Generozitate
Ne știe pe toți, ne iubește la fel,
De suntem nevrednici sau de suntem cuminți,
Lumina i-o vrem? Nu se-ntreabă defel!
Generos e și pur, cu-ale noastrele minți!
Ni se dă pe de-a-ntregul, Soarele bun
Nu cere "te rog" ori "merci" niciodată
- Tu, omule, vino și crede ce-ți spun:
Oare vrei să primești iubirea-mi vreodată?
Mă nasc pentru voi în fiece zi,
Să-mi revărs vouă întreaga-mi iubire!
În țel și în vis și-n crezul de-a fi
Vă absolv de întreaga-vă fire!
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Doar vouă
Vouă, deținători de perimetru virgin
Suficient, stabil și-ncăpător,
Vouă, oameni frumoși, cu feedback pozitiv
Și cu percepții clare,
Doar vouă vă doresc, etern:
Să fiți mereu sau, cel puțin, din când în când,
Acolo unde vreți să existați!
Să dați speranță, libertate și iubire!
Dreptul la fericire, doar vouă vă e dat!
poezie de Iulia Mirancea (18 octombrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai cui suntem?
Suntem ai Tăi; ne prețuiești
Simțim că ești cu noi pe cale
Trimiți, mereu, lumini cerești
Și melodii instrumentale.
Suntem ai Tăi; ne-ai scos din vid,
Ne-ai îmbrăcat cu fericire
Ne-ai dat un fundament solid
Pe care scrie:"MOȘTENIRE".
Suntem ai Tăi; nu vrem stăpâni
Învinși de patimile firii
Nălțăm, convinși, ambele mâini
Spre-altarul drag al răsplătirii.
Suntem proprietatea Ta
Să ne răpească nu-s în stare
Acei ce nu-Ți pot slavă da
Și n-au crezut în vindecare.
"Suntem ai Tăi... suntem ai Tăi"
Așa cântăm, așa vom zice
Nu vrem tumultul altor căi,
Vrem Legea Ta să se aplice.
Suntem ai Tăi; plătit-ai preț
Cum nimeni n-a plătit vreodată
Ca în dogoare și-n îngheț
Să știm că vine o răsplată.
Că singuri nu vom fi nicicând
E rezultatul înfierii
Azi orice simț și orice gând
Ne-arată zorii Învierii.
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (22 februarie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
De ziua mea
În amurgul sufletului meu
Nu e niciun fel de înserare,
Stelele se nasc și Dumnezeu
Înviază parcă din uitare.
Și ce dacă scapătă lumina
Soarelui, și n-o să mă mai vezi,
Îți voi da-ntâlnire în grădina
Visului, cât o să mai visezi.
Tu nu vezi că tot ce ni se-ntâmplă
E deasupra celor ce se pot?
Mâna stângă mi-o ridic la tâmplă
Și cu dreapta inima mi-o scot.
Și mi-ntreb și inimă și minte:
Care dintre voi se teme oare
Că-n amurguri soarele fierbinte
Se răcește sau iubirea moare?
Inima-mi bate, mintea mă gândește
Și-n ochii mei se văd ca să mă plângă,
Dar dacă una poate se-ndoiește
Cealaltă sigur poate să se frângă...
Iar eu le spun fricoaselor din fire:
Iubirea nu e-n mine sau în voi,
Ci noi suntem ostatici în iubire
Perechi să facem, nicidecum război;
Și-am să le strig din fiecare
Cântec al zorilor de zi:
Măcar cât soarele nu moare
Nici dragostea nu va muri.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dar pe tine te-ai uitat
Eu te știu... poate mai bine decât vrei să îmi arăți,
Nu ești tot ceea ce pare, nu ești tot ceea ce poți,
Și nu caut explicații, definiții n-am să-ți dau,
Cum să definesc frumosul lângă care vreau să stau?
Ești doar tu, aceea care, zămislește tot ce-i pur
Fără tine frumusețea n-ar mai exista în jur,
Nu ne-am naște niciodată, făcătoare de minuni
Care ne veghează pașii, ca să devenim mai buni
Aș putea să-ți spun iubire, aș putea să-ți spun destin,
Ești în toate și ești totul, ești și dragoste și chin,
Lacrimile tale udă tot ce crește-n jurul tău,
Ești lumina infinită care vindecă ce-i rău
Noi suntem doar prunci pe care tu îi crești și îi păzești
De păcatele umane, de durerile lumești,
Fără tine nu-i trecutul, viitorul nu ar fi,
Suntem toți bucăți din tine, suntem toți fiice și fii
Eu te știu, te simt și-n suflet te voi ține talisman,
Să nu pot uita vreodată să iubesc frumos, uman,
Însă am o rugăminte, o șoptesc cu un oftat,
Ai grijă, te rog, de tine... mi se pare c-ai uitat...
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În iubire, suferim pentru că vrem ca ea (iubirea) să fie numai a noastră: s-o pipăim, s-o mirosim, s-o gustăm! De fapt, ce vrem de la ea? S-o închidem într-o colivie și să-i dăm doar apă și hrană? Chiar credem că ea va fi fericită și ne va răsplăti?
