O despărţire pe peron este un fel de a acuza: tu pleci, eu rămân...

citat din Lale Andersen
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe un peron acoperit de seară

Se-nalţă printre fumuri de ţigară,
Un cântec trist, îngânat la saxofon
Şi tu priveşti tăcută într-o gară,
Cum trenurile se-nşiră la peron...

Ai vrea să pleci departe, fără ştire,
Să uiţi aici săracu-ţi geamantan,
Cu tine doar, să iei o amintire,
În căutare să-ţi fie talisman...

Trenul să gonească fără oprire
Lăsând în urmă gară după gară...
Un saxofon mai cântă-a despărţire
Pe un peron acoperit de seară.

poezie de George Ioniţă din Ranita , umbra mea, volum de poezie, Editura Singur, Targiviste,,2011
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

A acuza pe alţii pentru propriul nenoroc este semn al nevoii de educaţie. A-ţi acuza propria persoană arată că educaţia a început. A nu te acuza nici pe tine, nici pe alţii, e semn că educaţia a luat sfârşit.

citat clasic din Epictet
Adăugat de carmen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde să pleci?

Află şi-nvaţă
Acest refren:
Până la moarte,
N-ai niciun tren.

Clipa absurdă
Si, noi, năuci,
Nici nu ştiu unde
Vrei să te duci.

Incă nu-i gata,
In hale reci,
Trenul cu care
Crezi c-ai sa pleci.

Deocamdată,
Incă de ieri,
Acarii înşişi
Se simt şomeri.

Care plecare,
Care pardon,
Care adio,
Care peron?

Ce despărţire,
Când amândoi
Nu ne cunoaştem
Noi între noi?

Nu fi precoce,
Nu insista,
Incă-i abstractă
Iubirea mea,

Cât tu pe lume
Nici n-ai venit,
Si într-un pântec,
Suferi cumplit.

Creşte, sub cerul
Aştrilor caşti,
Maternitatea
Unde urmează
Să mi te naşti.

poezie celebră de Adrian Păunescu (28 decembrie 1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când pleci, nu mă săruta

N-am să primesc sărutul tău,
că e otravă-n corpul meu.
Sărutul tău la despărţire
este otravă pentru mine.
Sărutul tău nu este miere.
Sărutul tău este durere.
Din suflet eu te-aş ruga,
să-împlineşti dorinţa mea
Când pleci, nu mă săruta!
Nu-mi da otrava dulce a iubirii,
drept talisman al fericirii!

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

a acuza

A acuza. A afirma vina sau josnicia altcuiva; de obicei ca o justificare pentru noi înşine fiindcă l-am nedreptăţit.

definiţie aforistică de Ambrose Bierce din Dicţionarul Diavolului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul despărţirii

La orice despărţire murim câte puţin,
În inima iubită devii tot mai străin;
De fiecare dată pierzi câte-un pic din tine,
Iar zilele frumoase rămân tot mai puţine.

Plecarea-i nostalgie, o tórtură, un chin,
E versul cel din urmă al unui drag poem,
În inima iubită murim câte puţin,

E-un cânt de-nmormântare, funebrul recviem,
La orice despărţire ţi-e inima pustie,
Chiar dacă-i temporară sau e pentru vecie,
În inima iubită devii tot mai străin,
La orice despărţire murim câte puţin.

rondel de Edmond Haraucourt (1890), traducere de George Budoi
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este ca atunci când stai pe cimentul moale: chiar dacă pleci, urmele-ţi rămân acolo.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa însăşi e o stare de tranzit între naştere şi moarte... un peron unde te zbaţi să ocupi un loc într-un tren... eşti fericit că ai prins un loc la clasa I sau la fereastră... altul e necăjit că a rămas în picioare pe culoar... alţii nu reuşesc să se prindă nici de scări, rămân pe peron să aştepte următorul tren... Şi fiecare uită, poate, un singur lucru... că trenurile astea nu duc nicăieri... cel care a ocupat un loc la fereastră este, fără să ştie, egal cu cel care stă în picioare pe culoar şi cu cel care vine abia cu următorul tren... în cele din urmă se vor întâlni toţi undeva, într-un deşert, unde chiar sinele se transformă în nisip... în loc să se uite în jur, oamenii se îmbulzesc, se calcă în picioare, îşi dau ghionturi...

Octavian Paler în Viaţa pe un peron
Adăugat de Ioana Faur
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şinele

Şerpuite doua şine
Lunecă pe o campie
Arcuite peste deal
Duc cu ele vis real.

Eu rămân pe un peron
Dezolant, noaptea în somn
Şi cand dimineaţa vine
Gol e drumul fara sine.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de primăvară

Noaptea uşor se lasă
Şi tu tot misterioasă mi-apari,
O stea obosită urcă...
Tu pleci, eu vin!

Este linişte, cald şi miros de primăvară,
Oraşul e de farmec plin,
Pe sub copacii care-abia-nfloresc...
Tu pleci, eu vin!

În suavele gânduri,
Iubire sau ură o fi,
Oriunde-ai fi în lume
Tu pleci, eu vin!

Stelele deasupra noastră
Vor cânta un imn al iubirii,
Ah, ce clară e noaptea aceasta!
Dar e un vis, nu-i aşa?

