Seara
De prea multă lumină a zilei,
Se aprind licuricii,
Stele care sar comete,
Din noroi pân-la erete.
De prea multă stamină,
Cad storurile zilei,
Rămân afară,
Cu o mână, cu o cicoare...
Dar greul storurilor doare!
Nu mi-e de mine,
Nici de mână,
Ci de câmpul împreună,
Că întunericul îl plâmge
Și-un poem e scris cu sânge!
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre întuneric
- poezii despre timp
- poezii despre sânge
- poezii despre stele
- poezii despre seară
- poezii despre poezie
- poezii despre lumină
- poezii despre licurici
- poezii despre comete
Citate similare
Cu viața m-am prins de mână
Cu optzeci de ani în urmă cu viața m-am prins de mână.
Împreună am pornit pe un drum nedefinit.
Deși timpul ce-am parcurs prea repede n-a trecut,
La opzeci când am ajuns, mult prea scurt mi s-a părut.
Atunci,
În genunchi eu am căzut și de viață m-am rugat
S-o luăm de la-început că nu prea m-am bucurat.
Măcar douăzeci de ani să ne mai ținem de mână.
Să ajungem veterani, la o sută, împreună.
Iar ea, viața, să-mi ofere ceva mai multă iubire.
Să fiu ferit de durere, să am multă fercire.
Doar atunci ne-om despărți. Eu să plec, ea să rămână,
Bucurii a împărți, cu copiii mei de mână.
poezie de Dumitru Delcă (decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- citate de Dumitru Delcă despre viață
- citate de Dumitru Delcă despre timp
- poezii despre trecut
- citate de Dumitru Delcă despre trecut
- poezii despre iubire
- citate de Dumitru Delcă despre iubire
- poezii despre durere
- poezii despre copilărie
- citate de Dumitru Delcă despre copilărie
- poezii despre bucurie
- citate de Dumitru Delcă despre bucurie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Învață să plângi, mi-a zis Dumnezeu (II)
nu-mi aduc prea bine aminte
zâmbetul lui
și nici
ultimele îmbrățișări
știu doar că
pe întunericul din noapte
scrijeleam cu unghiile - TATA
tăcut
de sub umbra rămasă
undeva în timp
mă privea Dumnezeu
de parcă
nu s-ar fi
întâmplat mai nimic
până în ziua în care
mi-a șoptit
întoarce-te în lumină și
în zborul de pasăre
niciodată în umbrele
care nu se văd
și vei fi tu însuți
așa e
când răsare soarele
în orașul din mine e lumină
multă multă lumină în amintirea
celui care a fost
tata
poezie de Teodor Dume (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre învățătură, poezii despre zâmbet, poezii despre zbor, poezii despre tăcere, poezii despre tată, poezii despre religie sau poezii despre păsări
Fărâma de timp
Prea plinul din mine mă-ndeamnă acut
Să-mpart înzecit bucurii și lumină,
Vă cer insistent o fărâmă de timp
Și-un zâmbet de care speranța-mi se-anină.
Prea mare e graba ce sapă în noi,
Prea mică răbdarea de a ne-nțelege,
Prea lesne cădem în ghețar de uitări,
Prea mare e ura ce fructu-și culege.
Prea aspru e drumul pe care ideea
Aleargă să-ajungă la tine, la voi,
Prea grea este calea pe care răspunsul
Se zbate să-ajungă-napoi.
Prea harnici clădim ziduri reci între noi,
Prea iute-mpletim din spini seci o cunună,
Prea iute o punem pe-o frunte lovită
Când simplu ar fi să-i întindem o mână.
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre hărnicie
Poetei Mihaela Colin, la cartea "Luminez și aștept"
Nu știu unde să cat vină,
Că poștașul nu sosește,
Dar de prea multă LUMINĂ...
Tot ce vine se topește!
madrigal de Constantin Păun din Drumuri împușcate (1999)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre lumină, epigrame despre vinovăție, epigrame despre poștă, epigrame despre poezie sau epigrame despre cărți
În vineri
Nu-i ceață-n vineri:
Clădirile se-ascund
De prea multe geamuri.
Nu-i frig în vineri:
Vara se umple
De prea multă toamnă.
Nu-i ploaie-n vineri:
Norii asudă
De prea multă joi.
Nu-i vis în vineri:
Somnul se-ntinde
De prea multă noapte.
Nu-i brumă-n vineri:
Verdele plânge
De prea multă febră.
Nu-i doi în vineri:
Tu vindeci ziua
De prea mult eu.
poezie de Gabriela Chișcari (2 noiembrie 2012)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre somn, poezii despre plâns, poezii despre nori sau poezii despre noapte
Sacrificiu și iubire
Prea multă liniște mușcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus,
Lacrima seacă pe cer se așterne,
Aripa de albatros cade-n ictus.
Prea multă solitudine aține
Nevoia de-mbrățișare dentibus,
Prea multă liniște mușcă din carne,
Răni se deshid ca floarile de lotus.
