moment de răscruce istorică pentru poporul românesc, nedepăşită încă, a apărut Corneliu Zelea Codreanu, Căpitanul, cum l-au numit contemporanii săi. Şi tot la această grea răscruce istorică, încă nedepăşită, a apărut la spatele lui, ca o generaţie spontană, tineretul român de atunci, luminos în suflete şi beligerant în fapte. Codreanu aducea cu el o viziune istorică clară şi un concept românesc de proporţii universale. Tineretul român aducea o voinţă de fier, nişte convingeri inflexibile şi un spirit de sacrificiu ce rar se întâlneşte în istoria lumii. Împreună au luat de coarne plugul românesc şi au încercat să-l pună pe răzor bun. Ei au reînviat speranţele şi au încordat muşchii poporului lor. Codreanu şi generaţia lui au vorbit mulţimilor româneşti cu un limbaj clar şi profetic, iar acestea i-au înţeles şi s-au unit la dinamica discursului lor. Rezultatul a fost un măreţ imn naţional căruia evenimentele politice ulterioare şi neînţelegerea unor compatrioţi înşelaţi, i-a stins armonia.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar Corneliu Codreanu nu convoacă tineretul ţării sale pentru a forma un nou partid. Nu-l cheamă pentru a introduce un alt concurent în viaţa politică din România, ci pentru a-l strânge în jurul unui steag, a unei idei proaspete şi actualizate despre omul român şi necesităţile Patriei lui. Această panoramă ce-o deschidea Codreanu în faţa ochilor tineretului nu era însă o inovaţie stranie în viaţa poporului nostru, ci ceva cunoscut, ceva familiar. Era o încercare de revenire sinceră la tradiţia românească pură, o redescoperire a valorilor poporului român. Codreanu încerca armonizarea trecutului nostru cu nişte acorduri proaspete, înnoite şi adecvate timpului în care trăia. "Revoluţia" lui Codreanu pornea din adâncimile sufletului românesc, din conştiinţa lui istorică, pe care voia să o cureţe de buruienile ce crescuseră pe ogorul nostru. Era o reîntâlnire a omului român cu tradiţia lui. Căci tradiţia este cureaua de transmisiune a unor valori naţionale permanente care conduc popoarele spre maturitatea lor istorică. Ruperea de tradiţie înseamnă saltul în gol al naţiunii şi moartea ei istorică. Este poate paradoxal, dar trecutul, cunoaşterea lui, este chezăşia sigură a viitorului. Ca şi indivizii, popoarele nu mai sunt nimic dacă le rupi de trecutul lor. Duşmanii cunosc aceste adevăruri, de aceea încearcă pe toate căile să rupă popoarele de tradiţiile lor, să le întunece conştiinţa lor istorică.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu, în lupta sa de regenerare morală a poporului românesc şi de însănătoşire a politicii lui, s-a adresat în primul rând tineretului, din sânul căruia apăruse şi el. Cu acesta el se putea întelege mai uşor pentru că era mistuit de acelaşi foc naţional şi simtea aceeaşi nelinişte în faţa unui viitor ce se profila nesigur şi sumbru.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În mintea lui Corneliu Codreanu s-a născut ideea de a îndepărta tineretul de momeli politice. El trebuia să fie smuls din cursele încurcate şi degradante ce i se semănau în calea lui şi condus, încă de pe băncile şcolilor secundare, spre acţiuni politice sănătoase, cu alte preocupări şi cu alte perspective. Trebuia create condiţiile indispensabile pentru ca, tot ceea ce va întreprinde în viitor cetăţeamul român, să fie judecat şi acceptat în plină libertate şi cu plină constiinţă de el. Adică să trăiască în adevăr, în acel adevăr ţâşnit din izvoarele sufletului său.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşadar, toată activitatea lui Corneliu Zelea Codreanu, atât cea politică, cât şi cea educativă (mult mai însemnată aceasta), a avut un stil proaspăt, curat şi idealist, avântat şi profetic, născut dintr-o stare de transfigurare interioară ce inundă uneori, în anumite epoci ale istoriei, sufletele generaţiilor tinere. Căci tineretul este mai sensibil, mai uşor înfiorat de o chemare naţională adevărată, pe care o simte cu antenele sale delicate şi nealterate încă de rostogolirea vieţii. Numai acest tineret poate radia apoi din puternicul său conţinut patriotic, acele stimulente politice care aprind speranţele naţiunilor, înflăcărează sufletul colectiv şi determină popoarele să-şi ia în mâini, cu hotărâre, destinele proprii şi să le poarte pe drumuri noi, spre realizarea lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu admitem nimănui să caute şi să ridice pe pământ românesc un alt steag decât acela al istoriei noastre naţionale.

citat celebru din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Creangă, Ion