Tu pleci, eu vin!

poezie de Bogdan Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istoria iubirii permanente

pe un peron ticsit cu amintiri
au zăbovit doi porumbei de ceaţă
şi eu ca martor la nenorociri
te-am desluşit cu umbrele pe faţă

o multitudine de-angajamente
se-agaţă de locomotive reci
istoria iubirii permanente
atunci când eu mă-ntorc şi tu nu pleci

pe un peron ticsit cu amintiri
au zăbovit necunoscuţi de-o viaţă
şi eu pândit de vechi nenorociri
m-am regăsit în titlu şi prefaţă

am alergat năuc la edituri
pledând pentru legitimă-apărare
din toate m-am ales doar cu frânturi
pe tine te-am zidit în fiecare

cu Dumnezeu am pus atunci pariu
că tu rămâi femeie-ntre femei
dar tu cu un sigiliu auriu
ai condamnat la moarte porumbei
.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

despărţire

Ce e o despărţire? O simplă separare de corpuri.

definiţie celebră de Marin Preda în romanul Cel mai iubit dintre pământeni (1980)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica de despărţire doare cel mai tare. Pentru că trăim despărţirea anticipat şi continuu. Pentru că nu ştim când se va întâmpla. Această frică de despărţire este un răgaz dat nouă SĂ IUBIM cu toată fiinţa noastră.

Doina Postolachi în Maeştri din cotidian (2015)
Adăugat de Doina Postolachi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

- Iarăşi pe teren iubite
Şi de mine nici nu-ţi pasă.
- N-am ce face, mă trimite.
(Şi mai scap şi eu de-acasă!)

epigramă de Nicolae Muntean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vreau regrete

Când tu departe vrei să pleci,
iar eu acasă să rămân,
Când ochii-n lacrimi mi-i îneci,
ascultă vorbele ce-ţi spun:
Du-te, du-te! Dar nu mă lăsa.
Du-te, du-te unde-i casa ta.
Pleacă, pleacă dar nu fără mine.
Pleacă, pleacă, vin şi eu cu tine.
Dacă tu pleci singur ai să rătăceşti.
Vreau să mă asigur că încă mă iubeşti.
Pierdut în lumea mare, uşor mă vei uita,
Din ochi lacrimi amare, faţa îmi vor brăzda.
Nu-ţi mai spun băiete du-te, du-te. Nici să pleci.
Nu mai vreau regrete, iubire vreau în veci.

poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

... tu ai decis să pleci din viaţa mea
eu am ales să mai rămân în ea
oricum de libera alegere dispun
a simţului meu bun - mereu nebun...

catren de Iurie Osoianu (24 septembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trabucco: Când pleci?
Clooney: Nu pot să plec, ei vor să rămân.
Trabucco: Eu, nu.

replici din filmul artistic Prietenii, după Francis Veber (11 decembrie 1981)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec pentru o despărţire

Poate ar trebui şi lacrimi să existe...
Şi dungi de durere, şi aripi de tristeţe,
Şi păsări să zboare cu făgăduieli,
Şi culorile mai schimbătoare pe feţe,
Şi, poate, străinii uimiţi, mulţumiţi,
Să ne prindă în sfere multicolore
Ca într-o capcană a propriei satisfacţii,
Până istovindu-ne, fără de putere,
Ne vor lăsa în ochi la alţii...
Şi, poate, încă ceva ar trebui,
Ca un strop de sare... Dar tu stai uimit
Departe de orice peron, de orice plecare
Şi îţi închipui că mă vezi cum fug,
Apoi nu mai sunt, şi vorbe nu-ţi aduc,
Şi nu-mi arunc privirea înapoi...
Şi-atât de simplă este despărţirea...

Dar care-i despărţirea pentru noi?...

poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii (1977)
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despărţire

Mai aruncă-mi un sărut,
Mai acordă-mi o privire,
Tot te vreau şi nu te uit
Nici acum, la despărţire!

Ca un muribund îţi cer
O ultimă-mbrăţişare,
Jurământul efemer:
Iubire egal uitare!

Nu contează cât am plâns,
Tu mereu ai vrut să pleci,
Ochii mei nu te-au convins...
Mi-ai lăsat doar tăceri reci!

Să te-ntorc din drum acum
Aş încerca în zadar,
Mi-ai făcut iubirea scrum
Şi-mi laşi durerosul "dar"...

Dar dacă m-ai fi-nţeles?
Dar dacă m-ai fi iubit?
N-aş fi plâns atât de des,
N-ai pleca, cum ai venit!

Mai spune-mi măcar o dată
Că-s frumoasă, că-s nebună,
Dă-mi privirea ce mă-mbată,
Lasă-ţi inima să-mi spună...

Vreau să te păstrez în minte
Cu privirea ta, scântei,
Cu inima-ţi ce nu minte,
Ce mi-ai dat, nu poţi să-mi iei!

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşit de sărbătoare

Nelămurit în toamnă, aseară-am revăzut
Aceeaşi luncă unde am pescuit noi doi,
Tu pleci şi eu rămân mai trist şi neştiut
Cum sună de departe un cântec de cimpoi.

poezie celebră de Francis Jammes din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Mihail Sebastian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!