Iulia Mirancea (31 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lasa-te iubita!
Suntem doi muritori,
Doi efemeri, doi iubitori,
Suntem facuti din lut,
De ce inima-ti poarta scut?
De ce nu vrei sa uiti trecutul
Si inima sa-ti sfarme scutul?
De ce nu vrei sa-mi vezi
Iubirea-mi cu ochi limpezi?
Uscatu-s-au buzele mele
De cate ori eu ti-am soptit
Sub luna si sub stele
Iubirea-mi ce s-a faurit.
O sa imi plece in curand
Sufletul spre judecata
Dar eu o sa te port in gand
Cum n-am purtat pe nicio fata.
poezie de Alexandru Marius Fugărețu (2009)
Adăugat de Alexandru Marius Fugărețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Există un singur capăt de acuzare pentru care nici o instanță din lume nu va cere vreodată alibi: iubirea!
aforism de Iulia Mirancea (25 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.
Antologia aforismului românesc contemporan, ediția a II-a40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Problema este că nu ne lăsăm reflectați din afară pur și simplu, fără să-i filtrăm și să-i interpretăm și noi pe ceilalți. Lucru care duce la un fel de afazie a personalității, în care numai noi înțelegem ce vrem să spunem, ce vrem să facem, ce vrem să arătăm. Trăitul ăsta într-un fel de "butoi al lui Diogene", sperând ca oamenii să ne vadă "așa cum suntem", mi se pare o falsă abordare a vieții personale și sociale. Fiindcă "ceea ce suntem", dacă nu intrăm în sfera metafizicului, se bazează în fapt pe asumarea unor modele, experiențe și raționamente anterioare. Nu e rău să primești laude, cum nu e rău să primești critici. Greșit mi se pare să ți le asumi fie prin acceptare, fie prin respingere, fără să le judeci cu înțelepciune, pentru a acționa în direcția în care tu vrei ca lucrurile să se schimbe sau să se îmbunătățească.
Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.* * *
Într-o nemărginire a uitării de sine,
iubirea-mi era doar pentru tine!
distih de Iulia Mirancea (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei să trăiești, iubește
Dacă vrei să realizezi ceva pe lumea asta,
iubește familia -copiii și nevasta.
Iubește oamenii care te înconjoară,
iubește meseria, adevărată comoară.
Iubește soarele, iubește marea,
iubește pomul, iubește floarea.
Iubește cinstea, adevărul și dreptatea,
iubește izvorul, muntele și piatra.
Iubește grădina, casa și locul,
într-un cuvânt, iubește totul.
Iubește glia, iubește țara,
iubește liniștea, alungă ocara.
...............................
Nu te plânge că n-ai timp de iubire!
În lumea și istoria antică aruncă privire!
Poți vedea că anticii gândeau, iubeau și construiau.
Dacă vrei să trăiești și pentru azi și pentru mâine,
iubește, zâmbește și fericirea va fi cu tine!
Iubind îndulcești sufletul celui amărât
și înfrumusețezi chipul celui ce se crede urât.
Chiar dacă iubirea este un lucru prea scump,
dăruiește-o, fă-o cadou, pe altul bucurând.
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu mă ignora niciodată
mă-asculți, inimă, și nu mă crezi
îți spun să taci și tu nu mă aștepți
și-mi spui mereu să nu uit, să nu gândesc
dar eu mereu te cert și-ți spun că nu-i îngheț
că chiar dacă mi-e vântul cerul norul și trecutul
rană-n tot și tu încă-mi vrei să-mi spui cu gândul
că eu și ea nu suntem timp ce zboară-n vultur
iar cuibul nostru-nchis în sufletul iubirii, celei dintâi
că nu-i vis încă de nebunii, te-nșeli tu, inimă, cea dintâi
iar dacă lacrima-mi de-i singură într-o pungă goală
de-i trup ce clipa vrea s-o țină în fulg și-n palmă
iar steaua roșie să-mi fie oglindă-n mac de roșu
îți spun că la asfințit și-n răsărit, și-n nopți cu rouă
iubirea-mi este acolo-n ochii tăi, ce văd că plouă
și este încă-n pleoape și-n lacrimi ce privesc albastru steaua
iar să știi că până când praful uitării va fi întors din timpuri
cortina eu încet o trag din infinituri, să adorm încet și-n pleoape
să simt un vis în care te vreau să vii la mine, încă odată, tu, iubito
poezie de Viorel Muha (mai 2009)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărul n-a fost creat de Supremație ca pretext al discordiei! Noi, oamenii, suntem răspunzători de rostuirea sa, pe Pământ! Suntem liberi să-i alegem sensul și menirea: nedreptate sau plenitudine; blestem sau binecuvântare!
aforism de Iulia Mirancea (20 septembrie 2014)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colți
Ești cu mine-n pădurea cea mare
pe-o potecă aleasă de noi
să ne-ndrepte spre-al nostru zăvoi
unde lumea de-afară dispare.
Doar un râu, ca o graniță vie,
ne asigură liniștea-n doi
și își poartă pe undele moi
o poveste ce, singur, o știe.
