Spre seară
Spre seară, tunetele și fulgerele ajunseseră deja acolo.
De ce era tristă doamna?
De ce nu și-a manifestat Stăpânul bărbăția?
Ce dorea el, de fapt?
poezie de Ch'u Yuan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre tristețe, poezii despre seară, poezii despre dorințe sau poezii despre bărbați
Citate similare
Doamna Enka dispăru în interiorul navei, lăsându-l pe lungan cu dulciurile sale. Însă nu-și găsi fiul pe puntea principală. Îl strigă de câteva ori, dar acesta nu-i răspundea, chiar dacă ar fi fost acolo. Nu știa pe unde să-l caute, nava fiind imensă; porni însă spre culoarul ce ducea spre rezervele echipajului. O verifică pe cea cu inițialele E. L., corespunzătoare numelui fiului ei, dar Lucian nu era nici acolo, sau dacă era, nu dorea să-și dezvăluie prezența, ceea ce-i reușea foarte bine. Îl mai căută câtva timp, în zadar însă! Fiul ei nu era de găsit pe nicăieri. Dacă-și propusese să se ascundă, reușea foarte bine acest lucru. Tristă, Diana Enka ieși din nava albastră; acum pe trepte nu era doar Nistor, ci și Alexandru. Amândoi se ridicară în picioare, auzind trapa navei.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și citate despre tristețe, citate despre timp, citate despre picioare, citate despre dulciuri, citate despre dorințe, citate despre albastru sau citate despre Alexandru
Câteva clipe, Lucian privi în gol, de parcă era absent din acel loc, cu gândurile aiurea; de fapt se gândea la Lia... Își întoarse capul și o regăsi lângă el; tot nu mâncase nimic, nici nu se atinsese de mâncarea din farfuria pe care el i-o așezase în față. Privind apoi spre farfuria lui, observă că, de fapt, în mod ciudat, era tot plină; deci, nici el nu se atinsese deloc de mâncare. Ceilalți însă, adică bunicii și părinții lui, deja terminaseră. Lucian nu mai insistă ca ea să mănânce, dacă nu dorea; se ridică și începu să strângă totul de pe masă, lăsând locul curat. Apoi reveni din bucătărie, fără șorțul de bucătar, pe care, probabil, îl lăsase acolo, unde-i era locul.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre mâncare, citate despre gânduri sau citate despre curățenie
cerul înnorat
fulgerele și tunetele -
ploaia aproape
haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre ploaie sau citate despre nori
A venit Doamna cu coasa. Omul își cosise însă trifoiul cu o zi înainte, spre ghinionul lui. Văzând că lucrarea agricolă fusese deja înfăptuită, Doamna se îndreptă amabilă spre bietul cetățean, care nu avu încotro și trebui să o urmeze, nu înainte însă de a arunca o ultimă privire spre ogorul proaspăt cosit.
Mihail Mataringa (11 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre moarte, citate despre ghinion sau citate despre agricultură
Lia intră prima, apoi Lucian. Ea-i întâlnise totuși privirea, aceeași, ageră ca de vultur, nu putuse evita acest lucru. Iar ochii lui căprui, mari, pătrunzători, nu exprimau doar tristețe, ci și multă bunătate, ca de obicei. În plus, nu doar chipul îi era plăcut, ci și vocea, dar acum îi zisese "dumneata, domnișoară...". Era clar; reușise, deci, să-l îndepărteze de ea, deși parcă nu asta dorea ea. Sau, de fapt, ce-și dorea cu adevărat?! Nici ea nu știa foarte sigur.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vulturi, citate despre voce, citate despre ochi căprui, citate despre ochi, citate despre bunătate sau citate despre adevăr
Pentru Lia nu era nevoie de furtună ca să nu poată dormi deloc. Pe ea nu o treziră nici fulgerele repetate, nici tunetele; nu dormise mai deloc în acea noapte. Avusese un somn chinuit, agitat. Ce anume o determina să se frământe atât? Motivul ei era simplu: reclamația pe care o depusese cu două seri în urmă. Se simțea tare vinovată și nu era deloc plăcut. Se întreba într-una "Oare de ce?" De ce procedase astfel? Depusese o reclamație. Și împotriva cui?! Tocmai a lui; tipul acela frumos, comandantul misiunii, preferatul directorului și Don Juanul Institutului. Oare acest din urmă amănunt nu-i convenea ei? Dar cunoștea de mult acest lucru despre el, doar nu era deloc o noutate. Și atunci ce-o determinase totuși să-l reclame?! Cu asemenea întrebări se tot chinuia ea de două zile...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- citate despre somn
- citate despre reclamații
- citate despre șefi
- citate despre zile
- citate despre vinovăție
- citate despre seară
- citate despre noapte
- citate despre frumusețe
În casă era liniște și în lume era calm
În casă era liniște și în lume era calm.