Pentru a ajunge la un bun fine,
Din datorie făurim un bambus,
Sacrificiu-i acum pură-afecțiune,
Exitus-i departe, zorii făr'apus.
Prea multă liniște mușcă din carne...
rondel de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre singurătate, poezii despre sacrificiu, poezii despre lotuși sau poezii despre aripi
Și stelele
Stelele mor de singurătate, ca oamenii,
de prea multă lumină neluminată,
de prea multă umbră necălcată.
Stelele mor pe sărite, ca oamenii,
din când în când,
câte una, câte unul, mai cad.
poezie de Adriana Weimer
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte
Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile din înălțimi; cerul de sticlă, înflăcărat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; când și când, rozeta, care își scutura semința coaptă, împrăștia mireasma ei în zorii unora din dimineți. Prea multă lumină, prea multă căldură. Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut să fie veșnic noapte...
Emil Gârleanu în Din lumea celor care nu cuvântă, Frunza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre noapte, citate despre înălțime, citate despre vânt, citate despre ploaie, citate despre nori, citate despre lumină, citate despre frunze, citate despre dimineață sau citate despre crini
Cerul zilei
Hai să fim asemeni
Cu două stele căzătoare pe cerul zilei.
Să nu permitem nimănui să ne descopere frumusețea sublimă
Atunci când ținând de mână pe Dumnezeu
Ardem
Într-o existență sacră care sfidează,
Care depășește
Orice descriere a extazului
Și a iubirii.
poezie de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre stele căzătoare, poezii despre frumusețe, poezii despre existență, poezii despre depășire sau poezii despre Dumnezeu
Perseide
Șezând pe fotoliu cu cartea în mână
Și Luna gălbuie-atârnând la fereastră,
Din (și-așa) mult prea scurtă viața noastră
Socot c-a mai trecut o săptămână.
E-o noapte de august cu stele ce cad,
Eratici meteori luminând efemer
Ce vânt vă abate de-acolo din cer
Pe mări și câmpii ori prin codrii de brad?!
Mi-e somn. Las cartea să-mi pice din mână,
De sus Perseidele cad ne-ncetat.
Din veacul acesta, aproape uitat
Socot c-a mai trecut o săptămână.
poezie de Mihail Mataringa (14 august 2008)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre uitare, poezii despre săptămâni sau poezii despre păduri
Arestați urgent primăvara
Băgați primăvara-n dubă
e prea multă primăvară
poate trece ca o bubă
și n-apucă să ne doară
E prea multă primăvară
puneți florilor cătușe
arestați viața la țară
c-ați prins-o murind la ușă
Orice floare-i o cătușă
câmpul trece ca o bubă
nu-i nevoie de mănușă
băgați primăvara-n dubă
Că prea multă primăvară
umblă liberă prin țară
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre primăvară, poezii despre sat, poezii despre libertate, poezii despre flori sau poezii despre cătușe
Poem de dincoace de tine
Dincoace de noapte, dincoace de stele
Înfloresc în cântec versurile mele;
Simfonii astrale, îngerii îngână,
Tatuez poeme cu Muza de mână.
Pe un braț albastru râde o cicoare,
Dincoace de noapte, ziua ta mă doare;
Zorii se despică în sclipiri de sânge,
În brațele tale dimineața plânge.
Geme orhideea de atâta viață
Dincoace de umbre, soare o răsfață
Un penel sărută visul și-l preface
În iubire pură... universul tace.
Caută, iubite, dincolo de mine
Floarea nemuririi ce dospește-n tine!
Știu că-ți este noapte, fără Poezie,
Știi că doar cu tine sunt Poem ce-nvie...
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre îngeri sau poezii despre versuri
Prețul fericirii - Nevoia de revoltă II
Cercul se strânge.
Dincoace de mine, se naște revolta.
Mă doare pieptul
Și ochii mă dor... glasul meu geme.
Cad lacrimi și suspine
Tâmplele-mi zvâcnesc a evadare
Iar lumea din mine
Este prea mică,
Prea spinoasă
Și mă doare!
Mi-e frică...
Cercul se tot adună
Ca o spirală de sârmă ghimpată
Din fier... sau din oțel
De parcă mai contează diferența
Când efectul este la fel.
Mă ustură palmele
De-atâta apăsare.
E o lume sferică
Încordată
Și tare doare!
Mi-e frică...
Cercul mă strivește
Precum o pecete îndesată cu putere
Să stea mărturie pe suflet
Ca o boală fără uitare și fără leac
Din care răzbate un urlet
Și multă neputință.
Inima-mi moare
Ermetică
Tristă
Și iar mă doare!
Mi-e frică...
Cercul mă taie
De-mi pătrunde rece sub coaste
Să-mi vestească destinul
Pe care nu am știut să-l înfrunt
Și așa s-a născut chinul.
