Epitaf

Era şofer şi se-nsurase,
Cu Leana lui Cocău,-mezina
Şi-a mai stricat vreo zece case...
Dar i s-a terminat... benzina!

epitaf epigramatic de Constantin Păun din AsteRISCuri (1997)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Surprize

Barcelona din Carpaţi
Are treizeci de amanţi,
Dar pe Leana, domnul Gică
A lăsat-o pentru... Vică!

epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Montana

De când cu eclipsa asta
Nae şi-a pierdut nevasta
Dar numai zece minute
Că se descurcase iute.

epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte aveam o viaţă foarte activă: jucam tenis, fotbal, biliard, şah. Participam la raliuri. Dar totul s-a terminat când mi s-a stricat calculatorul.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember

- Îţi mai aduci aminte, doamnă?
A întrebat-o când să plece...
Şi-a mormăit,-era mai toamnă,
Dar nu era ca astăzi,.. rece!

epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colinda păstorilor

Io am douăzeci de oi [bis]
Şi i-oi duce Lui, mei doi [bis]

Iaca şi io am vreo zece
Şi i-oi duce şi-un berbece

Şi io că-s mai ţighinaş
I-oi duce şi vreo tri caşi

Că aşa ni-i rânduiala
Să ne plătim zeciuiala

Că aşa ni-i scris în lege
Să plătim un an din zece

Doamne, Împărate sfinte,
Primeşte şi-a noastră cinste

Primeşte-o şi de la noi
Că suntem păstori de oi.

folclor românesc
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Motivul motivelor

Bine-a fost în lumea asta,
Când s-a inventat nevasta;
Dar a apărut şi patul
Şi-a proliferat păcatul!

epigramă de Constantin Păun din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În ceasul al doisprezecilea

N-am terminat liceul niciodată
Şi nici nu m-am gândit la facultate,
Dar azi partidul mă iubeşte, iată,
Şi am făcut vreo zece doctorate!

epigramă de Viorel Martin din Concursul Festivalului Naţional de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "În ceasul al doisprezecelea" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum l-ai înţeles mata, l-am înţeles toţi. Nu vorbesc numai de mine. Mă gândesc la ai mei. Niciodată, dar absolut niciodată, nu i s-a făcut nici cea mai vagă aluzie la vreo datorie pe care ar fi avut-o faţă de mine. Nu vezi mata că nu şi-a aranjat "oficial" nici interesele lui? S-a mulţumit să-mi spuie mie ce trebuie să fac, ca să fiu pe urmă întrebată de ai lui: – "Ai ceva scris la mână? Dacă nu, cine-o să te creadă?" M-au crezut toţi, afară de ai lui. Dar, ei aveau drepturi, pe care mi le-au aruncat în obraz mie, şi i le-a aruncat în obraz lui, când nu mai era.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Trandafirul era frumos, dar treaba s-a terminat urât. Dascălul, o matahală fără suflet, n-avea habar de artă. A început să urle la mine, că i-am stricat banca... Ba m-a luat şi la bătaie... Şi, lucrul cel mai grav, mi-a confiscate unealta... (Tare, ţărăneşte) Mi-a luat briceagu', mă, oameni buni!... Pricepeţi au ba? (Pauză) Aşa că am fugit iar la Târgul Jiului...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sinucigaşul ghinionist

Furculiţa am băgat-o
Într-o priză, dar degeaba,
Că era luat curentul
Şi nici nu nimerii faza.

Am încercat cu pastile
Somnifere, toate cele,
Dar erau mai naturale
Şi m-au curăţat la fiere.

Eu am încercat şi funia
Legată de un pervaz,
Dar uitai că-s la parter,
Doar că mă lovii la nas.

Cu maşina de pe stâncă
Să m-arunc ici jos in vale,
Dar s-a terminat benzina,
Nu am mai ajuns la cale.

Şi să sar de pe-o clădire,
Crede-mă, am încercat,
Dar am agăţat în fiare
Şi am rămas suspendat.

Să ştiţi că de la o vreme
Nici nu am mai încercat,
Şi m-am bucurat de viaţă
Dacă tot nu am scăpat,

Totuşi, ironia sorţii,
Cum umblam împleticit,
Că băusem, vine tirul,
Mă loveşte, si-am murit.

poezie satirică de Cecilia Ciocotişan (6 aprilie 2017)
Adăugat de Cecilia Ciocotişan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Realicartea

Din carte a ieşit un ochi.
Deşi era obosit s-a deschis larg
şi în acel moment a văzut unele lucruri pentru prima dată.
Nu după mult timp şi-a făcut apariţia un nas.
Acesta a mirosit deja ce se întâmplă.
Dar când să intre în încăpere i s-a închis repede uşa.
Nu era de el, locul lui era în carte şi atât.
Apoi din carte a ieşit o ureche.
Aceasta a auzit mult zgomot.
Şi mai apoi bârfe, dar nu s-a aplecat la ce se vorbea.
Gura şi-a făcut şi ea intrarea.
Celelalte i-au povestit deja experienţele avute.
Ea ar fi avut atât de multe să spună,
dar cartea a învăţat-o să tacă.

