Rutină

Suferinţa şi bucuria vin
Din neatinse cereşti constelaţii
Îndepărtând sau apropiind urmele
Armoniilor interioare.

Poverile şi împlinirile înfloresc
În zborul fără de sfârşit
A adevărului.

Lacrimile liniştii
Obosesc poarta vindecării
Rătăcită în soartă.

Mama îşi tulbură
Cuminţenia sufletului
Când poveştile
Nu mai sunt
Ascultate.

Acum suferinţa
Devine comună
Stăpânului şi umilului,
Rutină pe care sufletul
Nu are cum
Răsplăti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa

port suferinţa ca un talisman
din clipă-n clipă şi din an în an

aceiaşi suferinţă o mai port
prin spaţiu încă viu spre spaţiu deja mort

şi numai suferinţa mă tot poartă
din viaţă-n viaţă şi din soartă-n soartă...

poezie de Iurie Osoianu (9 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vechi poem din dinastia Qin

Furia afectează ficatul,
Bucuria duce la îmbolnăvirea inimii,
Îngrijorarea slăbeşte splina,
Teama şi spaima aduc prejudicii grave rinichilor,
Tristeţea sau suferinţa sufletească îmbolnăvesc plămânii.

Mânia (furia) determină mişcarea energiei către partea superioară a corpului,
Bucuria încetineşte circulaţia energetică,
Suferinţa sufletească şi tristeţea consumă energia,
Teama şi spaima o tulbură, iar
Îngrijorarea duce la stagnarea ei.

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul fiecărui om este de a creşte, a se dezvolta şi de a-şi găsi împlinirea şi bucuria de a trăi. Atunci când conştientizăm asta şi trăim în acest fel suntem sănătoşi fizic, psihic, emoţional şi spiritual. Când alegem să trăim în compromis, suferinţa ne va însoţi mereu. Iar când suferinţa este prezentă, sănătatea noastră precum şi bucuria de a trai sunt absente. Suferinţa, dată de compromisuri şi renunţare la sine, NU este o virtute şi nici nu duce la nimic bun. Când vom înţelege asta cu adevarat, vom şti cum să trăim şi ce alegeri să facem.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul dorului

În vatra frământărilor interioare,
Când lacrimile sufletului se-aprind,
Dorul întreţine trăirile anterioare
Cum râul întreţine propriul grind.

Doru-i acea catedrală de frustrare,
Pe care încinse-amintiri o cuprind,
În vatra frământărilor interioare,
Când lacrimile sufletului se-aprind.

În căutări de negăsire, dorul doare,
Fulgerând, sfidează timpul puhoind...
Şi la-ndemnul vechilor trăiri, tresare,
Reprezentări nostalgice reînnoind
În vatra frământărilor interioare.

rondel de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa inimii şi suferinţa minţii

Suferinţa inimii tale
Şi suferinţa minţii tale
Nu vor fi niciodată la fel.
Indiferenţa la suferinţă a minţii tale
Este cea mai bună dovadă.
Acceptarea suferinţei din partea inimii tale
Este cea mai bună dovadă.
Diferenţa dintre suferinţa inimii
Şi suferinţa minţii este următoarea:
Suferinţa minţii evadează din colivia corpului,
Suferinţa inimii zăboveşte în viaţa realităţii.

poezie clasică de Sri Chinmoy
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suferinţa nu durează decât atât cât o întreţii tu, cu gândurile tale. Când decizi că nu mai vrei să suferi, ci închei acel capitol şi îţi extragi învăţămintele necesare, devii mai înţelept. Asta este calea prin care omul evoluează, devine din ce în ce mai pregătit pentru tot ceea ce are viaţa să îi ofere şi astfel, drumul îi va fi din ce în ce mai lin. Unii oameni aleg să permită suferinţei să îi transforme în victime fără speranţă, oameni care se definesc prin suferinţa pe care şi-o autoinduc, dar care, trăind aşa, nu evoluează. Evoluţie, stagnare sau chiar regres - tu alegi cum să te raportezi la suferinţă şi la ce poate ea să aducă în viaţa ta.