Simt în mine blazare
E ironică
Sfidază
Strânge...
Tare mă doare!
Mi-e frică...
Cercul e în mine
Răscolindu-mă sens după sens.
Îmi pocnesc amintirile
În explozii de-mi trezește auzul
Și-mi spulberă amăgirile
În ochi mirarea apare
Și inima revine
Năvalnică
Eliberată
Mai puțin mă doare!
Mai puțin îmi e frică...
Cercul nu mai este!
S-a spulberat odată cu revolta
De mi-a înflorit sufletul
Dincoace de mine, e lumină
Și-a renăscut cuvântul
Totul se simplifică
E mult soare!
Și liniște
Iubire
E bine...
Nu mă mai doare!
Nu-mi mai e frică!
poezie de Gabriela Petcu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre revoltă, poezii despre suflet, poezii despre naștere, poezii despre încordare, poezii despre tristețe sau poezii despre medicină
După cum plantele se înnăbușă de prea multă umezeală și lămpile de prea mult ulei, astfel activitatea spiritului se înăbușă de prea mult studiu și de prea multă materie.
citat celebru din Michel de Montaigne
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre plante sau citate despre botanică
Din prea multă iubire
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern, pe pânză, splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei, din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi în armonie;
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine,
Ci, chiar și Everestul, eu, l-aș modela
Cu statornica-mi iubire pentru tine.
În dorul după tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Îmi simt inima ca o călimară-n piept;
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre arte plastice, poezii despre sculptură, poezii despre inimă, poezii despre talent sau poezii despre scriitori
Din prea multă iubire pentru tine
Îmi doresc să fiu un pictor uneori,
Din prea multă iubire pentru tine;
Să aștern pe panză splendide culori,
Cu lumina tandră a dragostei din mine.
De-aș fi compozitor, privind doar ochii tăi,
Aș compune o măreață simfonie;
Acompaniate de-ale inimii bătăi,
Sufletul și glasul mi-ar fi in armonie.
Dar și sculptor de-aș fi, ce mult eu aș sculpta,
Nu doar un bloc de marmură cât mine
Ci chiar și Everestul, eu, l-aș modela,
Cu statornica-mi iubire pentru tine,
In dorul dupa tine, mă regăsesc poet,
Din prea multă iubire pentru tine;
Imi simt inima ca o călimară-n piept
O, de-aș găsi talent de scriitor în mine!
Anul 2000 Cluj-Napca
poezie de Sergiu Mănuș (2000)
Adăugat de Sergiu Mănuș
Comentează! | Votează! | Copiază!
E mult mai bine să mă înșel din prea multă suspiciune decât din prea multă naivitate.
citat din Ion Cristoiu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre naivitate
Scenariul zilei
rupem dragostea ca pe o pâine caldă
aburi fierbinți îi răspândesc mirosul
simt cum ne strângem acasă
mână în mână și dincolo noi
cu priviri adânci
iubirea ne împacă mereu
de nu mai obosim în luptă
am pregătit scenariul zilei
mă gândesc să nu-l joc
am uitat câteva replici cu nerv
tu te zbați să nu împrovizezi prea mult
ca sa pară totul real fără să supere
privitorii de ocazie
învelesc în hârtie trecutul scurs
și-l pun la păstrare
poate-mi lasă-n amintiri peste timp
câteva păreri de rău
ne îmbrâncim care să ajungă primul
pe treapta de mâine a iubirii
grăbiți
tu dorești să fii prima
care împarte
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre pâine, poezii despre jocuri, poezii despre hârtie sau poezii despre dorințe
Mă cheamă câmpul
Mă cheamă câmpul,
cuvintele ard în cormană,
stelele sar pe obadă,
ca din trecerea mea pe un dig...
Mă cheamă câmpul,
pe coala albă de zăpadă,
dar bat vânturi
din patru anotimpuri,
în etuva memoriei!
Sămânța fulgeră în traistă
și cu degetele resfirate,
dau să semăn
rodul bogat în primăvara ploioasă,
Mă cheamă câmpul
și trebuie să semăn cuvinte...
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre cuvinte, poezii despre zăpadă, poezii despre degete, poezii despre bogăție sau poezii despre anotimpuri
Poem (2) și mai absurd
... sar sandale sar pe dale
încărcate osanale
cu un tip ce-ar vrea s-asculte
melodii da nu prea multe
*
... stânga dreapta își invită
hai și tu chiar de ești vită
sări și lasă osanale
dă și dă dă din pedale
*
... lipăind se iau de mână
cele două ce hapsână
e sandala stângă-agale
calcă strâmb vorbe orale
*
... gata nu se mai aude
merg prin ploaie merg sunt ude
pleoscăind o iau la vale
și se-aud din cor urale
*
... sar sandale sar pe dale
răsunând a osanale!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre încălțăminte, poezii despre văi, poezii despre ploaie, poezii despre muzică sau poezii despre absurd