Nu toți oamenii locuiesc în Dumnezeu
Doamne!
toate degetele lumii arată înspre tine
de parcă ai fi singurul vinovat
pentru neputința noastră și
a lucrurilor din jur
până și povestea cu "a fost o dată"
îmbracă minciuna
adevărul e camuflat în cuvânt
însă nimeni nu știe
cum arată lumina fără tine
poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Vreau Isuse
Vreau Isuse să-ți cinstesc
Numele și-a Ta Ființă
Căci o Domne te iubesc
Și vreau ca să te slujesc
Dup-a Ta Isus credință
Vreau să laud al Tău Nume
Să-ți dau cinste și onoare
Biblia Doamne cum spune
Eu să las această lume
Tu să-mi dai Isus salvare
Vreau Isuse să trăiesc
Evanghelia Ta Sfântă
Ție să mă dăruiesc
Și în veci să te iubesc
S-aud îngerii cum cântă
În lumina Ta curată
Doamne veșnic să mă scald
Să trăiesc fără de pată
Aici viața cum mi-e dată
După Tine eu să ard
Dorul Tău să ardă-n mine
Toată viața pe pământ
Până-n ziua care vine
Să te văd Isus pe Tine
Al vieții Sfânt Cuvânt
Și apoi în veșnicie
Lângă Tine eu să fiu
Ca să-ți cânt lumina vie
A Ta scumpă părtășie
Domn al vieții pururi viu
Vreau Isuse să îți cânt
Și lumina și umblarea
Dragostea și-al Tău Cuvânt
Nouă lăsat pe pământ
Să primim dar îndurarea
În lumina Ta cea vie
Vreau Isus să mă zidești
Toată slava a Ta fie
Și onoarea ți-o dau Ție
Domn al slăvilor cerești
Singurul ce ai trăit
Viața pe acest pământ
De păcat însă lipsit
Căci nimica n-ai greșit
Din al vieții sfânt Cuvânt
Singurul fără păcat
Pe pământ fără de vină
În toate ai fost curat
Și nouă Doamne ne-ai dat
Un exemplu în lumină
N-a fost nimeni ca și Tine
Nici n-a fost nici nu va fi
Nici în slăvile Divine
Să ofere la oricine
Dreptul de-a se pocăi
Dreptul astăzi la viață
La odihnă-n veșnicie
Cu iubirea față-n față
Și cu mersu ce ne-nhață
Să cântăm mărire Ție
Slavă cinste și onoare
Mire drag din infinit
Ce ne oferi și azi salvare
Chiar în Numele Tău mare
Prin care ne-ai mântuit
Glorie Isus Ție
Astăzi Doamne îți cântăm
Și onoarea a Ta fie
Doamne până-n veșnicie
Noi Isus te lăudăm
18-12-2019 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare
Pe-o masă veche din odaie
Sub stinsa lumânării vâlvătaie
Stă tristă o scrisoare în Ajun
Ce i-am trimis bătrânului Crăciun.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Aș vrea să fiu cu tine
Și să-mi acoperi rană
Mi-e dor de tine, soră
Mi-e dor de tine, mamă!
Tăicuțul meu cu părul nins
Îngerul meu de pe Pământ
Care a plecat și-apoi s-a stins
Fără să-mi lase al său cuvânt.
REFREN:
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Aș vrea să fiu cu tine
Să fim ca altădată
Mi-e dor de tine, frate
Mi-e dor de tine, tată!
Mi-e dor de voi, părinții mei
De casa noastră cea mai sfântă
De clopoței, de zurgălii
De oamenii care colindă.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să mai colind o dată.
Mi-e dor de tine, mamă
Mi-e dor de tine, tată!