Cititorul a devenit carte, iar noaptea de vară
Era însăși esența conștientă a cărții.
În casa era liniște și în lume era calm.
Cuvintele au fost rostite ca și cum cartea n-ar fi existat,
Exceptându-l pe cititorul care, aplecat asupra paginii,
Dorea acea aplecare, dorea nespus de mult să fie
Eruditul pentru care cartea era adevărată, pentru care
Noaptea de vară este la fel de perfectă ca gândirea.
În casa era liniște pentru că așa trebuia să fie.
Liniștea era parte a înțelesului, parte a minții:
Accesul perfecțiunii la pagină.
Și în lume era calm. Adevărul într-o lume calmă,
În care nu există alt înțeles, el însuși
Este calm, el însuși este vară și noapte, el însuși
Este cititorul aplecat care citește acolo, târziu în noapte.
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre cărți
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre noapte
- poezii despre existență
- poezii despre adevăr
- poezii despre lectură
- poezii despre gânduri
- poezii despre devenire
Diana îl privi cum pornește alături de mărunțica domnișoară blondă, încă îmbrăcată în uniforma ei albastră, cea cu trei bulinuțe aurii, spre camera aceea misterioasă, în care ea, Diana, n-ar fi intrat sub nici o formă. Nero se ridică și-și urmă stăpânul; doamna Eleonora Stoica, medic veterinar, nu-l mai examina. Lucian intrase deja, împreună cu Maria, într-una dintre cele patru camere destinate exclusiv plantelor și animalelor. Întreaga încăpere era dominată de numeroase acvarii mari, așezate pe rafturi suprapuse, până în tavan, iluminate de tuburi fluorescente. Acvariile se aflau nu doar pe pereți, în loc de mobilier, gen șifoniere, dulapuri, vitrine, sau altceva asemănător, ci și în mijlocul încăperii, rânduite paralel.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre pești, citate despre zoologie, citate despre păr blond, citate despre plante, citate despre medicină, citate despre medici, citate despre lumină, citate despre botanică sau citate despre animale
Știam de fapt ce avea să scrie în scrisoare, era de fapt înscris în spatele tuturor scrisorilor, era în ochii tăi, în cutele de pe fruntea ta, și o știusem, tot așa cum unul care și-a petrecut ziua întreagă în cine știe ce scufundare-în-somn-visare-spaimă îndărătul obloanelor închise, seara deschide ferestrele și firește nici nu e surprins și își dă seama că a știut tot timpul că acum e întuneric, un întuneric miraculos și adânc. Văd cum te chinuiești și te zbați și nu reușești să te desprinzi și n-ai să te desprinzi vreodată, văd asta și totuși, n-am îngăduință să spun: rămâi acolo unde ești!
