Tablou de Van Gogh

Femeie străină de un veac te aştept
În coliba iernilor flămânde
Tu eşti plecarea mea spre niciunde
Când magnolia serii îmi fumegă în piept.

Foşnesc în trupul tău ţinuturi migratoare
Văd umbra nemorţii alunecând pe sub uşă
Sunt stafia mea îmbătrânind în cenuşă
Sub lacrima stelei de mare.

Coboară din rama vechilor muzee
Femeie străină de aştept de un veac
Istovit te strigă ochiul meu sărac
Alergând spre tine – eternal femeie.

poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ţii în mână o mână străină

Eu ţin în mână o mână străină,
E caldă sau rece eu nu pot s-o simt.
Gândul meu e la tine – fiinţă haină,
La dragostea noastră pierdută în vânt.

Tu ţii în mână o mână străină,
Te faci că ţi-e cald – eu ştiu că îngheţi.
Mă faci să fiu fiinţă haină,
Uitarea s-o scriu pe-ai inimi pereţi.

Ţinem în mâini – mâini străine,
De ieri sunt străină să ştii,
Şi mâna-mi străină îţi este de mâine.
Străină fiind, nu aştept să mai vii..

poezie de Guţu Anna Igorevna din Supradoză de gânduri (4 ianuarie 2014)
Adăugat de Simona Micu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, femeie

Nicicând nu am fost autor de scenarii,
Aşa că, direct, îţi voi spune: Femeie:
Eşti farul spre care tânjesc marinarii,
Big-bangul ce dă omenirii scânteie;

Poeţii te-admiră şi te-nalţă în vers,
Fără tine, femeie, iubire n-ar fi,
Când apari în lumină tristeţea s-a şters -
Eşti minunea ce-aduce pe lume copii.

Pentru noi eşti cetatea ce-ascunde comori,
Pentru noi, idealul pe lume, tu eşti,
Trupul tău l-aş scălda într-o mare de flori,
Fără tine femeie, n-ar fi nici poveşti.

Eşti alături de mine oriunde, oricând,
Amândoi împărţim bucurii şi restrişti,
Îmi dai zilnic putere şi-n faptă şi-n gând,
De-aceea, femeie, mulţumesc că exişti.

poezie de Marius Coge
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Femeie,
De pe trupul tău versurile-mi curg
Şi se revarsă peste tot într-o clipită,
Transform şi dimineţile-n amurg
Ca să îmi fii a nopţilor ispită.

Femeie,
De pe pe trupul tău culeg cuvinte,
Le fac mănunchi, în vise le-nfăşor,
Nu vreau de-altcineva să fie atinse,
Şi-am să le cos c-o lacrimă de dor.

Femeie,
De pe trupul tău mi-adun privirea,
Pierdută atunci când nu eram atent,
O simt cum rătăceşte încă aiurea
Si ziua doarme pe zâmbetul absent.

Femeie,
De pe trupul tău cântecul îmi vine,
Eşti o serenadă ce o cânt mereu,
Fiecare nota poartă-un dor de tine,
Şi-o-mpreun în cânt cu dorul meu.

Femeie,
De pe trupul tău îmi iau lumina
S-o răspândesc în lumea noastră,
Vreau să împart cu infinitul vina,
Că vreau să am o zi mereu albastră.

Femeie,
La câte-mi eşti tu mie, e prea puţin,
Oricât am să te cânt, loc mai este,
Rapsod rămân, la tine mă închin,
Iubire-mi eşti şi-o filă de poveste.

poezie de Mihail Coandă
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără tine, femeie...

Fără tine, femeie, mă gândesc cum mi-ar fi,
Dac-ar fi numai noapte, dac-ar fi numai zi,
Iară viaţa pustie mi-ar părea tot mai mult
Un bazar de suspine prejmuit în tumult.

Prea lumească-i iubirea să te pierd nefiresc,
Mi te-apropii în vise şi prin somn te zăresc,
Întind mâna spre tine, tu spre mine te-apleci,
Îţi văd umbra, femeie, încotro vrei să pleci?

Sunt aici pentru tine, dar departe te simt,
Să te-ntorci nu îţi vine, să te vreau nu te mint,
Când amurgul coboară şi spre noapte alerg
Mi te caut în pernă şi durerea mi-o şterg.

Nu-mi dau pace vreodată să te ştiu nicăieri,
Eu, pierdut printre patimi, tu, o clipă de ieri,
Nici să-mi iert n-aş putea de cumva te-aş răni,
Eşti seninul din nori, eşti ce am şi-aş iubi!...

poezie de Sibiana Mirela Antoche din Tangoul dragostei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinovăţie fără vină

Eu te iubesc, femeie - epocă glacială
Departe, rece, a tutror, străină
Şi nebunia-mi cânt, în versuri, cu sfială
Şi-ţi cânt vinovăţia ce n-are nici o vină...

Eu te iubesc, femeie a primului meu foc
Păzit cu străşnicie în peşteri mohorâte
Te mai iubesc, femeie a mutului noroc
Ce l-ai adus iubindu-mă - ştiindu-te iubită...