Cât aș voi, ah, Doamne
Să vă mai colind o dată!
cântec interpretat de Fuego, versuri de Adrian Artene (1 decembrie 2018)
Adăugat de Alesia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune
Doamne,
Îți mulțumesc pur și simplu
pentru că exiști,
pentru că ești mai mare decât capul nostru prea logic,
pentru ca ești mai subtil decât inima noastră prea nervoasă,
pentru că ești atât de aproape și atât de departe și în toate altul,
pentru că ai fost zămislit și ești încă necunoscut,
pentru că fugind departe de Tine noi fugim înspre Tine,
pentru că nu facem nimic pentru Tine, ci facem totul prin Tine,
pentru că lucrul pe care nu-l putem apuca nu este iluzie.
Îți mulțumesc, Doamne, că ești tăcut.
Numai noi erudiții analfabeți
fără încetare pălăvrăgim.
rugăciune de Jan Twardowski, traducere de Dan Verona
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Terapia plânsului
plângi
și prin lacrimi
se scurg afară din tine toate dihăniile acelea
care ți-au înveninat sufletul până atunci
și ți se arată noi încăperi ale conștiinței
cu ferestrele spre latura luminoasă a existenței
în sângele tău explodează revoluții
sau năzuințe pe care ți le credeai amputate
dintr-o dată toate nenăscutele galaxii
vor să îți îmbrățișeze atomii proaspăt eliberați
și o limpezime parcă desprinsă din începutul lumii
începe să îți guverneze carnea
de la ultimul receptor al retinei
până în străfundurile
adn-ului
poezie de Gabriel Petru Băețan
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcere, se moare
înainte de toate se moare
nimeni nu vrea să moară chiar dacă
măinile adunate lângă piept
pliază liniștea din durerea ascunsă
în lumina fugărită de întuneric
tot ce a fost să fie a fost
ce trebuia să fie este
dincolo de orizont
plouă
viața topită până la os
picură încet
și-ngustează aleea
ce duce
înspre un Dumnezeu lacom
mult prea lacom pentru o viață simplă
nicio lumină nu e atât de puternică
încât să licăre în interiorul ei
dar înainte de toate se moare
tăcere
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întâi de toate descoperă în tine drumul care duce înspre fericire.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Din inima mea a evadat o lacrimă
niciun simptom și nicio durere
căzută în mine și zdrobindu-se ca o piatră
liniștea imortalizează tot ceea ce am fost
ca un orb îmi pipăi cicatricea
și mă strig încet
nu-mi răspunde nimeni
mai strig o dată și încă o dată
din când în când îmi privesc neputința
ca pe o clonă de lut
orbul din mine se roagă lui Dumnezeu
o furtună de cuvinte nerostite
se înalță înspre cer
iedera îmi acoperă văzul
printre jaluzele
o margine de soare
îmi lovește obrazul
mă încumet să mă târăsc
într-un colț
de sub umbra lămpii
un ticăit de cea îmi tulbură tăcerea
e ultima insultă pe azi
o, doamne!
am lacrimi pe suflet și sunt trist
mai lasă-mi câteva fărâme din ziua de mâine
ca să-mi pot pregăti sufletul...
poezie de Teodor Dume (28 februarie 2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din inima mea a evadat o lacrimă
niciun simptom și nicio durere
căzută în mine și zdrobindu-se ca o piatră
liniștea imortalizează tot ceea ce am fost
ca un orb îmi pipăi cicatricea
și mă strig încet
nu-mi răspunde nimeni
mai strig o dată și încă o dată
din când în când îmi privesc neputința
ca pe o clonă de lut
orbul din mine se roagă lui Dumnezeu
o furtună de cuvinte nerostite
se înalță înspre cer
iedera îmi acoperă văzul
printre jaluzele
o margine de soare
îmi lovește obrazul
mă încumet să mă târăsc
într-un colț
de sub umbra lămpii
un ticăit de ceas îmi tulbură tăcerea
e ultima insultă pe azi
o, doamne!
am lacrimi pe suflet și sunt trist
mai lasă-mi câteva fărâme și din ziua de mâine
ca să-mi pot pregăti sufletul...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duhovnicului meu
- Mi te-a cerut pământul prea devreme.
