O furnică
O furnică mică, mică
Dar înfiptă, va să zică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vișinul uscat
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept niște crăci.
Mărunțica de făptură
Duse harnică la gură
O fărâmă de ceva
Care-acasă trebuia
Așezat în magazie
Pentru iarna ce-o să vie.
"Un' te duci așa degrabă
Gândul meu mâhnit o-ntreabă
Încă nu te-ai lămurit
Că greșești și-ai rătăcit?
Cu merinda îmbucată
Te-ai suit până-n cravată
Și mai ai până-n chelie
Două dealuri și-o bărbie.
Nu vrei tată să-ți arăt
Cum iei drumul îndărăt?
Să-ți mai pun o întrebare
E aproape de culcare:
Unde dormi, aici, departe?
Într-o pagină de carte?
S-ajungi virgulă târzie
Într-un op de poezie?"
Mă gândesc ce-i de făcut
S-o feresc de neștiut,
Îngrijat de ce-o să zică
Maica stareță furnică
De-o lipsi din furnicar,
Și-o așteaptă în zadar.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
O furnică
O furnică lucrătoare
Cât mai duce în spinare!
Când o vezi cât e de mică,
Pe spinare te furnică.
Fă, de vrei, o încercare,
Că, doar ești atât de mare
Și de-n spate nu te strică,
Tot de-atâtea ori ridică!
Mai călca-vei sub picioare
Vreo furnică, orișicare?
Hai, încearcă, fără frică!
N-o respecți, ia și ridică!
poezie pentru copii de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când amintirea din trecut
Când amintirile-n trecut
Încearcă să mă cheme,
Pe drumul vechi și cunoscut
Mă-ntorc din vreme-n vreme
Cu gândul că mă vei primi
Cu aceleași dragi cuvinte,
Acum, la început de zi
Încerc, ca mai-nainte.
Să-ți amintesc de un trecut,
Ce-i unicat în sine,
Ce sufletul mi l-a făcut
Să bată pentru tine,
Dar, în zadar aștept pios,
Să îmi alini durerea,
Ca o furtună te-ai întors
Necunoscându-ți vrerea.
Din tot ce mi-ai mărturisit,
Cu atâta bunătate,
Convins am fost că, în sfârșit
Vom merge mai departe.
Dar te-ai schimbat întâmplător,
Ca norii printre stele
Și mă sfidezi necruțător
Făcându-mi nopțile mai grele.
Dac-ai simți foarte puțin
Din rana ce mă doare,
Eu aș scăpa de-atâta chin,
De dor și de vâltoare.
Dar ești cum nu mă așteptam,
Nepăsătoare-n toate,
Mă lași de viu să mă destram,
Și-o faci pe mai departe.
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un epitaf nescris pe mormântul tatălui meu
Aici zace-un croitor
În Craiova cunoscut,
Era un pic inovator
Multe haine a făcut.
A-mbrăcat sute de oameni,
Pe primari și pe boieri
Și pe bieții craioveni,
Mulți din ei fără averi.
A-mbrăcat actori de seamă
Pentru piesele jucate,
Comedii sau melodramă.
Fie-i păcatele iertate.
A muncit din răsputeri,
Legile le-a respectat,
A primit elogieri,
Niciodată îngâmfat.
A făcut două războaie,
Pentru țară a luptat,
A simțit rana văpaie,
Un român adevărat.
Un omagiu îi aduc
Și-o aducere aminte,
C-un respect foarte adânc
Și o dragoste fierbinte.
Dormi în pace, tată bun,
Să-ți fie tărâna ușoară,
La cap să-ți crească un gorun,
Să-ți fie moartea primăvară.
epitaf de Corneliu Culman din Niște poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furnicuțele harnice
De cu zori și până-n seară,
Furnicuța boabe cară
Pentru al său mușuroi...
E mai harnică ca noi!
Cară boabe numeroase
Pentru zilele geroase...
Tricotează zi de zi,
Haine pentru-ai săi copii.
Are cămăruța plină
Și muncește zi-lumină,
Ca sa aibă-ndestulare,
Iarna, cât o fi de mare.
Căci de-o fi nepregătită,
Puii cum și-i mai alintă?!
Ea-i învață să muncească,
Viața-n sârg să și-o trăiască.
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,
O carte pentru buzunar,
O carte mică, o carticică.
Din slove am ales micile
Și din înțelesuri furnicile.
Am voit să umplu celule
Cu suflete de molecule.
Mi-a trebuit un violoncel:
Am ales un brotăcel
Pe-o foaie de trestie-ngustă.
