Proiect minimal

Din moment ce trăim
Sub semne astrale,
S-ar putea ca să fim
Simboluri digitale,

În lumea iubirilor
Printre sentimente,
La cheremul firilor
În faze stringente,

Oportunişti de soi
Făurind idealuri
Îndrăgostiţi de noi
Răzbim peste valuri,

Pe drumuri de slavă
Călători în exces,
Făcând din ispravă
Obiectiv de progres

Din pacea eternă
Un alt ţel să zidim,
În lumea modernă
Mai mult să iubim.

poezie de David Boia (21 iulie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţin

Să ne oprim, să ne-amintim,
Odată ne plăcea să fim,
Numai noi doi... să ne iubim,
Dar ce păcat, nu preţuim,
în urma noastră nu privim,
Credem că veşnici o să fim,
Noi care-aşa puţin trăim.

Din întuneric nu ieşim,
Şi din iubire suferim,
E vina noastră şi o ştim,
Dar chiar şi-aşa nu preţuim,
Ce puri obişnuiam să fim,
Dar am uitat să mai iubim,
Noi care-aşa puţin trăim.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filmul vieţii

Ne naştem aici probabil
Posibil şi întâmplător
Trăim adesea lamentabil
Mărşăluind spre viitor

Noi călători de cursă scurtă
Şi fiinţe veşnic efemere,
Ce locuim în cort sau iurtă
Toţi, trecem ca o adiere

Actori care jucăm cu stres,
Mai mult în roluri secundare
Spre propăşire şi progres
După cum poate fiecare,

De multe ori disimulaţi
Şi-n roluri de senzaţie
Aproape dezinteresaţi,
Chiar facem figuraţie

Ni se impun scenarii grele
După idei premeditate,
Iar noi ne alegem cu sechele,
Dar şi cu faze complicate

Împinşi de griji şi de nevoi
Când pe rol există miză,
Jucăm în filme de război
Pentru a ieşi din criză

Jucăm în comedii şi drame
Şi-n clipuri euforice,
În scene tari şi în reclame,
Şi-n filme pur istorice

Prin peisaje concludente
Apar adesea din fundaluri
Realizări eminamente,
Ce duc direct în idealuri

Înfăptuim după puteri,
Ba izolaţi ba stânşi în grupe
Trec zecile de primăveri,
Iar în final filmul se rupe.

poezie de David Boia (2 iunie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ficţiune

Ne-am pricopsit pe post de dealeri
Prin aşa zise programe de sinteză
Pe baza unor referinţe intrinseci
În interfeţe ca făurari de stihuri
Mai apoi ca mediatori la poeme
Trasăm mereu drumuri virtuale
Între infinitiv şi între participiu
Prefigurăm trasee potenţiale
Între hotărâre fermă şi clemenţă
Cu entuziasm si elan din start
Încercăm să anticipăm trecutul
Să ne amintim viitorul hoinar
Evadând din dictatura actuală
Impusă de timpul strict radical
Din zero la mai mult ca perfectul
Afacerea asta ideologie fictivă
Dorinţă ardentă la cazul vocativ
Provocând frisoane sau furori
Obiectiv cu simptome stringente.

poezie de David Boia (19 septembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar putea să fim cu toţii idealişti. Dar fiecare din noi are alte idealuri.

citat din Urszula Zybura
Adăugat de Flavius Lara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norme intime

Aş dori să mă transpun
Într-un ceva ce presupun
Aş voi mă să transform
În ceea ce scriu conform
Aş gândi să fac din gânduri
Reuşite rânduri rânduri
Aş râvni la noi poeme
Dacă s-ar putea din vreme
Să răzbesc prin infinituri
Fără frică de sfârşituri
Doldora de idealuri
Ca şi oceanul de valuri
Toate în cadre intime
De preferinţă nostime
Pe urmă să trec cu brio
Până dincolo de adio.

poezie de David Boia (5 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin noi înşine

De teama realităţii
Noi locuim într-un basm
De-a valma cu alte iluzii
Peste marginea speranţei
Mai facem echilibristică
Printre tâlcuiri adânci,
Facem asocieri de idealuri
Prin viziunea unui viitor,
Să invocăm îngerii de sus
Şi îngeri din noi înşine
Peste timpuri şi zări
Depinde imanent de noi
Dacă facem din acest basm
Acea, poveste de succes,
Pentru noi, prin noi înşine.