Mă cert cu el și-i spun că-i vinovat...
Îmi strigi din brazdă: - Nu te teme,
Copilă, pentru tine m-am rugat
Să ne-ntâlnim, acolo sus în Rai;
Lucrează, nu ai vreme ca să stai!
- Părinte al meu, duhovnice și tată,
Îngenunchez, mă rog și strig mereu:
Tu neputința mea o iartă
Când mă rănește clopotul cu plânset greu!
Îmi este dor de tine și de clipe sfinte,
Prin tine căpătam putere...
Aș vrea să fie totul ca-nainte;
Nu mai găsesc la nimeni mângâiere.
Mai roagă-te, părinte încă-o dată
Să-nving păcatul trupului și eu,
Să trec prin restul vieții fără pată...
- Să te-odihnească-n pace Dumnezeu!
poezie de Mariana Bendou
Adăugat de Mariana Bendou
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și această nefericită oglindă care are acum imaginea ei (a Cordeliei), dar n-o are și pe ea, care nu-i poate păstra chipul în ascunzătorile ei tainice, smulgând-o vederii lumii întregi, căci nu știe altceva decât s-o arate altora cum mi-o arată mie acum! Ce supliciu pentru un bărbat dacă ar fi în locul oglinzii! Și cu toate acestea, nu sunt oare destui bărbați care au întru totul trăsăturile oglinzii? Care nu posedă nimic decât în momentul în care arată altora, care nu sesizează decât aparența lucrurilor, iar nu substanța lor.
Kierkegaard în Jurnalul seducătorului
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine arată cu 1 deget spre alții arată cu 3 degete spre el. Întinde acum mâna în fața ta și arată cu degetul așa cum ai face-o în mod natural. Observă cum degetul tău mic, inelarul și degetul mijlociu au tendința să se îndrepte spre tine cu cât arăți cu degetul mai ferm în afara ta. Nu deții adevărul suprem, ci doar o firimitură din el. Fiecare om are o piesă din puzzle așa că încearcă să înțelegi fiecare piesă a fiecărui om dacă vrei să ai șansa de a descoperi vreodată adevărul suprem.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochițoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, Doamne... (cântare)
Se stinge lumina afară
Adie o boare de vânt
Cu lacrimi de dragoste iară
Mă rog și Te laud și-Ți cânt.
Te rog pentru cel ce mai plânge
Te rog pentru cel ce-a căzut
Făptura mea toată se frânge
O mână sunt, Doamne, de lut.
Mă pierd fără Tine, sunt mică
Frânturi de cuvinte-ecou
Se-ntorc din tăcere, mi-e frică
Ajuta-mă, Doamne din nou.
O, Doamne, o, Doamne, o, Doamne Domnul meu
O, Doamne rămâi lângă mine,
O, Doamne, o, Doamne, mărite Dumnezeu
Speranța mea toata e-n Tine.
cântec, versuri de Adriana Cristea (13 martie 2004)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru o oră de liniște
te părăsesc iubito
e doar un gest pentru a-mi
curăța rănile pline de așchii
... și începe să plouă fără vânt și
fără nicio legătură cu Dumnezeu
(deși înțeleg că și Dumnezeu a fost trădat)
stropii mi se lipesc de piele
ca o durere
de parcă
toată rostogolirea asta
ar începe din mine
din toate slăbiciunile îmi fac ziduri
printre care mă plimb apoi
mă furișez înspre singurul loc neatins...
din singurătăți îmi construiesc biserici
la altarul cărora o să vină
toate femeile pe care le-am iubit
nici nu știu cum să-mi definesc întâmplarea
mai las un pic să-mi ard neliniștea
și clipa în care-am mărturisit
că am iubit și am fost
tot ceea ce nu mai pot să fiu
e târziu și-n deșertul din mine
nu se mai întâmplă nimic
mă închid în întunericul din umbră
și tac
te părăsesc iubito
e doar un ultim gest...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poarta înspre mama...
