Când viața aleargă ca o gazelă
Când viața aleargă ca o gazelă
Toate-s schimbate, si noi ni sunt toate
Trăim de o vreme-ntr-o lume tembelă,
Grăbindu-ne parcă spre eternitate.
Inchiși mereu ca într-o citadelă,
Ne amăgim, merg toate ca pe roate,
Când viața aleargă ca o gazelă
Toate-s schimbate, si noi ni sunt toate.
Telefonul în dreapta, în stanga-o umbrelă
Nici nu mai știm, de e zi sau e noapte,
De ce n-am plecat pe o caravelă?
Să uit, să ascult ale-oceanului șoapte,
Când viața aleargă ca o gazelă.
rondel de Alex Dospian (decembrie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre viață, citate de Alex Dospian despre viață, poezii despre telefon, poezii despre schimbare sau poezii despre noapte
Citate similare
Timpul se oprea în loc în satul românesc de altădată. Acum, la oraș, aleargă ca o gazelă.
aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi și aforisme despre timp, aforisme despre sat, aforisme despre oraș sau aforisme despre România
Timpul ne aleargă
Timpul ne aleargă din urmă, mereu
Și zilele trec, una câte una.
Acum privesc soarele pe cer, ca un zeu,
Doar clipesc, și-apare, enigmatic, luna.
Timpul ne aleargă. Veșnic ne grăbim.
Trebuie să facem și una, și alta,
Trebuie să mergem, trebuie să venim...
Ni se-nvârte iute, nemiloasă, roata.
Timpul ne aleargă și trăim grăbit.
Facem doar ce trebuie, nu ce ne dorim.
Avem timp de ură, dar nu și de iubit
Si, clipă de clipă, câte-un pic, murim.
Timpul ne aleargă. Unde ne grăbim,
Din copilărie pân-la senectute?
Ne-am pierdut pe drum, abia ne vorbim.
Devenim, din oameni, doar ființe mute.
Timpul ne aleargă. Hai să-ncetinim
Goana după bani, după cariere.
Sufletul și trupul ni le obosim
Si scânteia vieții, încet-încet, piere.
Timpul ne aleargă? Nu! Noi alergăm!
Haideți să trăim iar, cu-adevărat!
Haideți să ne pese, să ne bucurăm
Si să ne vorbim din nou, ca altădat'
Să avem prieteni și să știm ce-i doare,
Să râdem, să plângem, să ne întâlnim
Nu doar când se naște sau atunci când moare
Cineva pe care zicem că-l iubim.
Timpul nu aleargă! Doar noi, în galop,
Sărim peste "astăzi", nu îl mai trăim,
Făr-a ști când viața ne va spune"STOP"!
Si-acel "mâine" dulce spre care tânjim
Nu mai vine. Gata! Cartea s-a sfârșit!
Astăzi se întoarce cea din urmă filă
Si privim în urmă.... Oare am trăit?
Și nouă, de noi, ni se face milă....
poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre vorbire
- poezii despre viitor
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Gazelă de tei
Ahhh... gazelă cu miros de tei
Cum fugi in ochii mei...
Mă reped ca un ghepard
Si caut sânul ca un bastard,
De iubirea ta infiat
De sângeriul buzelor ahtiat,
Si-n privirea ta-mblînzit
Jungla in care trăim e un paradis de vis...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre tei, poezii despre rai sau poezii despre ochi
Atât de fragilă
Într-o lume ce pare a fi defectă,
Trebuie să zâmbesc că nici eu nu sunt perfectă,
Încerc cu liniște viața să-mi trăiesc
Și toate ușor să mi le potrivesc.
Încerc să mă bucur de orice nimic,
Îmi așez amintiri toate într-un plic,
Iar când descopăr ceva în fiecare clipă,
Zâmbesc și le strâng să nu fac risipă.
Când e senin, stau seara și privesc stelele,
Iar vântul suflă lin și-mi ridică pletele,
Apoi în pat când eu dormeam,
Gândul mă duce când noi visam.
Uneori viața e ca o poveste
Și tot viața ne dă de veste,
Că acum ești ș-apoi te duci
Pentru că nu știi niciodată cât o mai duci.
poezie de Eugenia Calancea (2 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vânt
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre păr
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre gânduri
- poezii despre bucurie
Câte valuri...
Câte valuri sunt pe mare,
Toate-s semn de întrebare,
De mă-ntreabă cum o duc?
Iar eu nu știu să răspund!
Câte valuri sunt pe ape,
Toate-n viața mea încape,
Toate-s valuri, vălurele
Ca și gândurile mele...
