Fauna dorului
Mă sinucid, că nu te am
De tot, cu toate că mă vrei,
Pe mine niciun leu nu dam,
Dar astăzi, unul dintre ei
Chiar eu mă simt, mă cheltuiesc
Pe o leoaică, din amor,
Și-n cușca dorului, regesc,
Mă rog să mor și rag de dor.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (5 noiembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Relația dintre mine și iubire este următoarea: Unul dintre noi a uitat de celălalt.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Simțământul ceasului întors
Eu simt c-au revenit în mine
Aceleași păsări ce se duc
În calde țări, când iarna vine.
Mă simt întors precum un cuc.
Aș vrea să cânt, însă mă tem
Să nu mă spurc: sunt negustat.
Aș vrea pe nume să mă chem,
Dar numele mi l-am uitat.
Eu simt c-am revenit în mine,
Dar nu mă recunosc deloc;
Am pene gri în loc de tine
Și-n locul gurii simt un cioc.
28.02.2014
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor
amor amor amor a
mor cântă cris
tinarăduță și urcă
pe patul meu în patul meu
lascivă cris
tinarăduță vede în ochii mei
ochii ei și vreau să o se
duc și mă întreabă dacă mi-aș dori
să o ating o întreb: vrei
să au
zi șoapte cris
tinarăduță (?!) fierbinți vrei
să amor amor amor a
mor în față la tele
vizor la mine în dormitor o noapte de
a
m
o
r
simți cum bate inima
(?!) când săruți vrei să fii
a mea am visat
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Miezonoptică
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e trupul mănăstire părăsită
Și-n loc de sânge parcă vântul vineri
Bătând în piept o toacă răgușită.
E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine
Mi-e sufletul călugăr de pripas,
La miezul nopții fără să se-nchine
Mi-a poposit în trup și mi-a rămas.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă simt albastru
Sunt cerul pe care tu
Desenezi ce vrei
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmi vine să strig
Ce mare e tăcerea
Dintre noi unul
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ape și foc
Tu ai surâsul mamei tale,
Misterios, puțin ironic;
De când mi-ai răsărit în cale,
Mă simt mecanic, electronic,
Mă simt un lucru manual,
De mâna ta când sunt atins,
Mă simt pe ape dus de val
Și-n trupul tău de foc, împins.
poezie de Marius Robu (27 aprilie 2021)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scurtcircuit
Peste distanța dintre noi
Cad frunze grele de la ploi;
Un timp ce-i bun conducător
De flux din electroni de dor.
Mă simt atât de vinovat
De parcă-s electrocutat;
E totul ud în jurul meu,
Mă curentează Dumnezeu.
Renunț la isihasm de-acum
Și fug de-acas, desculț pe drum;
Când văd un fir de orice fel,
Îmi pun piciorul gol pe el.
Cu drumul dintre noi s-a zis,
Trei pași din iad în paradis,
Din ceruri pe pământ doar doi
Și numai unul între noi.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (1 octombrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Te simt învinsă
Dintre toți dușmanii tăi
De niște clipe
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Desprindere de toamnă
A mai venit o toamnă-n viața mea
Și-a mai căzut o frunză peste mine
Mă simt mormânt, și parcă n-aș mai vrea
Să mai albesc în iarna care vine
Iar au plecat și berzele și cucii
Și m-au lăsat mai singur ca lumina
Prin codru nu mai mișună haiducii
Și-n beznă mi-a rămas pe veci retina.
Mă simt așa de frunză și de ram
Încât mă rup de mine și rămân
O frunză doar din cel care eram
Și-un ram din cea ce m-a ținut la sân.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Poezie din buric
Robu e o chestie:
Scrie ca o trestie,
Urlă ca o bestie,
Când are congestie.
Robu este un condei,
Scrie despre tot ce vrei,
Mâlc tăcând, precum acei
Pești, în sos ori în ulei.
Robu e o pană grea,
Scrie despre tot ce vrea;
Nici prea valoros, nici prea
Ieftin, cum poate părea.
Robu este ca un pix,
Care deseori dă chix,
Răstignind un crucifix
Instabil, pe unul fix.
Robu e ca un creion:
Scrie versuri de carton,
Pentru predici din amvon,
Ținute la megafon.