poezie de David Boia (13 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideal ar fi să iubim dragostea şi să fim îndrăgostiţi de iubire.

antimetabolă aforistică de David Boia (4 februarie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din moment ce toţi sateliţii, toate planetele şi toate stelele din univers execută mişcări de rotaţie s-ar putea ca universul în totalitate să execute mai mult o mişcare de rotaţie, de cât una de expansiune radială şi accelerată.

aforism de David Boia (2 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemul toamnei

mă rostogolesc prin câmpul de lavandă
hainele se îmbibă cu parfumul suav
n-am mai trăit frumoasă sarabandă
timpul este receptiv, cucernic, brav.

soarele e blând şi orele au gust
sorb elixirul toamnei ca tot omul
visul se îndulceşte cu un pahar de must
prind rădăcini peste veacuri ca pomul.

vântul împrăştie arome peste dealuri
şi cântece vesteşte din grup de ceteraşi
se umple lumea mea cu terne idealuri
pe drumuri de iubire se fericesc nuntaşi.

râuri de împlinire curg valuri după valuri
azi scriu poemul toamnei pentru înaintaşi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haine de lumină

În lumina Ta Divină
vrem Isus să ne scăldăm
să trăim fără de vină
pe veci Domn să te avem

vrem lumina mântuirii
Tu Isuse să ne-o dai
izvorul neprihănirii
să fim cu Tine în Rai

în lumina Ta curată
toţi azi ca să ne zidim
o viaţă fără pată
pe pământ ca să trăim

vrem să fim cu toţi lumină
raze vii de pe pământ
pentru patria Divină
şi al vieţii viu Cuvânt

toţi dar să ne îmbrăcăm
chiar în haine de lumină
pe Hristos să-l onorăm
până când El o să vină

curgă dar de azi lumina
din noi toţi pe acest pământ
să-l cinstim întodeauna
pe al nostru Mire Sfânt

El ne este sărbătoare
şi lumnină şi menire
Isus ne este un soare
ce ne-mbracă în iubire

haideţi dar acum cu toţii
să-i dăm fiinţa şi iubirea
Isus chiar şi-n clipa morţii
să ne fie mântuirea

ale Lui cuvinte sfinte
să străluce azi în noi
pe a vieţii aşezăminte
toţi să fim de fire goi

din lumină spre lumină
tot mai mult noi să privim
să-i dăm viaţa-n veci deplină
Mirelui ce îl iubim

curgă dar lumina sfântă
fiinţele să ne inunde
ca noi toţi să fim la nuntă
unde lumea nu pătrunde

fie-i glorie -- onoare
Celui Sfânt ce ne-a creat
să-i cinstim Numele-i mare
fie-n veci gflorificat

poezie de Ioan Daniel Bălan (2 octombrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fim cea ce iubim, ba mai mult să iubim ceea ce suntem.

aforism de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zboruri

De vor veni acele vremuri crunte
când nu vei fi şi totul s-ar sfârşi,
din pieptul meu, un geamăt ca din munte
cutremurat profund, s-ar auzi.

Cu aripi sprijinindu-se de ceţuri,
cuvinte, doruri, gânduri, vor zbura
prin lumea nesfârşitelor îngheţuri
în care, nesperând, vor mai spera.

Vor mai pieri, vor mai cădea în valuri,
vor fi rănite-n marile furtuni,
ori se vor regăsi în idealuri
de dincolo de tainice genuni.

Vor fi şi-acelea pentru care zborul
va fi întăritor şi vor putea
să-şi fie, ele singure,-ajutorul
când altă colonie vor crea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sentimente vii
Din tagma iubirilor
Călătorii hoinare
Prin văpăi adlitteram
Însufleţiri ardente

tanka de David Boia (24 martie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa noastră

Viaţa aceasta e grăbită
Merită din plin trăită
Să ne bucurăm întâia oară
De tot ce n-înconjoară

Răzbim prea sus noi uneori
Am vrea şi cerul plin cu nori
Dar uităm ca să privim
Spre fraţii cei din vecini