Câte valuri mai răsar
Toate-n inimă-mi tresar...
Mai încolo, mai încoace
Viața-mi trece ca pe ape...
Timpul nu se mai întoarce
De ești orb, de vezi de toate...
Clipe de prezent tezaur
Se petrec, se-aștern în valuri...
Câte valuri călătoare
Își duc viața în spinare?!
Toate-s valuri-vălurele...
Eu mă pierd, renasc prin ele!...
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tezaur, poezii despre prezent sau poezii despre apă
Cântec
În ce zi suntem
Suntem în toate zilele
Iubita mea
Noi suntem toată viața
Dragostea mea
Noi ne iubim și noi trăim
Noi trăim și noi ne iubim
Și noi nu știm ce este viața
Și noi nu știm ce este ziua
Și noi nu știm ce este dragostea.
poezie celebră de Jacques Prevert, traducere de Mircea M. Pop
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe citate de Jacques Prevert despre iubire, citate de Jacques Prevert despre viață, citate de Jacques Prevert despre timp sau poezii despre muzică
Deșertul mi-e o lume
Deșertul mi-e o lume, cu chipul tău de față,
Și lumea mi-e deșertă când vei să nu trăiesc.
În tine mi-am speranța, în tine am viață,
Și fără tine toate sunt negre, le urăsc;
Dar mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit.
De sunt în adunare și saltă veselia,
Când danțul se răpede pe pasuri de zefir,
Când nimfe trec, aleargă, aleargă bucuria,
De ești ori nu cu mine, te-aduce-al meu delir
Și ești etern în minte-mi, ș-etern sunt fericit.
Ș-atuncea, ca un geniu, ca vie zeitate,
Cu păru-ți cel de aur în unde resfirat,
Într-o mulțime rece, faci pieptul meu a bate;
Prin ceruri zbor atuncea, și raiul am aflat,
Și mi-ești etern de față, ș-etern sunt fericit.
poezie clasică de Cezar Bolliac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre religie, poezii despre negru, poezii despre genialitate, poezii despre fericire sau poezii despre deșert
O prelungire
o prelungire înapoia frunzelor
îmi aruncă gleznele dincolo de sfera mea încremenită
într-un spațiu liber
unde învățăturile zeilor nu există
viața nu aleargă
greșeli
păcat
zgârcenie
prostie
toate-s rămase înfipte-n lut
visul se decolorează golindu-se de sens
din inima mea despicată curg toate stelele și luna înghețată
unu și cu unu nu mai fac doi
vederea are alt înțeles de nu te mai clatină
pe dinăuntru niciun țipăt
nici frunze crescute-n stomac
și de la mare distanță sunt punctul
ce tace și nu se mai zbate
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frunze, poezii despre învățătură, poezii despre zgârcenie, poezii despre tăcere sau poezii despre prostie
În fericire
Sunt clipe când toate le am...
Tăcute, duioase psihoze -
Frumoase povești ca visuri de roze...
Momente când toate le am.
Iată, sunt clipe când toate le am...
Viața se duce-n șir de cuvinte -
Un cântec de mult... înainte...
Momente când toate le am...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trandafiri, poezii despre roz, poezii despre frumusețe sau poezii despre cuvinte
Meditație
Sub un nuc bătrân stau și meditez,
Cât e de frumoasă viața.
Când în culori vii o vezi,
Trezindu-te dimineața!
Când soarele e sus pe cer
Sau se aude colea cum cântă o ciocârlie.
Viața e așa de dulce,
Viața e o poezie.
Dar unii oameni aleargă fără încetare,
După o bucată de pâine sau un drob de sare.
Și nu pot să se oprească, ca puțin să se gândească
Că Viața e Fermecătoare fără să se grăbească.
poezie de Vladimir Potlog (21 august 2019)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pâine, poezii despre poezie, poezii despre dimineață, poezii despre culori, poezii despre bătrânețe sau poezii despre Soare
Clipe efemere...
Vrăjiți mi-s ochii sub catifeaua nopții,
Cupolă de vis, brodată divin,
Când stelele sorții pe toți ne sfidează,
Știind ce ne așteaptă-n destin.
Vântul timid sărută flori de tei,
Parfumând cărările verii în noapte,
Luna sfioasă ca o fecioară cuminte
Caută povești de iubire sub stele,
În vii și noi scânteieri.
Care e menirea voastră?
Muze caline, prietenele mele,
Unde vă faceți culcuș sau case,
Nu vă e milă de frământările mele?