Eu te iubesc, femeie a veacului de bronz
A primelor războaie purtate pentru tine
A primului colac de grâu râşnit din orz
Şi-a primului lătrat neîmblânzit de câine...

Eu te iubesc, femeie a tristelor milenii
Pentru neprihănirea jertfitului Hristos
Şi pentru modestia de-a-mi naşte numai genii
Când parcă, iată, parcă... când gata, nu mai pot...

Eu te iubesc, femeie, din veac cu internet
Că ai rămas aceiaşi - epocă glacială
Prin recele tenebrului încerc să depăşesc
Ferbintele iubirii din strofă mea banală...

Şi te urăsc, femeie a veacului Facebook
Ce îmi transformi iubirea în byte-uri virtuale
Şi nu mai pot pe nimeni pe viu să mai seduc
Şi nu te mai pot duce în pături glaciale...

poezie de Iurie Osoianu (23 mai 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Avocatul femeii

În jilţul meu de "Domn",
În "ţara" mea,
Eu biruesc cu un creion
Pe câmpul de bătaie,
Ce-mi este foaia de hartie.
Iar tu femeie eşti sloava mea, scrisă...
Eşti visul ce îl port în gând,
Împăturit,
În buzunarul de la piept.
Căci tu eşti chiar motivul de război,
Sau pacea ce o dărueşti
Prin faptul de a fi!
Prefer să stau şi să citesc o carte,
În loc să mă confrunt cu voi,
Idei în zi şi vise-n noapte...
Femeie iubitoare,
Femeie înger
Femeie...!
Dar fără tine, ce aş face?
Tu eşti reală, nu eşti inventată,
Ca visele ce-mi pare că mă strigă,
Mă lupt în noapte.
Tu eşti reală şi nu îţi mai pomadez faţa,
Culorile te ascund...
Cu poezii, ori cu citate rupte dintr-o carte
Sau scrise chiar de mine
Te machez,
Femeie cu idei virgine!
Tu eşti, femeie, "ţara" mea,
Ce o voi apară, cu mine însumi
Scut mă pun în faţa nelegiuirii ce ţi se aduce,
Te voi purta în infinit, prin gânduri scrise pe hartie,
Precum Iisus pe cruce,
Durerea şi pedeapsa celor mulţi,
Spre nemurirea ta, femeie!
Mă auzi?

poezie de Diodor Firulescu din Viaţa într-o călimară
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de femeie

Parfum de femeie cu gust de frezie plăpândă
Coboară în umeri de dorinţe
Agitaţi de poveri.
Parfum de femeie, gust de mentă revigorantă,
Coboară în coapse fierbinţi
Căptuşite cu mângâieri.
Parfum de femeie cu gust de zmeură dezgheţată,
Coboară în degetele alintate.
Parfum de femeie cu gust de cuişoare
Coboară în plete brune scăldate...

poezie de Silvia Filip (8 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti femeia

Eşti femeia care mă înnebuneşte,
Care-şi prinde noaptea stelele în păr,
Dezlegând ispita ce mă-ntinereşte,
Eşti acea femeie... după care mor.

Eşti femeia care dorurile-şi poartă,
Surâzând idilic... fulgilor de nea
Şi rebele sfârcuri înspre buze saltă,
Eşti acea femeie... ce va fi a mea.

Eşti femeia care sincer mă iubeşte,
Care poartă-n suflet lacrimi şi păcat
Şi în aşternuturi, vise, dezgoleşte,
Eşti acea femeie... ce m-a fermecat.

Eşti femeia care ştie ce-i amorul,
Ce deschide tainic porţile-nspre cer,
Luna scuturând-o, tandru cu piciorul,
Eşti acea femeie... plină de mister.

Eşti femeia care sângele-mi stârneşte
Aruncând o vrajă peste trupul meu,
În vulcanul coapsei, patima-mi topeşte
Eşti acea femeie... proaspătă mereu.

Eşti femeia blândă şi-ntelegătoare,
Plină de credinţă şi respect tăcut,
Ce-a ascuns în mine, ultima-ntrebare,
Eşti acea femeie... ce-o aştept demult.

Eşti femeia care lumea o înfruntătă
Şi-n privire are, flăcări de smarald,
Raze mii, de soare, în alai de nuntă,
Eşti acea femeie... pentru care ard.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te aştept cu trandafiri

Te aştept cu trandafiri
Şi cu sărutări pe sân,
Cu năvalnice iubiri,
Vrând în suflet, să-ti rămân.

Mângâieri şi dulci cuvinte,
Aburi în cristal de rouă
Şi-un amurg care nu minte,
Când afară-i nor şi plouă.

Te aştept cu buze dulci,
Cu atingeri şi cu şoapte
Şi-ai să vezi şi tu atunci,
Aşternut arzând... în noapte.

Câte doruri curg în tine,
Spre adânc alunecând
Şi-nspre clipele puţine,
Agăţându-se de-un gând.