Franz Kafka în Scrisori către Milena
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre scrisori, citate de Franz Kafka despre scrisori, citate despre întuneric, citate despre toleranță sau citate de Franz Kafka despre timp
O fată din moldova (o săsoaică)
noaptea mergeam la spital pentru o analiză mai clară a corpului
îmi duceam și prietenii dar se ascundeau mereu
se strecurau pe după perdele și imitau glasurile isterice ale asistentelor
treceam însă de toate obstacolele ajungeam la microscopul galben
era acolo o doamnă tristă înnopta mereu sub microscop
puteam s-o privim nestingheriți (nu strica o ocheadă)
ne îmbrânceam la vederea laptelui matern
erau musculițe în spuma acestuia (nu ne miram avea și isteria uneltele ei)
știam că doamna suferă din cauza unei nutrii la coapsă
era splendidă văzută așa prin microscop cu sutienul ei de lână
neprelucrată
ne îndrăgosteam pe rând la miezul nopții eram cu toții copleșiți
unul dintre prieteni s-a așezat lângă dânsa și a jignit-o
o asistentă ne-a văzut și-a început să sufle într-o trompetă
era o fată urâțică din moldova o săsoaică
avea și ea nevoile ei am ajutat-o cum am putut
era însă de nemulțumit
voia musai acolo sub microscop
nu mai aveam substanțe dar am îmbrâncit-o
cu ochiul lipit de microscopul galben am văzut crescându-i fulgerător celulita
era noapte era luni insistențele ei mă emoționau
n-am avut ce face m-am aplecat și am jignit-o
fata din moldova părea încântată șuiera ca un tren
poezie de Dan Coman din doamne-doamne (2006)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prietenie, poezii despre microscop, poezii despre asistente medicale, poezii despre început, poezii despre trompetă, poezii despre trenuri sau poezii despre timp
Lucian se grăbi în a împărți autografe pe bluzițe, tricouri, foi, fotografii; în cazul lui însă, era mult mai greu să încheie mai repede această activitate, căci fiecare domnișoară dorea măcar o semnătură de la el, ca o ultimă amintire și erau destul de multicele acolo... Cum să plece la timp din mijlocul lor, ba încă intact?! Încercă să le înduplece în fel și chip, cu vorbe frumoase, mieroase, bine alese și meșteșugite; era însă posibil? Nici gând! Vai lui! Ora 08.00 se apropia nemilos; își văzuse aproape toți colegii îndreptându-se spre rachetodrom. Doar el nu reușise acest lucru; era încă acolo. Zâmbi, deși cu amărăciune și zise, făcând din nou apel la înțelegerea acelor tinere...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre zâmbet, citate despre tinerețe, citate despre posibilitate, citate despre ore, citate despre miere sau citate despre fotografie
Tânărul informatician remarcase și el faptul că Lucian era preocupat de ceva; de altfel o auzise și pe doamna Diana Enka vorbind despre ceva ce se întâmplase seara trecută, judecând după chipul trist al colegului său, probabil ceva destul de grav, de serios. Mihai nu era de obicei foarte curios din fire și nici nu dorea să devină cicălitor sau enervant, dar nu se putu abține să nu se intereseze despre ce ar putea fi vorba.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre informatică, citate despre devenire sau citate despre Mihail
Clipa grea
Nu plânge suflete,
nu plânge...
Nu lăsa clipa grea
să te strivească...
Furtuna asta
nu va dura
o veșnicie!
Doar stropii reci
îți vor aminti
că ești vie...
Fulgerele
se scurg în pământ
luminându-te,
tunetele
îți spun că exiști...
Rămâi de granit,
să nu te miști!!
Nu plânge suflete,
nu plânge...
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre suflet sau poezii despre plâns
Spre deosebire de animal, omul și-a cultivat o mulțime de instincte și impulsuri opuse: datorită acestei sinteze el este stăpânul pământului.
Friedrich Nietzsche în Aforisme. Scrisori
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate de Friedrich Nietzsche despre zoologie, citate despre instinct, citate de Friedrich Nietzsche despre instinct sau citate de Friedrich Nietzsche despre animale
Realicartea
Din carte a ieșit un ochi.
Deși era obosit s-a deschis larg
și în acel moment a văzut unele lucruri pentru prima dată.
Nu după mult timp și-a făcut apariția un nas.
Acesta a mirosit deja ce se întâmplă.
