Tenisul este o dependenţă care odată ce a pus stăpânire peste un om, nu se mai dezlipeşte nicicând de el.
citat din Russell Lynes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
- cinism
- Cinismul este surogatul infirmului intelectual pentru inteligenţă.
definiţie de Russell Lynes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!


Adevăratul snob nu se odihneşte niciodată: el are un ţel tot mai înalt de atins şi prin aceasta poate privi tot mai mulţi oameni de sus.
citat din Russell Lynes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există perioade când te simţi pus la pământ şi ai impresia că nimeni nu te place. Suntem în liceu de-a pururi. Exact în acest fel ajungem să ne confruntăm cu viaţa.
citat din J. Russell Lynes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


- dependenţă
- O dependenţă este orice dorinţă care te face supărat sau nefericit dacă nu este satisfăcută.
definiţie de Ken Keyes în Manualul conştiinţei mai înalte
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare jurnalist are un roman înlăuntrul său, care este un loc perfect pentru acel roman.
citat din Russel Lynes
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păstrarea secretului, odată acceptată, devine o dependenţă.
citat din Edward Teller
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ionel Brătianu
Regret că stric voiosu-ţi chef,
Spunând că poate-or să te puie
Peste partid odată Şef -
Dar n-ai s-ajungi nicicând statuie.
epigramă de George Ranetti din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!


De mic am fost pescar, de altfel am în casă şi un trofeu, ciocul unui peşte-spadă, pe care l-am prins la Acapulco, care avea 69 de kilograme şi 2,85 m lungime; îmi plac de asemenea, vânătoarea, biliardul, ping-pongul şi tenisul. Cea mai importantă şi ultima pasiune a rămas însă automobilismul. Am schimbat în viaţă peste 30 de maşini, iar performanţa cu care mă mândresc este distanţa Viena-Bucureşti, efectuată în numai 11 ore, cu o maşină Porsche.
Ludovic Spiess în interviu (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu se poate spune că nu am legătură cu tenisul, din moment ce odată, am avut ca student un vecin de-al unui văr de-al doilea al Simonei Halep.
aforism de Cristinel Mortici (18 aprilie 2020)
Adăugat de Cristinel Mortici
Comentează! | Votează! | Copiază!




40 de aforişti reuniţi într-o colecţie memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referinţă!

Faima dă dependenţă. Banii sunt vicioşi. Atenţia creează dependenţă. Însă golful e mai bun decât orice.
citat din Marc Anthony
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Ce joc politicos este tenisul... Principala vorbă folosită pare a fi "Îmi pare rău", iar admiraţia unuia dintre jucători faţă de celălalt trece peste fileu tot atât de frecvent ca şi mingea.
citat clasic din J.M. Barrie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Forţa culorii, în dependenţă de timp: Ziua – Alb peste negru, Noaptea – Negru peste alb.
aforism de Mihai Cucereavii
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostia-i precum somnul cel de veci: odată ce pune stăpânire pe tine, nu te mai trezeşti.
aforism de Andrei Ş.L. Evelin din Începuturi
Adăugat de Andrei Ş.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este credinţa omului care se măsoară cu sufletul; odată ce pune stăpânire pe gândul tău, inima îţi bate mai intens, sufletul ţi se încălzeşte într-o energie copleşitoare. O înţelegi abia atunci când ţi-ai aflat întregul, şi nu poţi fi sincer cu tine dacă nu trăieşti în universul ei.
Camelia Opriţa în Liniştea dinaintea singurătăţii
Adăugat de Camelia Opriţa
Comentează! | Votează! | Copiază!


