Oare ce penitenţe putem descoperi pe saitul propriului suflet, forând IT-ul omenirii?! Şi ce răni ne-am putea asuma, analizând propria ofertă de iubire acordată semenilor?! Semenilor cu care, ne convine sau nu, împărţim doza de aer şi de lumină!

Iulia Mirancea (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem, putem construi oricând, într-o peşteră insalubră, un acoperământ plin de lumină! Cu marmura propriului suflet, poate, chiar de Carrara!

aforism de Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu-Bunul să ne ajute să înţelegem spiritul caritabil şi altruist al semenilor noştri şi să nu-l condamnăm niciodată!

Iulia Mirancea (22 mai 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Semenilor mei, celor ce, în 360 de zile, au găsit un minut pentru mine!

Când îmi dăruieşti un cuvânt bun
e ca şi cum lăuntrul tău
s-ar împlini în mine!
Şi atunci, sunt liniştită!
Fiindcă ştiu că
tu mă iubeşti cu mult mai mult
decât am sperat eu vreodată!

poezie de Iulia Mirancea din Roata vieţii (1 iulie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu nu instituie, niciodată, pedepse pentru propria creaţie -omul-, indiferent cât de mult l-ar supăra! Poate, oare, un tată să-şi decompenseze proprii fii? Impasurile prin care trecem uneori (suferinţe sufleteşti sau trupeşti), sunt consecinţele iminente ale nerespectării regulilor elementare de viaţă!

aforism de Iulia Mirancea (21 noiembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva, într-un sat de pe Valea Streiului, voi fi trăit fascinaţia iluziei că oamenii coexistă solidari ca într-o mare familie, că sunt cinstiţi, sensibili, deschişi faţă de munca şi tihna semenilor -multă, puţină, cât e-! Surprinsă de ceea ce vedeam? Nicidecum! Doar aflam înfăţişarea normalului; învăţam binele (suntem datori existenţei umane? ce curriculum socio-uman reatribuim propriei poveşti de viaţă?)!

Iulia Mirancea în Sociologia - şansa umanităţii, Tot ce am vrut (7 martie 2009)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om îşi are doza sa de nesiguranţă de sine. În clipa când ieşi la rampă şi începi să-ţi etalezi talentul, stârneşti resentimente, invidie şi destule alte manifestări ale nesiguranţei semenilor tăi. Nici nu te poţi aştepta la altceva.

Robert Greene în Succes şi putere, 48 de legi pentru a reuşi în viaţă (1998)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Lanţurile care ne strâng sufletul se alcătuie din picăturile de venin
cu care ne-am trezit din nou în zori, pentru că am uitat
să le încredinţăm asfinţitului! Am uitat sau n-am vrut:
răzbunarea ne-a părut mai apetisantă!
Cele mai dureroase lanţuri din câte există pe Pământ
sunt lanţurile plăsmuite din propria ură!

poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În puşcărie, obsesia foamei transformă oamenii în animale. Dar am întâlnit şi spirite alese care au renunţat la propria hrană pentru a salva vieţile semenilor în suferinţă.

Corneliu Coposu în 163 de vorbe memorabile (2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa – cadoul semenilor mei

Ai zâmbit?
Şi eu am aprins flacăra divină
Ce va deveni o torţă şi va zburda efectiv
Nu mă-ntreba de viaţă?
Ea este un cadou semenilor
Sau o lecţie pentru sufletul nostru.
Zbor, precum un înger de lumină
Şi mă vei prinde-n cerc de foc
Acolo vom dansa deschis,
Până ce timpul va zburda printre capilare
Vreau lumina din fereastră sau poate visul în doi
Văd cum plouă cu pagini de lumină
Cum cerul se pierde în culorile iubirii
M-ai întrebat ce fac?
Privesc cerul şi adorm
Privesc cerul şi mă trezesc
Am îngeri de prins în zorile destinului
Plec odată cu visul...
Plec odată cu frumuseţea clipei.
Plec şi mă întorc cu tine... la poezie
Singurul refugiu, singura alinare, singurul vibraţio al iubirii.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chibzuinţa are legile sale proprii, de a-şi confecţiona din propriul rebut, ac pentru cojocul găurit! Şi, dacă ne iubim suficient pe noi înşine dar şi pe cei de-alături, e simplu: ne putem retuşa echilibrul moralităţii! Adică, ne putem survola, cu propriul aparat de zbor şi, mai ales cu propria elice, teritoriul propriilor greşeli!

aforism de Iulia Mirancea (18 iulie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu mă ierţi, Doamne ...