Creangă este o expresie monumentală a naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau, mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un moment de genială expansiune...

definiţie celebră de George Călinescu
Adăugat de Alinutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea, Legiunea tinde să aprindă credinţi nebănuite, ea tinde să transforme, să revoluţioneze sufletul românesc... Sufletul este punctul cardinal asupra căruia trebue să se lucreze în momentul de faţă. Sufletul individului şi sufletul mulţimii.

citat clasic din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de stefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Codreanu înţelesese că acest politicianism nou, importat şi condimentat "a la roumaine", nu mai era la înălţimea cerinţelor ţării. Cum era înfeudat unor modeluri culturale străine, nu mai putea intui cu suficientă claritate necesităţile românilor şi primejdiile ce-i pândeau la răsărit. Din cauza aceasta, Corneliu Codreanu încearcă să îndepărteze tineretul ţării sale de influenţa vătămătoare a unui astfel de politicianism. El vrea să-l asocieze la un nou proiect de viaţă românească şi vrea să-i trezească în suflet o speranţă nouă.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă şi în alte părţi Psalmii Vechiului Testament s-au citit la fel de mult ca la noi. În orice caz, eternitatea românească despre care vorbesc este de acest tip. Nu o plenitudine istorică, nu realizări majore – pe care neamul nostru nici n-ar fi avut când să le înfăptuiască – dau garanţia duratei; ci sentimentul că, în fond, există un plan faţă de care toată frământarea istorică este irosire şi pierdere. Dar - şi aici e aspectul nou faţă de tânguirea biblică - neamul românesc e şi el, într-un fel, solidar cu acel plan neschimbător. I se întâmplă şi lui multe, se frământă ceva în marginea lui, în inima lui, peste trupul lui chiar – dar el rămâne neschimbat. "Trece şi asta" e una din cele mai curente vorbe româneşti. Neamul nostru rămâne pentru că şi el participă, în felul lui, la eternitatea fiinţei.

Constantin Noica în Pagini despre sufletul românesc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corneliu Codreanu dădea mare importanţă cântecului, considerându-l o manifestare spontană şi sinceră a simţămintelor oamenilor. Dar nu oricine poate cânta. Pentru asta trebuie să ai o anumită stare, o bucurie interioară, un grad înalt de curăţenie în cuget. Pe aceia care nu-şi puteau manifesta prin cântec această bucurie interioară, această ofrandă adusă speranţei, Codreanu îi îndemna să rămână în afara Mişcării Legionare.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinerii s-au săturat până în gât de destinul acesta de a fi şi a rămâne român. Şi caută prin orice fel de argumentare (istorică, filosofică, literară) să demonstreze că românii sunt o rasă incapabilă de gândire, incapabilă de eroism, de probleme filosofice, de creaţie artistică, şi aşa mai departe. Unul dintre ei se îndoieşte atât de mult de realitatea unui neam românesc războinic, încât îşi propune să citească Istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca să verifice dacă într-adevăr s-au luptat vreodată românii cu turcii, şi i-au învins! Altul crede că orice creier care contează în istoria şi cultura "românească" nu e de origine română: Cantemir, Kogălniceanu, Eminescu, Haşdeu, Conta, Maiorescu, Iorga, Pârvan etc. etc. – toţi, dar absolut toţi sunt străini.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare generaţie îşi caută un stil de viaţă specific ei, croit pe credinţele şi pe descoperirile politice pe care le face. La noi, generaţiile anterioare războiului de reîntregire, obosite poate de marele efort pe care-l făcuseră pentru construirea României Mari şi orbite oarecum de această înaltă misiune pe care le-o aşternuse în faţă destinul şi pe care au servit-o până la capăt cu mari sforţări şi sacrificii, deveniseră arogante, statice şi rutinate. Ele se creadeau în posesia unui adevăr politic absolut, pe care-l considerau singurul posibil în ţara noastră şi, deci, inamovibil. Aplecaţi prea mult peste trecutul lor glorios, nu mai priveau şi spre alte orizonturi. Nu puteau intui neliniştile ce se frământau în jurul României. În credinţa lor, totul era definitiv rezolvat de ei şi nu mai erau necesare agitaţiile urmaşilor. Ei au considerat îngrijorarea politico-socială a tineretului român ca o ingratitudine faţă de sforţările şi realizările lor măreţe. Dar nu era aşa. Ei se înşelau. Tineretul României, într-o altă circumstanţă istorică, îşi căuta propriul lui drum. El îşi ascuţea propriile sale arme, cu care trebuia să realizeze, în condiţii majore, ambiţiile colective româneşti. În realitate, acest tineret era continuatorul, cu alt stil şi alte perspective, al sforţărilor comune ale tuturor generaţiilor româneşti, pentru desăvârşirea în libertate şi siguranţă a Patriei lor.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Mihail Codreanu