În zăcământul de platină
cine se zideşte-n piatra înţelepciunii
boltă face cât un curcubeu peste lume
timpul se curbează şi el apoteotic
în zăcământul de platină
ce nu se scoate la mezat
se ridică prin suflet puterea neştiută
şi strânge în inimi dăruirea de sine
sângele Domnului odată cu logosul dulce
departe de unde vine înspicată
lumina fulgerată prin întuneric
rămâne în interior şi deasupra noastră
ia în stăpânire trupul înrudit cu lutul
în care se sapă fântâni
şi ies apele din care bem infinitul
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu–mi pasă de acele doamne
Nu–mi pasă de doamnele ce curtate se vor seară de seară,
Daţi-mi pe-Amaryllis, fata fără griji, cea blândă, de la ţară.
Cu artă-nşeli natura; în schimb, ei, frumuseţea-i este-ntreagă.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Fiindcă o iubesc pe Amaryllis, ea îmi aduce fructe, flori;
Dacă-aş iubi-alte doamne, mi-ar trebui ploi de taleri lucitori.
Daţi aur celor care vând iubiri, eu vreau doar fata mea cu nuri:
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
Iubind moderne doamne, trebuie perne şi paturi cu brocart.
Mie daţi-mi umbră de sălcii, muşchi moale şi frunzele drept pat;
Şi pe proaspăta-Amaryllis, hrănită cu miere şi cu lapte.
Când o curtez şi o sărut, îmi strigă, "Dă-mi pace şi te du!"
Dar, odată ajunşi la adăpost, ea nicicând va spune nu.
poezie de Thomas Campion, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!



Cu geometrii rotunjite pe trup
Nu mă mai chema la locurile făgăduite,
Port în gânduri lumina uitată pe drumuri
Prin care nucii nu vor mai fi loviţi
Şi poate o să rodească cu spor.
Ploi dese şi bogate peste pământul saturat,
Vânturi şi nori bezmetici pun stăpânire pe oameni,
Nopţi de plumb respiră a moarte,
Doar surâsul femeii venit din nemărginire
Cu geometrii rotunjite pe trup
Mă locuiesc în unghere ce nu le ştiu.
Şi verbele mă cuprind în fapte nedesluşite,
Şi cine te va aştepta la poarta suspinelor
Unde înfloresc speranţele şi credinţa în viitor
De îţi strig numele în fiecare dinmineaţă
Şi nu se poate să nu vii odată cu razele soarelui,
Să mă scapi de tristeţe şi de neîncredere.
Îmi vei creşte puterea şi hotărârea de a învinge,
Toate vicisitudinile care răspândesc teamă vor pieri
Şi odată cu tine se umple casa.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde există dependenţă de orice fel, nu există iubire! Cel mai grav e că adesea cele două sunt confundate, iar oamenii rămân în relaţii toxice unde speră să găsească marea iubire în timp ce fundaţia lor este construită pe manipulări emoţionale, minciuni, egoism şi dependenţă, bineînţeles. O astfel de relaţie nu se va transforma peste noapte în povestea de iubire a vieţii tale. Cu atât mai puţin vei reuşi să-ţi schimbi partenerul – să încerci să faci asta e ca şi cum ai încerca să înoţi contra curentului: doar te oboseşti degeaba. Dă-ţi voie să te desprinzi de ceea ce te face nefericit!
citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde există dependenţă de orice fel, nu există iubire! Cel mai grav e că adesea cele două sunt confundate, iar oamenii rămân în relaţii toxice unde speră să găsească marea iubire în timp ce fundaţia lor este construită pe manipulări emoţionale, minciuni, egoism şi... dependenţă, bineînţeles. O astfel de relaţie nu se va transforma peste noapte în povestea de iubire a vieţii tale. Cu atât mai puţin vei reuşi să-ţi schimbi partenerul – să încerci să faci asta e ca şi cum ai încerca să înoţi contra curentului: doar te oboseşti degeaba. Dă-ţi voie să te desprinzi de ceea ce te face nefericit!
citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Lumina fulgerată prin întuneric
cine se zideşte cu piatra înţelepciunii
boltă face cât un curcubeu peste lume
timpul se curbează şi el apoteotic
zăcământul de platină
nu se scoate la mezat
se ridică prin suflet puterea neştiută
şi strânge în inimi dăruirea de sine
sângele Domnului odată cu logosul dulce
departe de unde vine înspicată
lumina fulgerată prin întuneric
rămâne în interior şi deasupra noastră
ia în stăpânire trupul înrudit cu lutul
în care se sapă fântâni
şi ies apele din care bem infinitul
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