Ca o divă printre stele vechi și caste,
Flori de foc în nopți de smoală,
Luna trece nici că-i pasă
Ce gândesc sau ce mă apasă,
Ce iubire port sub stele.
Timpul toarce roluri multe...
Și ne mângâie în vise,
Eu sub tâmple argintii
Descifrez enigme ascunse,
Ca să uit de ce mi-e dor,
Ca să uit de-al meu Ulise,
Rătăcit în depărtări.
Ce-ar fi cerul fără stele
Și pământul fără flori,
Ce-ar fi omul fără visuri,
Fără al iubirii fiori,
Ce-ar fi munca fără sporuri
Și viața fără onoruri,
Ce-ar fi Terra fără oameni
Și Geneza fără valuri...
Ce-ar fi viața fără moarte,
Ce e dincolo de toate,
Ce ești Tu divinitate?
Univers plin de iubire,
Univers plin de dreptate,
Cu rele în miez de noapte...
Sau nimicul plin de toate,
Univers prea plin de șoapte,
Printre stele înflorate,
Când îmi dai răspuns la toate?
Până atunci, clipe efemere,
Pace spre eternitate,
Și iubire pân la stele,
Că-i mai bună decât toate.
poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Pământ sau poezii despre virginitate
Tot femeia
În viața mea, eu știu precis,
De ce merg toate ca pe roate,
Sunt umorist - acid la scris,
Iar soața mea e... bază-n toate!
epigramă de Ștefan-Cornel Rodean din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre viață, citate de Ștefan-Cornel Rodean despre viață, epigrame despre soție, citate de Ștefan-Cornel Rodean despre soție, epigrame despre femei sau citate de Ștefan-Cornel Rodean despre femei
Pe pământ
Pe acest Pământ al nostru
Rotitor și material
Ceva, fără îndoială,
E greșit fundamental.
E prea multă răutate
Oamenii sunt învrăjbiți
Nu mai știu ce e virtutea,
Sunt rebeli și ipocriți.
Dacă am pleca pe Marte
Sau pe Venus ori pe Lună
Oare am putea să facem
O lume cu mult mai bună?
Sau ar fi mai indicat
Să sărim ca o gazelă
Printr-o gaură de vierme
Într-o lume paralelă?
Dar o să ne fie dor
De acest Pământ de vis
Unde totuși am putea
Să trăim ca-n Paradis.
poezie de Octavian Cocoș (21 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viermi, poezii despre răutate, poezii despre greșeli, poezii despre fățărnicie sau poezii despre dor
În ochii tăi se-ascunde astăzi luna
Dar lasă-te cuprinsă de plăcere,
Reneagă indolențe sau mizerii,
Suntem doar noi acum, sub pleoapa serii,
Când lumea e redusă la tăcere.
Oferă-mi dreptul de-a trăi extatic,
Dezmiardă contradicția din mine
Și spune-mi că-i perfect și-i foarte bine
În tot acest scenariu dilematic.
A mai căzut o stea. Și o dorință
S-a prins în păru-ți răvășit de doruri,
Un clovn șomer aleargă prin decoruri
Lovind malign în propria-i ființă.
Rămas-au încă replici nerostite,
Mai mulți actori au emigrat spre moarte,
Noi ne ascundem iarăși într-o carte
Și toate-s vechi și toate prevestite.
Am cumpărat pe-un vis un colț de viață,
Va fi al nostru pentru totdeauna,
În ochii tăi se-ascunde astăzi luna,
Iar astrologi celebri ne răsfață.
poezie de Cristian Lisandru din Pelerini pe linia destinului (9 mai 2013)
Adăugat de Cristian Lisandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsfăț sau poezii despre plăcere
Aqua forte
Și iată că într-o zi nu i-am mai putut duce sufletului meu
nici o bucurie. L-au năpădit întrebările;
toate cerurile, cu toate căldările,
i-au luat zâmbetul și i l-au dus la Dumnezeu.
Pe urmă viața a făcut din mine o sperietoare:
n-am mai glumit, n-am mai plecat, tinerețea s-a dus,
timpu-a trecut
pe fiecare ușă un necunoscut
intra și ieșea, ca un râu dintr-o mare.
Brățările vântului sună pe câmp
și iată e seară...
Cu greu îmi potoleam sângele odinioară.
Câteodată mă uit la trecutul meu strâmb.
O inimă aleargă prin această învălmășeală,
amintirile fumegă și-alunecă unele-ntr-altele.
Sărutul soarelui încaltele
are un miros greu de-alcool și de hală.
Nu e chioșc, nu e o lingură,
dar seamănă-a tot ce-a uitat să mai fie.