A fost martorul luptelor noastre
cu stihii ale lumii de-afar',
cu dușmani ce apar și dispar,
dar și-al nopților noastre albastre.
Încă simt printre dinții puternici
niște resturi de suflete vechi
ce au vrut să își facă perechi
și-au crezut că au dat de nevrednici.
Suntem lupi cu iubirea în fire
și oricând pentru noi vom lupta
cu oricine vreodată ar vrea
să încerce-ntre noi despărțire.
Suntem lupi cu o singură viață,
într-o lume mai dură ca noi,
și trăim împreună-amândoi
în pădurea ce, azi, ne răsfață
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu spune niciodată, niciodată...
De spui în viață: niciodată, niciodată!
Convins de hotărârea ta,
destinul a tot știutor...
te va purta ca vântul răsfățat,
din poartă în poartă,
spre scopuri precise,
spre capăt de șoaptă,
fiind dinainte prescris,
nu cum vrem noi,
nici cum vrei tu,
ci cum vrea EL,
căci toți suntem lucrarea Lui enigmatică.
Nu spune niciodată, niciodată!
poezie de Valeria Mahok (6 mai 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
În drumul spre Slavă
Suntem în drumul spre Slavă
(Nu spre himere sau lut)
Separăm grâul de pleavă
Avem în Fiul un scut.
Suntem drumeți spre odihna
Neconturbată de-un val
Ne place s-atingem Lumina
Spre-a ști ce-i un sfânt ideal.
Imbold de-a învige-ncercarea
Primim din cerescul Izvor
Vrem să-ntreținem umblarea
Dorind un edenic decor.
Nu vrem răsplată umană
Nici valori fără iz divin
Știm că ne-așteaptă coroană
Și Cel ce ne-a dat un destin.
Crezul format lângă Dânsul
(Păstorul supremei iubiri)
Pătrunde, cu farmec, întinsul
Celor mai sfinte simțiri.
A Lui bunătate se-arată
Oricând, oriunde am fi
Pășim spre-o Cetate bogată
Unde-ai Lui, toți, vor sosi.
Avea-va final pribegia
Când glasu-I duios va rosti:
"N-ați părăsit părtășia,
În veci cu Mine veți fi."
poezie de George Cornici din Pelerini printre versuri (31 august 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Rugă
Eu, înainte de-a mă așeza la masă,
Spun ruga pentru cei flămânzi și fără casă!
distih de Iulia Mirancea (5 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu mă minți
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Căci dragostea ne moare-n anotimp,
E iarnă cu alei întortocheate
Spre inimi nu se-ajunge-n contratimp.
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată,
Căci frunze suntem în bătăi de vânt,
Suntem noi, doi, și iarna o arată
Și și-ar dori un soare-n plin cuvânt.
Să nu ma minți acum, mai bine niciodată
De-am trece singuri gândurile reci
Și vorbe multe, spuse fără noimă
Ce-au transformat din vise în poteci
Să nu mă minți acum, mai bine niciodată
Am fost făcuți din dragoste si vis
Dar n-am știut culege rodul toamnei
Ducem acum în spate ce e scris.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, vino, fulg gingaș de nea
De te prefaci în picătură
Te voi păstra în palma mea
Să-mi fii dezmierd și-alintătură
catren de Iulia Mirancea (29 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt Raisa
Eu sunt Raisa, fata de pe coline...
Tu, cine ești? Tu, om... Om bun de lângă mine!
Ochii îmi sunt căprui și-n ei, privirea blândă...
Și-n piept se zbate -auzi?- o inimă arzândă!
Cosița-mi este lungă, cu unduire-n fir,
C-așa mi-o dete maica... măicuța din Izmir!
Ieri, m-am jucat puțin cu părul tău bălai...
Al meu e negru...! Iubire, putea-vei, deci, să-mi dai?
Trist e zâmbetul meu, dar poate să te-aline...
Pe tine, ce te doare, omule bun, ți-e bine?
Departe plângi de oameni... Să nu te vadă ei?
Hai, vino, sunt Raisa, Raisa de pe chei!
De-ar fi ca a ta lume mâine să nu mă vrea,
Căci ochii-mi sunt prea mari și-adâncă-i ființa mea,
Chiar de nu-ți plac, mă lași, în tine să m-ascund?
Căci sunt Raisa... Raisa de pe prund!
Și, totuși, pleci... e trist... că' nu mă iei cu tine...
O, nu pleca, om bun...! Și-n lumea mea e bine!
Rămâi cu mine... mai stai un ceas... mai stai... mai stai!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe splai!
Rămâi aici, te rog, vreau să rămâi cu mine...
Iubirea să n-aleagă... între "ei" și tine!
Omule bun, te chem să dărui, te vreau iubind!
Eu sunt Raisa... Raisa de pe grind!
poezie de Iulia Mirancea (13 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Savantul știe să ne spună în ce fel suntem vii, dar ce ne poate spune el oare despre motivele pentru care suntem vii?
Paola Santagostino în Cum să te vindeci cu o poveste
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!