În turnul lui de fildeş
N-auzi cântări, nici şoapte,
Doar câteodată-l spurcă
Vre-o pasăre de noapte!

epigramă de George Topîrceanu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legionarul iubeşte moartea, căci sângele lui va servi pentru plămădirea cimentului României legionare.

citat clasic din Corneliu Zelea Codreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Smulgerea tineretului din tentaculele politicianiste care-l pândeau la încrucişarea vieţii lui cu studenţia, este unul din motivele care-l determină pe Căpitan (Corneliu Codreanu) să-şi îndrepte grija către lumea şcolilor secundare. El vrea să lege tineretul de catargul corăbiei naţionale pentru a nu fi prins în mrejele amăgitoarelor sirene politicianiste.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt român

Eu sunt român de obârşie
Părinţii mei au fost români
Bunicii, străbuneii
Cum naiba, să trăiesc, eu
Cu prezumptia vinovăţiei
Ce mi-o impută veşnic fariseii?!!

Am obosit să strâng mereu atâtea stări civile
De naşteri
De botezuri
De deces
Am obost să stau atâta-n rând după ştampila
Că-mi curge-n vine sânge românesc
Am obosit să stau la cozi prin consulate
Şi nici arginţi, eu nu mai am că să plătesc
Pentru străine cosecinţe de tratate
Legiferate-n paşaportul românesc.

Hristoase, astăzi, când în Basarabia-i Ispasul
Şi te înalţi ca-n mii de ani până acu la cer
Tu roagă pentru mine Dumnezeul-Tată
Să scoată de pe Prut cortină grea de fier
Mai roagă pentru mine ca cumva să facă
Să nu mai umblu-atâta să cerşesc
Un drept al meu, ce-mi aparţine pe dreptate
Legiferat în paşaportul românesc
- De-a mă simţi român, cu acte-n regulă, acasă
Şi în Bujeac şi în Carpatul strămoşesc

Eu sunt român de obârşie
Părinţii mei au fost români
Bunicii, străbuneii
Cum Doamne, să trăiesc, eu
Cu prezumptia vinovăţiei
Ce mi-o impută veşnic fariseii?!!

poezie de Iurie Osoianu (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi iubesc ţara şi poporul în mod visceral. Pentru poporul ăsta am bocit, pentru el m-am rugat în toate catedralele lumii, lui i-am adresat mesaje, lui îi adresez zi de zi rugăciunile mele. Poporului meu, ţării mele pe care am iubit-o şi am reprezentat-o! Iubesc tot ce-i românesc, cu tot ce ţine de pădure, câmpie, de glie, de ţăranul român, de toţi oamenii care respiră în ţara asta. Însă nu-mi place că ei se orientează către non-valori care nu au făcut decât să ne decimeze spiritul şi credinţa pe care am avut-o în noi înşine... ne-am îndepărtat de Dumnezeu, ca popor.

citat din Gheorghe Zamfir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema pământului mi-a apărut atunci ca însăşi problema vieţii româneşti, a existenţei poporului românesc, o problemă menită să fie veşnic de actualitate, indiferent de eventualele soluţii ce i s-ar da în anume conjuncturi.

Liviu Rebreanu în Opinii personale despre romanul Răscoala
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A apărut, acum de curând, o nouă modă printre tinerii intelectuali şi scriitori; a nu mai fi români, a regreta că sunt români, a pune la îndoială existenţa unui specific naţional şi chiar posibilitatea inteligenţei creatoare a elementului românesc. Să ne înţelegem bine: tinerii aceştia nu depăşesc naţionalul pentru a simţi şi gândi valorile universale, ei nu spun: "nu mai sunt român pentru că sunt înainte de toate om, şi cuget numai prin acest criteriu umiversal şi etern.

citat celebru din Mircea Eliade
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pătrate în doi

În lumea lui π a venit un pătrat,
care l-a luat cu el şi pe R
şi i s-a aşezat drept în frunte
şi uite aşa a apărut cercul...
Sau invers?!
Apoi a venit un tip
care a zis că
suma pătratului catetelor
e totuna cu pătratul ipotenuzei
şi aşa a apărut triunghiul
Sau invers?!
Oricum, de atunci s-au invetat
tot felul de chestii
Spre exemplu, a fost unul
care l-a comparat pe E cu m şi c
şi a pus şi el -
în cîrca lui c -
un pătrat.
Şi aşa a apărut bomba atomică.
Bietul om
a încercat să-şi repare greşeala
dar ideile lui au rămas într-o carte
pe care încă nu a înţeles-o nimeni.
Însă
în DOI toate relele lumii
devin suportabile.

poezie de Dorian Rela
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!