Și iată că totuși lumea nu mi se pare mai singură,
decât singurătatea care-o să vie.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre umor, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut, poezii despre sânge sau poezii despre singurătate
Cuplu "potrivit"
Sub aceeași grea umbrelă:
Ea, o sprintenă gazelă
Și bătrânul ei amant
Pe un rol de... elefant!
epigramă de Alexandru Aurel Ionescu din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre elefanți, epigrame despre bătrânețe sau epigrame despre amant
La un moment dat, când le spui oamenilor că viața lor n-are niciun sens, devin complet nebuni, aleargă în toate părțile urlând, nu reușesc să accepte că existența lor nu are scop; când se gândesc la asta, li se pare destul de inadmisibil să-și spună că nu sunt aici pentru ceva anume, ci doar pentru a muri și gata, nu-i de mirare că toată lumea de pe fața pământului o ia razna.
Frederic Beigbeder în 13,99 lei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre viață, citate de Frederic Beigbeder despre viață, citate despre nebunie, citate despre moarte, citate de Frederic Beigbeder despre moarte, citate despre existență, citate de Frederic Beigbeder despre existență, citate despre devenire sau citate de Frederic Beigbeder despre devenire
Aniversarea
Toate lucrurile trudesc întru propria distrugere,
Dar iubirea noastră nu cunoaște uzura și nici minciuna;
Nu locuiește-n mâine,-n ieri și-îmbracă mereu haine noi.
Deși aleargă mult, nu se depărtează de noi
Rămâne tânără ca-în ziua dintâi, de azi, dintotdeuna.
poezie clasică de John Donne din Cântece și sonete, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vestimentație, poezii despre trecut, poezii despre minciună, poezii despre cunoaștere sau poezii despre aniversare
Când mă apasă
Când multe mă apasă mai strâns ca într-un clește
Mai am nerușinarea de-a fi tot visător;
Neauzind iubirea ce nu se vestejește
Tăiatu-mi-ați aripa să nu mai pot să zbor.
Cât încă mai răsare prin plopi luna amară
De doruri istovite fără de vreun folos
Voi mai lăsa ispite în inimă să-mi piară
Cât cântă ciocârlia atâta de duios!
Nu am aflat crezare la inime sărace,
Prea multă suferință călcat-au sub picior
C-un suflet, biet, pe tavă, nu au avut ce face
Și viața mi-au topit-o necugetând să mor.
E tristă seara iară și-ndeamnă către noapte,
Stau stele să răsară în luna lui cuptor,
Prin creier îmi aleargă străfulgerări de șoapte
Și toate-s de iubire și doruri ce mă dor.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe sau poezii despre sărăcie
Navigăm în ape tulburi
Explorând noi orizonturi
Descoperim pământuri noi.
Trecem fericirea-în conturi,
Dăm sărăcia la gunoi.
Așa viață minunată
Am vrea să trăim în țară.
Ar fi viața mult sperată,
Într-o vreme legendară.
Domnilor conducători,
Deputați și senatori,
Guvernanți și președinți!
E timpul să vă treziți.
Navigând în ape tulburi
Către zorii dimineții,
Pașii noștri nu sunt siguri
Și pierdem busola vieții.
Navigând în ape tulburi
Nu știm dacă reușim.
Navigăm, dar suntem singuri.
Orizontul nu-l zărim.
Navigând în ape tulburi
Când ceața ascunde farul,
Nu vedem cetăți cu turnuri,
Nu știm când atingem malul.
Navigând în ape tulburi
Lipsiți de orice speranță,
N-avem sevă pentru muguri
Care să renască viață.
Navigând în ape tulburi
Nu știm unde ne-îndreptăm.
Vrem să evităm adâncuri,
Dar mai rău ne scufundăm.
Navigând în ape tulburi
Riscăm să intrăm în noapte.
Se-aud rafale de tunuri,
Aducătoare de moarte.
Când apele nu sunt tulburi,
Când orizonturi noi zărim,
Fără rafale de tunuri,
Mai multe țărmuri cucerim.
Când apele nu sunt tulburi,
Mai ușor vom împlini
Toate câte-am pus în gânduri,
Și mai bine vom trăi.
Doar de voi, conducătorii
Depinde cum navigăm.
Cum clădim destinul țării,
Spre ce lume ne-îndreptăm.
Dacă stăpâniți timona,
Dacă țineți drept catargul,
Doar atunci veți trece proba,
Și ne va surâde largul.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre parlament, poezii despre președinte sau poezii despre muguri