O harpă: am ales o lăcustă,
Cimpoiul trebuia să fie un scatiu
Și nu mai știu...
Farmece aș fi voit să fac
Și printr-o ureche de ac
Să strecor pe-un fir de ață
Micșorata, subțiata și nepipăita viață
Până-n mâna, cititorule, a dumitale.
Măcar câteva crâmpeie,
Măcar o țandără de curcubeie,
Măcar nițică scamă de zare,
Nițică nevinovăție, nițică depărtare.
Aș fi voit să culeg drojdii de rouă
Într-o cărticică nouă,
Parfumul umbrei și cenușa lui.
Nimicul nepipăit să-l caut vrui,
Acela care tresare
Nici nu știi de unde și cum.
Am răscolit pulberi de fum..
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt o mică furnică între zeci de boi ce încearcă să mă împungă, însă... ironia este că ei sunt prea mari ca să le pot face față și să-i schimb în ceva mai bun, iar eu sunt prea mică pentru a mă putea atinge ei, nici măcar nu mă pot călca în picioare, fiindcă mă strecor.
citat din Natalia Păun (1 iulie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Naivitate II
Ce chin să-i fii și să nu-ți fie...
Să nu mai poți simți cum te râvnim,
Noi toți, cei ce am vrea să-ți devenim
Eliberarea din sclavie.
Cum poți trăi în colivie,
Când tot frumosul e de partea ta?!
Și-atâtea inimi demne, ca și-a mea,
Te-ar scrie pentru veșnicie.
De ce te-ai stinge-n tragedie
Lângă un rău ce nu e necesar?!
Nu poți schimba ce este în zadar.
Iubirea nu e agonie.
De unde-atâta sărăcie,
În inima ce-o vrei și nu te vrea?
În felu'-acesta riști s-ajungi ca ea,
O altă tristă poezie.
De-ar fi iubire, ar fi vie,
Dar ceea ce trăiești... e altceva.
Rolul iubirii e de a salva,
Nu de a ține în robie.
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lizuca și grădina fermecată
Lizuca s-a făcut mică, și sare-n grădină,
Întâlnește o furnică, drăguță și fină;
- Ziua bună, ziua bună, am sărit la voi
Unde furnica adună, hrană din gunoi?
- Cine ești, nu ești furnică, nu te cunoștem,
Ai și tu a ta mămică, te gonim de vrem?
- Sunt Lizuca, și-am venit, ca să vă privesc
În grădină am sărit, ca să vă vorbesc.
- Geaba vrei să ne vorbești, suntem prăpădite
Rămâi și doar ne privești, căci suntem grăbite.
- Atunci mă duc pe la flori, iute mă avânt
Dau și peste mâțișori, căzuți la pământ...
- Ia piciorul de pe mine, sunt un mâțișor!
Nu mă vezi că sunt sub tine, și toate mă dor?
- Am călcat fără să vreau, căci nu te-am văzut
Florile-n picioare stau, și tu n-ai putut?
- Eu sunt mâțișor plăcut, și sunt scuturat
Rămân pe pământ căzut, și sunt supărat.
- Mai bine mă fac iar mare, și te pun în apă
Ești căzut pe o cărare, călcat: te îngroapă!
- Cine ești, nu ești o floare, nu ești nici furnică
Ai picioare mișcătoare, și mie mi-e frică!
- Te rog nu te speria, Lizuca eu mă numesc
Acum te voi ajuta, pentru că, iar, mă măresc.
poezie pentru copii de Paul Preda Păvălache din Trăiri intense... (22 septembrie 2011)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut (Priceasnă)
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Maica Sfântă a cerului
Bucuria Domnului
Ești mijlocitoarea noastră
Pentru noi roagă-te.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Maica celor oropsiți
Și pe pământ pedepsiți
Tu ne faci viața ușoară
Atunci când ne rugăm.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Maica fiului cel Sfânt
Soare în cer și pe pământ
Zorii toți ar fi apus
Fără de Iisus.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Toți îngerii duc în zbor
Vestea bucuriei lor
Că tu ești mărirea noastră
Maica tuturor.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
Sfântă Marie, pentru noi te-ai născut.
cântec, versuri de Valeria Mahok (25 august 2014)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem de dragoste
Când ți-o fi lumea mai dragă,
să-ți pice dreapta beteagă
și s-ajungi la cap de pod,
cerșetor slut și nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviștină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ți ghiersul ca buhaiul,
limba să ți se-mpletească,
să vorbești pe păsărească,
să te topiești de-a-n picioare
galbin, ca o lumânare!