Dar când să intre în încăpere i s-a închis repede ușa.
Nu era de el, locul lui era în carte și atât.
Apoi din carte a ieșit o ureche.
Aceasta a auzit mult zgomot.
Și mai apoi bârfe, dar nu s-a aplecat la ce se vorbea.
Gura și-a făcut și ea intrarea.
Celelalte i-au povestit deja experiențele avute.
Ea ar fi avut atât de multe să spună,
dar cartea a învățat-o să tacă.
poezie de Ana Truta (noiembrie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre tăcere, poezii despre gură sau poezii despre bârfă
Rău după bine
Când Adam și-a dat o coastă,
S-a ales cu o nevastă.
Și-a impus și bărbăția,
Dar pierdu... supremația!
epigramă de Amalia Costinescu-Crusos din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre soție, epigrame despre căsătorie, epigrame despre bărbați, epigrame despre bine și rău, epigrame despre Adam sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Ultima tușă
o trag pe cerul gol cu albastru
unde s-a întins visul greu
nu mai știu nimic de el
era un fel de leagăn
și acolo doarme orice dorință
nimic nu mai visez de-atunci
iubirea s-a stins, ce tristă
e viața când o pictezi
pe-o tristă tăcere
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre viață, poezii despre somn, poezii despre pictură, poezii despre iubire sau poezii despre arte plastice
Ceea ce întotdeauna a fost acolo
În bezna râului și-a pădurii
nu puteai fi sigur decât de ceea ce vedeai
și chiar în nopțile cu lună nu puteai vedea prea mult.
Când făceai un zgomot scufundarea unei vâsle în apă
te auzeai pe tine ca și cum ai fi fost altcineva.
Râul și pădurea erau niște prezențe,
mult mai puternice decât tine.
Te simțeai nesigur, un intrus...
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceva familiar,
ceva pe care tu îl cunoscuseși cândva și pe care l-ai uitat
sau ignorat, dar care fusese întotdeauna acolo.
Simțeai cum pământul te trage înapoi spre ceea ce era acolo
acum o sută de ani, spre ceea ce întotdeauna a fost acolo.
poezie de V.S. Naipaul din Un cot de râu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râuri, poezii despre păduri, poezii despre uitare, poezii despre apă sau poezii despre Pământ
După cum îl cunoștea dânsul pe favoritul său, probabil acesta era deja la treabă, în nava lui albastră. Directorul intenționa să verifice această presupunere și totodată să vadă cum se simțea băiatul în această dimineață. Îl preocupa starea tânărului, care nu-i era deloc indiferent și dorea să știe cum reușise să depășească greutățile zilei precedente, dacă trecuse sau nu peste ele.
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre dimineață sau citate despre depășire
Femeie cu un trecut
Era acolo femeie care și-a sfâșiat rochia roșie de catifea
Și care și-a lovit umărul drept, alb, și carminul unui semn
A mărturisit în zigzag graba unghiilor.
Era acolo o femeie care a rostit șase cuvinte scurte
Și a pus capăt unei vieți care devenise trecut
Pentru o viață nouă.
Era acolo o femeie care-a depus un jurământ
Și care, răgușit, a șoptit o rugăciune
Și totul a luat sfârșit.
Era o tâlhăriță și o curvă și o femeie întreținută,
Era un lucru care putea fi folosit și cu care te puteai juca.
Purta o eșarfă veche, de un roșu aprins.
Povestea este subțirică și ezitantă,
Albă ca un chip în momentul când merii abia dau în floare,
Albă ca un mesteacăn iarna sub razele de lună.
Povestea nu este niciodată spusă.
Acolo sunt buze albe care șoptesc în singurătate.
Acolo sunt buze roșii care șoptesc în singurătate
Între ziduri vechi și reci,
Între ziduri vechi și albe
Cântecul cel roșu s-a sfârșit.
poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre roșu, poezii despre alb, poezii despre trecut, poezii despre singurătate, poezii despre sfârșit, poezii despre rochii sau poezii despre religie