Doamne,
n-am numărat niciodată bucuriile
şi mângâierile şi clipele de fericire
cu care, din pruncie, m-ai învăţat
să-i slujesc pe cei din jur!
N-am numărat nici iertările de cu seară
greşiţilor mei;
nici zâmbetele dis de dimineaţă,
oferite, cu îngăduinţa Ta, semenilor!
Ştiu că, prin zâmbirile din zori
şi iertările din amurg,
eu îmi alcătui zilnic,
un mic Eden, cum ţi-ai dorit Tu!
Şi că, aceasta e treaba mea, pe Pământ!
Ştiu că, Tu m-ai ales pe mine,
ca să-ţi înfăptuieşti Binele!
Doamne, cu toate acestea,
nu m-am învrednicit niciodată
să-mi număr creditele de răsfăţ divin,
şi concesiile de bunăstare pământeană!
Iartă-mă, Doamne!
Dar, Doamne, număr în fiecare zi
iubirile confiscate, refuzate,
reprimate de mine semenilor mei,
fără voia Ta!
Iar ele mă dor într-atât,
încât simt cum, fiecare
goleşte ireversibil,
cupa din mine a Binelui Tău!
Pentru aceste nevrednicii,
Doamne, să nu mă ierţi...!

rugăciune de Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşim purtându-ne asemenea unor judecători care nu admit alte soluţii, exceptându-le pe cele personale! Nu putem raporta problemele semenilor la sistemul nostru de gândire.

citat din Elena Stan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, de-am avea capacitatea de a evalua sufletele nude ale semenilor şi nu ne-am mai lăsa păcăliţi de ambalaje!

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie, să nu te dărui prea mult semenilor, că s-ar putea să te nărui.

calambur aforistic de David Boia (21 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ni se întâmplă, uneori, să ne adăpostim cugetul într-un suflet, aparent frumos şi, sinceri, să investim în el întreaga speranţă şi iubire! Dar, într-o zi, să fim dezamăgiţi de propria noastră alegere! Nu e tragic şi degradant pentru noi, că am intrat, din greşeală, într-o peşteră precară! Dar e dramatic şi condamnabil, dacă am lăsat-o, la fel cum am găsit-o!

Iulia Mirancea (21 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când mă gândesc la oamenii pe care i-am rănit, e ca şi cum mi-aş adânci propriile răni; a le mărturisi lor acest lucru, e vindecarea însăşi!

aforism de Iulia Mirancea (22 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-am materializat într-atât, încât în loc să oferim suflete curate semenilor în dar de Crăciun, le dăm cadouri ieftine înfăşurate în ambalaje sclipitoare...

Elena Stan
Adăugat de Elena Stan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai întâi credinţa în ştiinţă, în puterea şi eficacitatea raţiunii omeneşti. Apoi iubirea de oameni şi patriotismul, hotărârea de a veni în ajutorul semenilor cu care suntem întruniţi pe acelaşi pământ, cu care împărţim moştenirea aceluiaşi trecut şi aspiraţiile către acelaşi viitor şi, în sfârşit, mişcaţi de iubirea ordinei şi armoniei estetice, hotărârea de a da civilizaţiei noastre caracterul operei de artă.

citat clasic din Simion Mehedinţi
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu arunca noroi asupra semenilor tăi, omule! Pân' la ei s-ar putea să nu ajungi, dar pe mâinile tale rămâne!...

aforism de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşi din umbra semenilor tăi şi fii tu însuţi, numai aşa îţi vei putea redobândi demnitatea.

aforism de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!