Să nu fie boală rea
care-n tine să nu dea:
ardi-te-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ți popa din Scriptură,
să-ți văz dáfinul pe gură!
Crai parșiv, din țigănie,
că m-ai omorât de vie
când m-ai luat din casă fată
crudă și nevinovată,
și m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.
Și-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lăsat să zac borțoasă
și te-ai dus duce-te-ar apa
unde și-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi și-o fi să vii
iar în brațe să mă ții,
să-mi săruți țâța și gura
și să-mi stingi din sân arsura,
vedea-te-aș tot cum te știu:
nalt, bălan și cilibiu,
cu ochii arzoi ca focul:
Aduce-mi-te-ar ghiocul!
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem de dragoste
Când ți-o fi lumea mai dragă,
să-ți pice dreapta beteagă
și s-ajungi, la cap de pod,
cerșetor, slut și nărod.
Din puterea ta a plină,
suptă de vreo curviștină,
să rămâi sfrijit ca paiul,
urle-ți versul ca buhaiul,
limba să ți se-mpletească,
să vorbești pe păsărească,
să te topești de-a-n picioare,
galbin, ca o lumânare!
Să nu fie boală rea,
care-n tine să nu dea!
Ardite-ar focul, mangalul,
să fii scopit ca muscalul!
Cânte-ți popa din Scriptură,
să-ți văz dafinul pe gură!
Crai parșiv, din țigănie,
că m-ai omorât de vie,
când m-ai luat din casă fată,
crudă și nevinovată,
și m-ai spintecat în două
sub cerul cu lună nouă.
Și-n loc să mă iei mireasă,
m-ai lăsat să zac borțoasă
și te-ai dus, duce-te-ar apa,
unde și-a dus mutul iapa!
Dar de-o fi și-o fi să vii,
iar în brațe să mă țâi,
să-mi săruți țâța și gura
și să-mi stingi din sân arsura,
Vedea-te-aș tot cum te știu:
nalt, bălan și cilibiu,
cu ochi arzători ca focul;
Aduce-mi-te-ar ghiocul!
poezie clasică de Miron Radu Paraschivescu din Cântice țigănești (1941)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coboară, Doamne, Sfânt...
Ai venit din puritatea sfântă
Și-ai omenit ca frate între noi,
Te-ai luat cu relele la trântă
Și-ai luminat căzuții în noroi.
Seninătatea Ta ne este-nvățătură,
Ai fost, vei fi, cârmaciul minunat
Ce azimă-ai adus în bătătură,
Cu peștișorii dulci ne-ai săturat...
Ai ridicat ologul în picioare,
Orbului lumină pus-ai în pupile,
Ai făcut minuni atât de uimitoare,
Ai lăsat credința în suflet de copile.
Ai adus pe Tatăl în suflarea lumii,
Crucea întru El tu ai purtat
Până-n osândire, în durerea culmii
În cuie pus pe dânsa te-ai lăsat.
Ai murit sub ochii tuturora,
Între pietre ai fost pus pe veci,
Dar a venit la Tine aurora
Și ai urcat la rangul Tău de regi...
Te-ai înălțat în ceruri lângă Domnul,
Tatăl Tău și-al nostru Tată Sfânt,
Pentru voi îngenunchează omul
Și la Voi se roagă pe pământ.
Rugămintea mea e dureroasă,
Mă seacă nedreptatea în rărunchi,
Coboară, Doamne, Sfânt la mine acasă,
Fă-mă demn să nu stau în genunchi.
Adu-mi iarăși lumina Ta divină,
Învață-mă, ca-n Raiu-ți, să zâmbesc
Pe plaiul mioritic, o gradină,
Cu românescul sânge s-o cinstesc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furnică cu furnică, fie cât de mică, face mare mușuroi.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie o să fie
O să fie o bogăție
Cu n-a fost și nu mai este
Decât numai în poveste
O să fie un bairam
Ca-n sânul lui Avram
Și de sus, măi, tam nesam
O să plouă cu salam
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Strașnică minunăție
Din fântâni va curge bere
Numai lapte și cu miere
Pe ogoarele golane
O să crească macaroane
Și pe oricare maidan
O să calci pe parmezan
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o grozăvie
Leul o să fie cât carul
Și doi bani va fi dolarul
Și-o s-ajungă americanii
Să cerșească gologanii
De-o să facă atuncea ei
Împrumut la noi în lei
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o poezie
Că s-a dat ordin fârtate
Ca țăranii de la sate
În loc de sămânță-n glie
Să-și puie radiofonie
Și-o să fie o melodie
În întreaga Românie
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie o drăcie
Cu stabilizarea asta
Stabilizăm și nevasta
O să stea frumos în casă
Și-o să fie drăgăstoasă
N-o să se mai ardă friptura
Și n-o să-i mai auzi gura
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o nebunie
Toți așteaptă ahtiați
Ca să plouă cu cârnați
Dacă daravela asta
O sa-ți bucure nevasta
Și se roagă. și se roagă
Ca să ploaie ziua-ntreagă
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Doamne, pe la primărie â
Cică o s-avem trotuare
Si-o s-avem și felinare
Să dai acatist la popi
N-o s-avem pe uliți gropi
Și când nevoia te-o pătrunde
Cică o să fie unde.....
