Cerere

Nevămuit
şi fără viză
am trecut frontiera naşterii

celui ce solicită azil
i s-au pus mii de condiţii

cererea mea de cetăţenie
o analizează un birocrat.

poezie de Stefan Zagiel din Chwile (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetăţenie

Moldoveanul de la Prut
Nemâncat şi nebăut
Cere azi cetăţenie,
Să scape de sărăcie...
Dar nu ştie că la noi
Sărăcia e în toi...

hexagramă de Constantin Enescu (8 aprilie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începând de anul viitor, veţi putea circula fără viză prin Occident, dar, fără viză, puteţi sta şi acasă.

aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Băsescu lui Voronin 2009 (dublă cetăţenie)

Nu ţi-am pus focul nici para,
Dar te iau cu binişorul,
Nu-mi dai ţara,
Îţi iau poporul.

epigramă de Vasile Iuşan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitaf unui birocrat

Sub această piatră mare
Zace-un birocrat din fire,
Are număr de intrare,
Însă n-are de ieşire!

epitaf epigramatic de D.C. Mazilu
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reprezentanţii organizaţiei "Reporteri Fără Frontiere" s-au aşezat pe frontiera româno-maghiară.

aforism de Victor Martin din Carte de citit la volan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate...

Zace pe trotuar
Poate moare
Poate este flămând
Poate nu se poate ridica
şi aşteaptă o mână întinsă...

Sau poate crede
în alt Dumnezeu
Poate a votat
un alt preşedinte
Deci poate fi un duşman...

poezie de Stefan Zagiel din Chwile (2013), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

birocrat

Un birocrat este cel care are puterea de a spune "nu", dar niciodată "da".

definiţie de Russell L. Ackoff
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dubla "cetăţenie" a prostului

Ce spuneam de vomitiv?
Zău, m-apucă plânsul -
Nu incultul e motiv,
Cel ce locuieşte-ntrânsul!

epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (25 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui birocrat

Ajuns la porţile cereşti
Un birocrat în fapt şi-n gând,
Pentru păcatele lumeşti
Fu osândit să stea la rând.

epigramă de Viorel Frîncu din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analizează beneficiile pe care le-ar obţine interlocutorul dacă ar urma sugestiile tale. Compară aceste beneficii cu dorinţele celuilalt. Când formulezi cererea, fă-o în aşa fel încât să reiasă clar care sunt beneficiile celuilalt.

Dale Carnegie în Secretele succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mormântul unui birocrat

Aici un birocrat recunoscut
Se odihneşte, dus dintre cei vii;
E prima oară îngropat în lut
Că-n viaţă s-a-ngropat doar în hârtii.

epigramă de Ion I. Mioc din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La azil...

O bătrână, fiind pe moarte
Şi-a chemat fiul aproape
Şi cu ochii stinşi spre cer
Grăi celui, ce stingher

Lângă ea, cu-n pic de teamă
Îi asculta vocea caldă:
- Dragul mamei, drag copil
Când m-ai adus la azil

Am tot plâns şi m-am căit:
- Oare unde am greşit
Şi-n necunoscuta lume
M-ai adus cumva, anume

Să dorm pe pernă straină
Fără a avea vreo vină.
Ştiu... boala-i nesuferită
Bătrâneţea chinuită,

Şi tu, dragul meu, copil
Te-ai gândit că la azil
Voi fi bine îngrijită
Şi de ochi străini ferită,

Să nu vadă amicii tăi
Cum curg pe obrajii mei
Lacrimi, fără voia mea
Când nu aveam ce mânca...

Cu ochiii in depărtări
Şi cuprins de remuşcări
Fiu-şi întrebă măicuţa
Dacă are vreo dorinţă:

De sub pleoapa obosită
Cu privirea chinuită
Şi cu glasul tot mai stins
Mama lui, încet, i-a zis:

- Vezi că, în sertar, am pâine,
Te rog, să ai milă de câine,
C-am plecat şi i-am lăsat
Sufletul nemângâiat
Şi-atunci... când o fi bătrân
Să nu îl azvârli în drum...

poezie de Vasile Coman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din clipa în care s-au pus în mişcare, nimeni nu le mai poate stăvili de la nimic. O singură lege au: trecerea, vertiginoasa trecere a unui chip în altul. Astfel se desfăşoară pe cer, în mai puţin de o zi, chiar în mai puţin de o oră, dacă ritmul povestirii se precipită, evenimente care, pe pămînt, s-au desfăşurat în mii şi sute de mii de ani. Norii pot tot. Absolut tot.

Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pune accentul pe trecut. Analizează prezentul şi croşetează viitorul.

Dumitru Delcă (noiembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Literatura analizează evenimentele după ce acestea s-au încheiat.

citat din Doris Lessing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi, banii mulţi ar putea fi o formă de spectaculoasă răzbunare pentru cei care te-au subestimat într-un trecut mai mult sau mai puţin îndepărtat. Natura umană, ştii? Încă din Antichitate, oamenii s-au analizat (acţionând în consecinţă) după felul în care s-au îmbrăcat ori s-au accesorizat. Dar tu să te bucuri în continuare de lucrurile simple, mărunte sub soare, să fii fericit chiar pentru faptul că dimineaţa te-ai trezit, să iubeşti şi să fii iubit, să zâmbeşti şi mii şi mii de cărţi ale înţelepciunii să citeşti!

Michelle Rosenberg în Povestea Divei cu ochi de ciocolată
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atât de neinspirat e poporul român în a-şi alege conducătorii, încât îmi vine să-mi cer cetăţenie bulgară. Măcar lor li s-au dus buhul că sunt proşti...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

azil

Azil: anticamera cimitirului.

definiţie aforistică de George Budoi din Aforisme (6 martie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea mea

Tristeţea mea o port pretutindeni,
Ea mă acoperă ca o mantie demodată,
Când ieşim în oraş, eu şi ea am putea părea
Doi soţi care nu s-au iubit niciodată.
Tristeţea mea e ba pământul, ba cerul,
Iar eu, împingând-o înainte sau ţinând-o pe umeri, sunt deopotrivă Sisif şi Atlas.
Pe cât de inutile sunt eforturile celui dintâi,
Fără eforturile celui de-al doilea, universul însuşi s-ar ruina.
E necesară atunci sau nu tristeţea mea?
Ştiu doar că pe unde trecem, lasă urme adânci,
Pârjoleşte câmpiile şi seacă fântânile,
Să dea de veste în lume că acolo s-a purtat un război,
Unde învinsul din mine a şi murit deja.

poezie de Ionuţ Ştefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marelui I.L. Caragiale apropos de locul naşterii

Puşcăriaşii, în trecut,
Se "cazau" la "Haimanale".
Geniul vostru i-a făcut
"Pensionari" la... "Caragiale".

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Revista Haz de Necaz nr. 21 (ianuarie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!