Robu este ca un stick:
Scrie versuri de nimic,
Și apoi le dă un click,
Primind like-uri din buric.
poezie de Marius Robu din Aproape alb (7 mai 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Condițional-optativ
Despărțirile de mine au fost grele totdeauna,
Însă, dintre toate cele, numai una-i ca niciuna,
Dar nu pentru că aceasta cea mai grea e dintre toate,
Ci pentru că, pur și simplu, nu se poate, nu se poate.
Despărțirile de mine au avut ceva-n comun:
S-au soldat cu suferință până la sfârșit de drum,
Însă celei ce mă paște, scris i-a fost să aibă parte,
De va fi să se petreacă, doar de moarte, doar de moarte.
poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineață (17 aprilie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe mine, Dumnezeu mă ține în palme și-n mângâieri.
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul mândru
La poalele dorului
Cerșind iertare
haiku de Marius Robu din Hai ku noi
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna-mireasa mea bolnavă
Mi-aduc aminte de copilărie:
Ce alb ningea un suflet incolor!
Astăzi numesc idiosincrasie
Că nu eram, de boli, înghițitor.
Alb, îmi aduc aminte de iubire:
Nici nu spuneam că sunt îndrăgostit,
Cu toate că vorbeam cu-ntreaga fire
Despre medicamentul înghițit.
Și-acum, când povestesc la lumea toată
Cum ninge alb un suflet colorat,
Mă simt o sanie abandonată
De un copil pe care l-a uitat.
Și-n fața morții albe regret, bolnav cernit,
Că nu-s medicament și nu pot să mă-nghit.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (7 decembrie 2013)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unghi de cocori
Tu nici nu știi ce să mai faci
Să îmi ascunzi că mă iubești
Dar nu te teme, poți să taci
Sau poți întruna să vorbești
Să dai din mâini sau din picioare
Să te ascunzi, ba chiar să mori
Să pari gingașă ca o floare
Fixă ca unghiul de cocori
Să pari nebună sau să fii
Să știi ce vrei sau să nu știi
Eu nu te cred și nu te mint
Eu simt ce scriu și scriu ce simt.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste (14 ianuarie 2010)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dubito, ergo sum
Mă trezesc drept și nemișcat,
Aproape țeapăn.
De ce să mă îndoiesc mai întâi?
De brațul drept, pe care
Îl arcuiesc spre tâmplă;
Forme rotunde, țeasta-mi șlefuită
De-atâtea gânduri și de-atâtea vise.
Îmi îndoiesc apoi picioarele,
Unul câte unul.
Încovoiat, urmează trupul
Să se ridice precum Lazăr,
După a patra zicere.
Nici îndoielile nu îmi mai ies
Așa de lesne.
Încovoiat, cobor la rugăciune
Și stau chircit. Nicio minune.
Nu mi-a rămas chiar niciun argument
Să cred în mine?
Îmi duc mâna către față,
Să știu de mai sunt în viață.
Niște lacrimi curg pe obrajii mei
Și pe degete
Le număr:
Una, unul, două, trei...
Sunt viu, zâmbesc, oricât ar fi de trist:
Plâng, deci exist.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui Janet Nică, la 70 de ani
De astăzi, Doamne, ce zi mare,
Să spun, chiar vârsta lui mă lasă:
Epigramistul ăsta are
Cei 70 de ani de-acasă!
epigramă de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul Cadou
E chiar aici tăticule.
Îl simt curgând prin mine,
E înnodat între clavicule,
Nu pleacă fără tine.
Și când respir mai apăsat
Îl simt în gât și-n limbă.
Îl simt în ce-am mâncat
Și-n tâmple când încep să frigă.
Îl simt ca pe o rană aproape vindecată.
Un sunet spart în mine ca un ciocan la judecată.
O apăsare surdă ca o nepăsare.
Un semn din naștere care te doare.
poezie de Alexandru Horghidan (2018)
Adăugat de Alexandru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor moștenit de Dor
Să-ți fie dor de cineva,
Încât să nu mai știi de tine,
Să te gândești altundeva
Decât unde un cap te ține.
Un cap de ață, ca o zestre
Pe care n-ai mai da doi bani,
De ți s-ar face la ferestre
Un semn, visat de-amar de ani.
Ce dulce vis, ce interzis
Amor, moștenitor, ce dor!
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (8 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!