Să trăim noi în prezent
Mereu atenţi la moment
La momentul oportun
Să-ncerci să fi un om mai bun

Să nu visam la viitor
‎La când eu oare o să mor
‎Să gândim doar la prezent
Iubire, dor, mult sentiment

poezie de Camelia Natalia Ignat din Alter ego (februarie 2018)
Adăugat de Camelia Natalia Ignat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea noastră

Aş vrea să fii mereu aici cu mine,
Nu trece zi să nu mă gândesc la tine.
Vreau să mă topesc în braţele tale,
Să fim doar noi doi printre petale,
Eu să fiu ploaie, tu să fii vânt,
Să-mi alungi picăturile de pe pământ.
Să fiu o floare uitată de lume,
Într-o pustietate bizară, fără nume,
Idealuri, vise, ţeluri devenite realitate,
Să fim doar noi doi în singurătate.
Amintirile nu-şi găsesc locul aici,
Zilele se scurg, secunde mici, mici,
Lumea noastră-i de invidiat,
Închizi ochii şi ajungi imediat.
Ne iubim de cum ne întâlnim,
Doar ştim mereu ce ne dorim...
Dar stai, unde fugi aşa grăbit?
Ai deschis ochii, de ce m-ai rănit?
Am rămas din nou o floare fără viaţă,
Tu crezi că eu am inima de gheaţă?
Vântule... ridică-mi petalele la cer!
Nu vezi că sufăr, plâng, zbier...

poezie de Larisa Oancea
Adăugat de Larisa Oancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stihuiri

Pe spaţii astrale
Îngerii amplifică
Iubirea în versuri

Dau lumina divină
Pentru fiecare ins
Brazdă la brazdă
Revelaţie în vogă
Făcând din cuante
O şansă multiplă
De iniţiere sacră

Până la greabănul
Căii Lactee
Fiecare ar putea
Accesa infinitul
Peste vârful unor
Statui megalitice

În versetul următor
Îngerii ucid moartea
Cu săbii de foc.

poezie de David Boia (17 ianuarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

În lumea lor

Există dincolo de orice vizor,
O lume frumoasă, doar a lor
Unde se poate dormi în zbor,
O lume a păsărilor.

E dat de îngeri darul lor,
Un dar ce-l au până când mor
Mereu cu gândul printre nori,
Cântându-i soarelui în zori.

Si vine câte-un anotimp,
Uneori, mult prea din timp
De le alungă-n alte ţări,
Peste oceane, peste mări.

Îşi lasă-n urmă munca lor,
Luând cu ele lumea lor
Şi pleacă, cu gândul la noi,
Plângând uitându-se înapoi.

Se duc cu soarele de vară,
În alt tărâm, cu primăvară
Păstrând cu ele amintiri,
Inegalabile trăiri.

Vom fi şi noi în gândul lor,
Rămaşi ascunşi, în lumea lor
Purtaţi prin crânguri neştiute,
În sufletele lor mărunte.

Şi vor veni din nou la noi,
Să-şi vadă al lor tăcut zăvoi
În stol neîncetat zburând,
Murind pe drum, cu noi in gând.

poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atenţie la tentaţii. Când ţi-e lumea mai dragă, s-ar putea să-ţi pierzi dragostea.

aforism de David Boia (18 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiri permanente

Să ne iubim cum se iubesc nebunii
Cu jar în ochi şi cu mirări şuvoi,
Cu sufletul legat în mii de funii
Să ne iubim cum se iubesc nebunii
De parc-am fi pe lume numai noi.

Să ne iubim ca îngerii în ceruri
De nimenea ştiuţi ori osândiţi
Înmugurind ca ghioceii-n geruri
Să ne iubim ca îngerii în ceruri
În şoaptă şi în lacrimă zidiţi.

Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi pe o corolă să murim
Făcând din efemera viaţă horă
Să ne iubim ca fluturii, o oră
Apoi o veşnicie să dormim.

Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Mergând contra curentului mereu,
Lăsând în urmă frumuseţi pe maluri
Să ne iubim ca peştii de sub valuri
Uitaţi de toţi, iubiţi de Dumnezeu.

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probabil că fiecare dintre noi prezentăm o variantă minimală din ceea ce am putea să fim.

aforism de David Boia (4 martie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!