poezie de Ana Truta (noiembrie 2020)
Adăugat de Ana Truta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căzut... la datorie

A băut vreo zece kile,
Iar spre seară, la priveghi,
Spuneau: - A murit cu zile,
Fi'ndcă vinul... era vechi!

epigramă de Constantin L. Moldovan (august 2011)
Adăugat de Constantin L. Moldovan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul şi azilantul

Plecat-au nouă din Vaslui
Şi s-au întors vreo zece,
Dar nu mai pasă nimănui...
Că năvălirea trece!

epigramă de Constantin Enescu (10 septembrie 2015)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eveniment Nadia

A căzut, s-a ridicat...
Hotărî: Aşa nu merge!
Apoi a perseverat
Şi-a ajuns la nota zece!

epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul generozităţii

De aş avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută,
Eventual o sumă în valută,
Mi-aş pune bunătatea la-ncercare.

Aş merge pe o cale cunoscută,
Dar, stăpânit de calm şi de răbdare,
De aş avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută.

Şi întâlnindu-i pe aceia care
Fac din necinste veşnica dispută,
Le-aş oferi bancnote la derută,
În schimbul unui gest de remuşcare.
De aş avea vreo zece buzunare?

rondel de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gretchen şi-a pus poalele în brâu, ca să poată să meargă mai repede, şi a luat-o la fugă până în fundul grădinii. Portiţa era închisă, dar ea a apăsat pe clanţa ruginită şi clanţa s-a ridicat, portiţa s-a deschis şi Gretchen a pornit în lumea largă, desculţă cum era. S-a uitat de câteva ori înapoi, dar n-o urmărea nimeni. De la o vreme n-a mai putut merge şi s-a aşezat pe un bolovan şi când s-a uitat împrejur a văzut că nu mai era vară, era toamnă târziu; în grădina babei, în care era mereu cald şi erau flori din toate anotimpurile, nu puteai să-ţi dai seama cum trece vremea.

Hans Christian Andersen în Crăiasa Zăpezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bănuţul

Auzise şi Dănuţ
Că un ou e cu "bănuţ"
Şi credea că oul moale-i
Puşculiţa cu parale.
Avea ca vreo şase ani
Şi visa să strângă bani,
Socotind pe uşi, cu cretă,
Cât costă o bicicletă.
Scormonind pe la găini,
Pe subt cloşti şi prin vecini,
A stricat, pe neştiute,
Ouă cam vreo două sute.
Dar s-a pus plângând să zbiere,
De necaz şi de durere,
Ce-a pierdut şi ce-a găsit!
Că s-a mai şi mâzgălit
Cu albuş cu galbenuş.
De atunci şi pân-acuş,
N-a ajuns să se mai spele,
Că intrase mâzga-n piele,
A răcnit şi-a mai ţipat
Că măcar nu le-a mâncat,
Fierte, ochiuri sau răscoapte
La cafelele cu lapte.
El crezuse, baieţanul,
Că bănuţu-i gologanul
Sau un leu frumos şi nou
Pus cumva în orice ou.
Nu ştia că-i sta pe fund
Oului un gol rotund
Pentru plod şi pentru pui,
Când ia trup făptura lui.
Că subt coaja strânsă caier
Stă păstrat un pic de aer,
Că trezit din nesimţire
Puiul mamii să respire...

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofertă

Ofer luceafărul şi luna
Şi mai ofer vreo şapte stele,
Dar nu mai face pe nebuna
Că şi aşa nu-s ale mele!...

epigramă de Constantin Păun (2019)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânăra

Văzând-o cum şi-a retuşat,
Conturul feţii şi firescu,
O bănuiesc c-a plagiat,
Picturile lui Ţuculescu!

epigramă de Constantin Păun din Stele Verzi (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căderea ciorii

Când Cioara era albă, a decis că soarele era prea alb.
A decis că lumina lui lucea prea argintiu.
A hotărât să-l atace şi să-l înfrângă.

Şi-a strâns toată puterea în fulgerul unui ghem fierbinte.
Şi-a încleştat ghearele şi şi-a eliberat întreaga furie.
A ţintit cu ciocul drept spre inima soarelui.

A râs în sinea-i până şi-a atins vortexul cel mai adânc

Şi a atacat.

La strigătul ei de luptă, subit, copacii au îmbătrânit,
Umbrele s-au lăţit peste tot.

Dar soarele a devenit încă mai strălucitor –
Iar cioara s-a prăbuşit, înnegrindu-se, în flăcări.

A deschis pliscul dar nu s-a auzit decât un cărâit întunecat.

"Acolo sus", a concluzionat ea,
"Albul este negru, iar negrul este alb. Am învins".

poezie de Ted Hughes, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!