În sihăstria mea
singur tovarăș mi-este fumul.
Frâng ramuri și-amintiri -
cu ele-ntrețin focul
în cabana de iarnă.
tanka de Izumi Shikibu, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nu știu cum
să le deosebesc:
luciul
petalei florii de prun și
luna din cerul de primăvară.
tanka de Izumi Shikibu, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trezită de parfumul
exalat de prunul pe cale să înflorească...
Întunericul
nopții de primăvară
mă îmbibă de nostalgie.
tanka de Izumi Shikibu, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este disponibil și textul în spaniolă.Nici tăișul rece
al vântului de toamnă
nu mă rănește
cât zborul petalelor primăvara
smulse brutal de furtună.
tanka de Izumi Shikibu, traducere de Dan Costinaș
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar și atunci când un râu de lacrimi curge prin acest trup, flacăra iubirii nu poate fi stinsă.
citat din Izumi Shikibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vino repede să vezi - de îndată ce aceste flori se deschid, cad. Această lume există doar ca un luciu de rouă pe flori.
citat din Izumi Shikibu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dănilă Prepeleac era tovarăș de copilărie cu Ion Creangă și cu el pleca iarnă la săniuș.
perlă din examen
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna clipelor solemne
Mai cântă-mi, iubito, cuvinte,
Mai spune-mi povestea de iarnă
Cu albul de-afară ce minte
Că vrea peste noi să se-aștearnă.
Ne-nvăluie clipe solemne,
Ne-așteaptă paharele pline,
Cabana e caldă, iar lemne
Avem cât să ardem destine.
Și poate că-n focul ce arde
Vom pune și timpul din urmă
Cu nopți adormite-n mansarde
Și zile-nșirate în turmă.
Îmi place lumina difuză
Prin care îmi cântă cuvinte
O iarnă-n povestea confuză
Cu vin din aduceri aminte.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coloanele urcă...
În umbra luminii,
în care se frâng printre nori
fulgere,
ne hranim cu ploile.
Teama cine o strigă?
În spatele ei se cațără Moartea.
Ascunși în găuri de șarpe
unde nu pătrunde nimeni,
ne ucide prin tăcere
căutarea...
În focul întețit pe arbori
cu ramuri tinere,
înfășurați în inele,
trecem prin maduva noptii.
Coloanele urcă,
noi rămânem în frig,
în umbra luminii bolnave.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (1 martie 2012)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frânturi
Rup tăcere,
Frâng sentimente.
Rup ura,
Frâng dragoste.
Stau pe vârfuri,
Frâng mersul.
......................
Mă lovește timpul
Și-mi aduce aminte
De orele cu tine...
Minute cât viața
Îmi acoperă existența.
Tu îmi acoperi timpul.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melopee
Din degete doar ramuri,
Din inimă văpăi,
Din gură doar un clinchet
Strident de zurgălăi.
Din vorbă un liman
De freamăt... Din călcâie
Doar scăpărări de pietre.
Din dragoste - făclie!
Din iarnă un ceaslov
Cu sfinte rugăciuni.
Din coșul pieptului,
Focul a doi tăciuni.
Claviculă prea albă
Din al luminii os
Și guler de mătase
Din glasul tău duios.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
- tovarăș
- Acela-i tovarăș, care îți ține umbrela deasupra capului, când plouă.
proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un gând de iarnă
munții coboară-n văi, domol cu frunze ruginite
o casă strănută cu fumul de pe coș
la gura sobei ard trosnind buștenii
afară latră-un câine fioros
din brad se scutură zăpada
un pui de caprioară se uită curios
a venit din nou frumoasa iarnă
să ne bucurăm de ce-i frumos
poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
În Retezat
La cabana cu mult dor
Timpul s-a oprit din zbor
Clipa-i prinsă-ntr-o mușcată
Ce s-a inroșit indată
Soarele când s-o sărute
I-a iesit in față-un munte
Râul apă a vrut să-i dea
Clipa insă tremura
Mi-este teamă si mi-e frică
Că rămân fără aripă
Brațele ce mă-nconjoară
Au uitat că timpul zboară
Si mă strâng atât de tare
Rămân fără răsuflare....
Timpu-n urmă m-a lăsat
La cabană-n Retezat.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
iarnă tihnită
prin fumul unui coș
curge domol cerul
haiku de Paul Mircea Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă...
Peste-a lumii veche țarnă,
Printre fumul gros din hoarnă,
Fulgi de nea din cer se poarnă...
tristih de Vasile Zamolxeanu (3 decembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patronului Bujor Bogdan de la Cabana "Groapa seacă"
Mâncare e pe săturate,
Iar turiști, tot vin și pleacă.
Unui loc având de toate
De ce-i spuneți "Groapa seacă"?
epigramă de Ion Butulescu
Adăugat de Virgil Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Copaci dintr-o iarnă la Barbizon
se leagănă-n vânt cuibul uscat
printre ramuri strâmbe stă gata să cadă
cocorii demult au plecat
departe-n pustiul fără zăpadă
cârduri de ciori acoperă zorii
aerul vibrează de cântatul afon
cu promoroacă ornează gerul copacii
ce par dintr-o iarnă la Barbizon
poezie de George Ioniță
Adăugat de George Ioniță
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui tovarăș - domn
Domnule, noi îți jurăm
Că pe altul nu avem
Și mereu te-am aplaudat
Că ți-i vremea... de plecat.
epigramă de Ionel Stoiț din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miroase a iarnă rece
Afară miroase a iarnă rece.
Plecat-au cocorii demult către zări,
Se simte zăpada prin aer cum trece,
Covor de petale se-așterne-n cărări.
Afară miroase a rece și fum
Și păsări prin ramuri se strâng zgribulite.
Aleargă un câine grăbit peste drum,
Frunze se cern, de frig pălite.
Miroase a iarnă iarăși afară
Și ramul golaș a încremenit.
Miroase a zăpada ce va să cadă
Din cerul alb, de nori podidit.
poezie de Liliana Badea-Cârstea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floral de iarnă
Au înflorit pe ramuri fulgii,
Minuni de iarnă ni se-arată,
Pe dealuri se aleargă murgii,
Iar, noi privim natura toată.
Albastru-i cerul infinit,
Nori de zăpadă s-au ascuns,
Cărarea iernii din zenit
Ne mână azi, spre munte, sus.
Doar liniștea zăpezii cântă,
Pe timpul de pe portativ,
Iar, copilandrii iau la trântă,
Albă zăpadă... făr de motiv.
poezie de Liviu Reti (16 ianuarie 2020)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!