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Numai chiul și bereție
Ca-ntr-un an, mă, să tot caști
O s-avem vreo șapte Paști
Opt Craciunuri, cinci Invieri
Trei de capete tăieri
Șaptezeci de nopți de Denii
Treizeci de blagoviștenii
Adormiri de maici vreo două
'nalțări cam la vreo nouă
Plus Ion și plus Anton
Constantin, Pantelimon
Prooroci, ierarhi și sfinți
Ucenici și sfinți părinți
Și-o s-avem pe an, să mor
Cinci sute de sărbători
Și-o s-avem, măi frățioare
Doar trei zile lucrătoare
Dă, Doaaamne!
poezie satirică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Criticul literar: - Hai, tată, să-ți arăt pe unde m-a făcut mama!
aforism celebru de Tudor Mușatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost acuzat că nu înțeleg poezia porno, dar o comentez
Să zică lumea ce-o să zică,
Eu sincer vă mărturisesc:
La un poem cu păsărică,
E și normal să... ciripesc!
epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Graba strică treaba...
Am mai spus-o și-o repet
Pentru cei fără de carte;
Trebuie sa mergi încet...
Dacă vrei s-ajungi departe
epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec neverosimil
Ea era mică, mică, mică...
O talie ca de furnică,
Nasul pe chip - un apostrof.
Stătea comodă-ntr-un pantof
Și privea de jos, de jos
Îngerul cel curajos!
Când inima în piept zburda
Ea își muta într-o sanda
Călcâiul cât un sâmbure
Boaba de rouă tulbure,
Ciorapi verzi de mătase,
Melci lepădați de case.
Macul se scutură în grâu,
O adiere ține-n frâu
Zmeiele verilor prelungi,
Basme cu zâne, nibelungi
Și glezna fetei - un clăbuc
Într-un papuc, într-un papuc...
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație
De m-ai uitat, e că ți-ai pierde mintea
Ce-am sechestrat-o-ntr-un seif de gânduri
Ce-l țin în palme și ascult când murmuri
La altul, tot ce te-nvățasem... Rugămintea.
Să nu mă uiți că ce-i mai rău e-a pierde
Când ți-a luat timp să mă ai fără pretenții
În lumea asta unde numai delicvenții
Pot să te-ncânte mimetind... Dezmierde.
Șă știi că sunt lipit de mine, te păzind
Și nu-mi rămâne liber mult, doar o fărâmă
Ce-o țin în așteptare, o exersând... iubind,
Să-ți fie cum un ruj, ce-l pui de vrei... Pe gură.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luptă
Când eram mic ceva mie însumi mi-am promis
Că voi lupta din greu pentru un anumit vis.
Am pornit de unde-au pornit mulți, de nicăieri
Cu gândul de a fi mai bun azi decât am fost ieri
Și nu m-au speriat deloc ușile închise în nas,
N-am vrut să dau în spate nici măcar un pas
Mi-am zis în gând: "nu-i nimic, mai mult muncesc,
Iar într-un final tot ajung unde-mi doresc."
Pe drumul vieții nimeni nu-i dispus să te ajute
Unele persoane în loc să-ți zică o vorbă bună, rămân mute
Dacă se întâmplă să cazi, trebuie să cazi în picioare
Fiindcă hienele te vor lovi unde te doare cel mai tare
Și tot ce poți face pentru a evita fiecare dramă
Este să rămâi puternic, asta-i singura ta armă.
Trebuie să-nveți din loc să urnești munți,
Greutățile cu zâmbetul pe față să le-nfrunți!
poezie de Alina-Georgiana Drosu (2 octombrie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!