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul deţine în sufletul său sămânţa, de unde îşi recoltează bucuria şi suferinţa.

citat celebru din Sofocle
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul vieţii tale ar fi normal să fie fericirea, nu suferinţa. Suferinţa îţi este dată doar ca să conştientizezi ceva, să înveţi o lecţie, să îţi dai seama că drumul pe care mergi nu este bun pentru tine. Bucuria şi fericirea sunt semnale care îţi arată unde te afli şi pe unde să o iei. Dacă suferi înseamnă că nu este ceva în regulă cu felul în care gândeşti sau trăieşti. Dacă simţi bucurie şi linişte interioară înseamnă că te afli pe drumul cel bun. Eliberarea de suferinţă presupune conştientizare şi schimbare - acţiune. Suferinţa, ca stil de viata, nu este nici benefica şi nici nu trebuie acceptată pentru că ea duce la îmbolnăvire psihică şi fizică. Un om care a înţeles că suferinţa şi bucuria sunt doar indicatori şi călăuze în drumul vietţi, este un om înţelept. Caută să înţelegi mesajele pe care ţi le transmite suferinţa, conştientizează lecţiile ei şi fă schimbările necesare. Astfel dai la o parte obstacolele din calea fericirii tale. Meriţi să fii fericit şi să te bucuri de viaţă!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul vieţii tale ar fi normal să fie fericirea, nu suferinţa. Suferinţa îţi este dată doar ca să conştientizezi ceva, să înveţi o lecţie, să îţi dai seama că drumul pe care mergi nu este bun pentru tine. Bucuria şi fericirea sunt semnale care îţi arată unde te afli şi pe unde să o iei. Dacă suferi înseamnă că nu este ceva în regulă cu felul în care gândeşti sau trăieşti. Dacă simţi bucurie şi linişte interioară înseamnă că te afli pe drumul cel bun. Eliberarea de suferinţă presupune conştientizare şi schimbare - acţiune. Suferinţa, ca stil de viaţă, nu este nici benefică şi nici nu trebuie acceptată pentru că ea duce la îmbolnăvire psihică şi fizică. Un om care a înţeles că suferinţa şi bucuria sunt doar indicatori şi călăuze în drumul vieţi, este un om înţelept. Caută să înţelegi mesajele pe care ţi le transmite suferinţa, conştientizează lecţiile ei şi fă schimbările necesare. Astfel dai la o parte obstacolele din calea fericirii tale. Meriţi să fii fericit şi să te bucuri de viaţă!

citat din Ursula Yvonne Sandner
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amăgire

Preţul iubirii e suferinţa,
Preţul ne-mplinirii e dorinţa,
Preţul poeziei răstignită-n tuş
E noaptea stelelor înecate-n duş.

Tu-ţi speli suferinţa în dorinţa mea,
Tuşul poeziei îl storci în cafea,
Pe mine mă răstigneşti în suspine
Amăgindu-te ca singură ţi-i bine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe suferinţa, lacrimile şi furia cuiva nu s-a clădit bucuria; e ca şi cum cineva pe pământ ar vrea legea gravitaţională a anula.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcerile

( Tatălui meu )

Când gândurile sunt ascultate
în tăcere,
zgomotul durerii devine
mult prea mare;
Lacrimile udă
filigranul hârtiei,
sângele devine
cerneala tocului
cu care scriu imnul
suferinţei mele.

poezie de Camelia Opriţa (9 mai 2019)
Adăugat de Maria Elenia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimile icoanei

LACRIMILE ICOANEI

Pe al creştinătăţii plai
curge Mirul din icoană,
când Sfântul lăcrimează-n Rai,
de a sufletului rană.

Lacrima-n mir se transformă
pentru candela credinţei,
cu a spiritului formă
din Raiul făgăduinţei.

La poarta Raiului ceresc,
creştini aşteaptă chemare
să-şi ducă suflet omenesc
pe-a veşniciei cărare.

Pe suflet scriu rugăciune,
la altar ceresc s-o ducă,
în a icoanei minune,
când Sfântu-ncepe să plângă.

Pe lacrima din icoană
curge al credinţei mister,
din suflet fără prihană
să se reverse Adevăr.

Omul pe Calea Domnului
pune lacrimi în speranţă
să dăruie sufletului
Lumină, spre altă Viaţă.

La împărătească poartă,
a eternităţii cereşti,
las rugă înlăcrimată
din soarta vieţii pământeşti.

Cu toiag de timp va bate
la poarta Dumnezeirii,
Sufletul, de-ai fi iertate
păcatele omenirii.