Poarta înspre mama
câteodată mi-e dor de
zilele în care
bâjbâiam prin pădure cu tata
cineva scrijelise pe un copac numele Ana
scoarța lăcrima cu precizia unui ceas
tata mă ținea strâns de mână și parcă
vorbea cu Dumnezeu
când m-a atins
în inima mea
s-a cârcit o durere -
singura poartă înspre mama
fără să ne atingem
trecem unul prin celălalt apoi
ne hrănim din zilele rămase
***
(Premiul revistei FEREASTRA la concursul organizat de LITERATURITATE, (2015) text 21 Poarta înspre mama de Teodor Dume,)
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oamenilor slabi (fricoși) le e teamă să spună adevărul însă cei tari (aroganți) își etalează prostia susținând minciuna.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața este o luptă cu tine însuți și cu neputința de a fi ceea ce-ți dorești să fii.
aforism de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Declarație de dragoste
Doamne
Tu
ești
drumul
meu
Fără
Tine
nu
mai
pot
să
merg
Doamne
Tu
ești
sănătatea
mea
Fără
Tine
toate
lucrurile
mă
îmbolnăvesc
Doamne
Tu
ești
viața
mea
Fără
Tine
și
dragostea
mă
ucide
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot
Pentru tine nui mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să fiu struna aceea
Încordată dar blândă,
Dintr-o harfă ce mângâie norii,
Ce stau gata să toarne
Ploaia târzie peste pământu-nsetat.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot s-ating obrazul curat
Al cerului tău,
Că atingerea mea
Îti va aprinde toate stelele,
Una câte una,
În noaptea ta grea...
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT
Că pot să-ți mai văd o dată chipul,
Să-ți mai mângâi o dată pleoapele obosite
Cu degete aspre de tot lutul din mine,
Că pot să-ți mai șoptesc,
Cu glasul meu omenesc: Te iubesc!
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT.
Pentru tine nu-i mult,
Pentru mine e TOT,
Până când sunetul Șofarului
Va zgudui Înaltul,
Și-atunci, ceea ce-a fost
Prea puțin,
Sau prea mult,
Va fi TOT.
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (iulie 2011, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-am despărțit de tine fiindcă pentru mine dragostea noastră era totul, iar pentru tine o parte din tot, foarte echilibrată cu celelalte părți ale vieții tale. Erai ca omul care acceptă să meargă la cârciumă să bea două pahare de vin și e-n stare să stea până dimineață fără să guste dintr-al treilea. Eu m-am azvârlit în dragostea noastră ca un bețiv fără judecată. E vina mea, bineînțeles. Tu cunoști acea dreaptă măsură a lucrurilor pe care eu n-o cunosc.
Ileana Vulpescu în Candidații la fericire, Scrisoare către un cunoscut
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea Mădălinei
Pe crucea de piatră au fost încrustate,
cuvinte cu care tu pleci din cetate.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfrunzesc gorunii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai înfloresc salcâmii.
Pentru tine, Mădălina,
nu mai zboară nici lăstunii.
Pentru tine, Mădălina,
a venit sfârșitul lumii.
Pentru tine, Mădălina,
florile n-au înflorit.
Pentru tine, Mădălina,
timpul în loc s-a oprit.
Pentru tine, Mădălina,
soarele în zori s-a stins.
Pentu tine, Mădălina,
doar lumânări s-au aprins.
Pentru tine, Mădălina,
cerul senin s-a deschis.
Pentru tine, Mădălina,
viața a fost doar un vis.
Fără tine, Mădălina,
cetatea e mult mai tristă.
Flori ca tine, Mădălina,
pe pământ nu mai există.
Noaptea, cerul își aprinde candelambrul plin cu stele,
"Fata cu părul de foc" strălucește printre ele.
poezie de Dumitru Delcă (21 iunie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!