*"Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa.
Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine." - Ioan 14:6
Maria Filipoiu

poezie de Maria Filipoiu din Calea, Adevărul şi Viaţa - poezii religioase
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul când e singur, suferă suferinţa omului singur. Când e într-o relaţie, suferă suferinţa omului din relaţie. Când e despărţit, suferă suferinţa despărţirii. Suntem atât de disperaţi cu relaţiile încât atunci când apare cineva şi spune că e fericit indiferent de statutul relaţional îl bănuim de probleme psihice grave şi l-am prefera legat într-un ospiciu ca nu cumva să existe riscul să ne molipsim de la el şi să rămânem fără întregul sens al existenţei noastre, singurul motivator real ce ne animă fiecare respiraţie: ALTCINEVA. Oricine, numai să nu rămân eu cu mine şi să îmi văd sufletul aşa cum e el, cu lumina şi întunericul din el, cu toţi demonii şi slăbiciunile care îmi cer o muncă interioară titanică.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi

E o masă a tăcerii la care stă
Gânditorul de la Hamangia.
Brâncuşi obosit după călătoria prin lume,
se aşază şi el la masa rotundă din lemn
şi gustă roadele pământului originar.
Suferinţa din gând îşi vede simbolurile
cum se nasc din lucruri simple.
Ideile se cioplesc în masa tăcerii,
pleacă fecund spre poarta sărutului şi coloana fără sfârşit
după ce a iniţiat himere, vrăjitoare, domnişoare, prinţese...
şi zborul unor păsări văzute la Hobiţa
chiar peşti ori ţestoase zburătoare.
Urmaşii un timp n-au priceput nimic
considerându-l un copil plecat!
Sculptorul este prezent în piatra, metalul şi lemnul lumii
mai mult decât în conştiinţa noastră
de neînsemnaţi muritori.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există plăceri false şi adevărate. False sunt cele care apar odată cu senzaţia şi cu părerea neadecvată şi se găsesc împletite cu suferinţa. Adevărate sunt cele proprii numai sufletului însuşi prin el însuşi, însoţind intelectul şi înţelepciunea, fiind pure şi neamestecate cu suferinţa, fără ca vreodată să fie urmate de vreun fel de căinţă.

citat celebru din Platon
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-ai chemat

M-ai chemat în taină, Doamne, m-ai suit la Tine
Singură treceam prin cerul care Te-ascundea,
Tremuram de suferinţa celor morţi în mine,
Tremuram de deznădejdea că mă poţi vedea.
Doamne, câtă înserare se zbătea în pleoape,
Câte rugăciuni pripite, vorbe fără rost,
M-ai chemat să vin în ceruri lângă mine-aproape
Tremurând de suferinţa celei care-am fost.

M-au purtat pe braţe, Doamne, jertfă legănată,
Stelele şi heruvimii înaintea Ta,
Te priveam cu plâns de fluturi când am fost chemată
Tremurând de suferinţa că mă vei uita.

Jertfă ridicată, Doamne, m-ai cuprins plăpândă
Înălţându-mă în slava tainelor cereşti
Ţi-am simţit întâi tăcerea, mângâierea blândă
Şi-am ştiut atuncea, Doamne, că Tu mă iubeşti...

Amin!

poezie de Adriana Cristea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Loviţi de soartă

Îmi bate lacrima în poartă
Şi-atât de crunt mă simt lovit
De soarta asta blestemată,
Încât aş vrea să fi murit

Când nu ştiam ce-i suferinţa,
Cât nu-l uram pe Dumnezeu...
Sătul, scârbit de încercare,
Acum, să mor îmi este greu.

M-au încercat dorinţe, temeri,
Din vinul vieţii am gustat
Şi am privit plângând la ceruri
Şi-n rugă am îngenunchiat,

Dar n-am găsit seninătatea
Promisiunilor cereşti,
Nici bucuria împăcării
Cu cele sfinte... Unde eşti?!

De ce nu ne mai eşti lumină
Şi pas... şi vis... şi împăcare?!
Promisiunea Ta divină
Unde-a apus, Mărite Doamne?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coloana fără sfârşit

Oul e infinitul care se multiplică,
îşi păstrează forma perfectă.
Păsările sunt ideea
care iese din inima lui vie,
cu lecţia de zbor în aripi.

Tăcerea rămâne un gest
de împărtăşire a gândurilor;
nu stă la masă,
caută un scaun de timp,
să-şi mărturisească taina-n sărut
înflorind stâlpii porţii.
O bucurie dăltuită-n durere
rugăciunea
spusă de cuminţenia pământului,
domnişoarei Pogany
înainte de a se ridica la cer.

Pe urmele recunoştinţei,
Brâncuşi înduioşat a zidit
mineralele pământului
într-o coloană fără sfârşit,
să-şi sprijine cerul.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea din colivie nu îşi cântă bucuria, ci suferinţa.

aforism de George Budoi din Aforisme (8 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!