Te aştept în dimineaţă,
Când luceferi se trezesc,
Trupul când îmi prinde viaţă,
Vino... vreau să te iubesc.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia izvorul vieţii

Femeie, când mă uit în ochii tăi,
Văd cerul plin cu stele,
Femeie, când ascult cum bate inima ta,
Văd viitorul vieţii mele.

Femeie, când eşti departe,
Sufletul mi se aprinde de dor.
Când eşti lângă mine,
Dorul mi se preschimbă în amor.

Femeie, când sărut mâinile tale
Albe ca miezul pâinii,
Atunci înţeleg că tu eşti
Speranţa mea în ziua de mâine.

Căci fără tine, femeie, lumea ar părea
O frunză bătută de vânt,
Dar cu tine e ca o grădină a raiului,
Unde îngerii niciodată nu plâng.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te îndrăgosti...

Nu te îndrăgosti de o femeie care citeşte, de o femeie care simte prea mult, de o femeie care scrie...
Nu te îndrăgosti de o femeie cultă, plină de vrajă, pasională, nebună.
Nu te îndrăgosti de o femeie care gândeşte, care ştie ea ce ştie şi, mai mult, ştie să zboare; o femeie sigură de ea însăşi.
Nu te îndrăgosti de o femeie care râde sau plânge când face dragoste, care ştie să-şi preschimbe trupul în spirit; şi, cu atât mai puţin, de una care să iubească poezia (ele sunt cele mai periculoase), sau care să stea o jumătate de oră contemplând o pictură şi care să nu ştie să trăiască fără muzică.
Nu te îndrăgosti de o femeie însufleţită, lucidă şi ireverenţioasă.
Să nu-ţi doreşti să te îndrăgosteşti de o asemenea femeie. Pentru că, atunci când te îndrăgosteşti de o femeie ca ea, fie că rămâne cu tine sau nu, fie că te iubeşte sau nu, de la ea, de lângă o asemenea femeie, nu te mai întorci... NICIODATĂ.

poezie de Martha Rivera
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Femeie,
Cu trupul alb şi fin,
Cu delicat parfum de crin,
În fiecare clipă mă stârneşti,
Şi carnea-mi răscoleşti adânc
Cu voluptate, foc şi gheaţă.
Femeie,
Trupul tău e fructul interzis,
Şi-n faţa lui
Cad în genunchi şi murmur:
"Pot lumi să piară,
Şi munţi să se scufunde,
Tu Dumnezeu îmi eşti:"Început/Sfârşitul!"
Femeie,
În faţa ta... mă plec.

poezie de Floarea Carbune
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Femeie,
Cu trupul alb şi fin,
Cu delicat parfum de crin,
În fiecare clipă mă stârneşti,
Şi carnea-mi răscoleşti adânc
Cu voluptate, foc şi gheaţă.

Femeie,
Trupul tău e fructul interzis,
Şi-n faţa lui
Cad în genunchi şi murmur:
"Pot lumi să piară,
Şi munţi să se scufunde,
Tu Dumnezeu îmi eşti: Început/Sfârşitul!"

Femeie,

În faţa ta... mă plec.

poezie de Floarea Cărbune
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt înger şi femeie...

Sunt liră fără nume, albastră şi străină,
Ce bea din ceruri stele, împrăştiind lumină.
În trup mi se ascunde şerpoaica cea din rai,
În braţe să te-nlănţui... hai, cântă-mă din nai!

Prin vene-mi curge lavă, incandescenţă vie,
Pe gene-mi zboară fluturi în prag de cununie.
Pe buze-mi curge mierea şi macii plâng de dor,
Când fredonez cantate pe-o margine de nor.

Deşi mi-e trupul fraged, port munţi şi mare-n mine,
Miros a pâine caldă, am lacrimi pentru tine.
Te bântui şi în vise şi-n dimineţi mă ai,
Să-ţi potolesc şi setea şi foamea de-al meu grai.

Cum ţi-am pătruns în carne, am să-ţi răspund îndat':
Sunt înger şi femeie, nevină şi păcat...

sonet de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

8 Martie

Femeie, eşti o lacrimă pe geana zării,
În sufletul copiilor eşti o scânteie;
Tu ai în inimă luminile visării,
Când tot asculţi o-ncântătoare melopee.

Eşti raza lucitoare ce ne luminează
Şi inima şi sufletul arzând de dor...
Când versurile toate-n mintea ta vibrează,
Spre tine se îndreaptă scumpul tău odor.

Eşti mamă bună şi soţie iubitoare,
Tu te îndrepţi întotdeauna spre credinţă,
Alături de familia ta eşti răbdătoare
Şi inima ţi-e plină de bunăvoinţă.

Femeie, eşti născută din iubire mare
Şi ai tăi dragi părinţi în braţe te-au purtat,
Iar sufletul ţi-e plin de binecuvântare,
Că şi copiii de speranţă n-au uitat.

Eşti floare simţitoare şi înmiresmată,
Te mlădiezi în adierea vântului
Şi te înalţi spre soare ca o nestemată,
Când vezi verdeaţa ierbii şi-a pământului.

Tu te îmbraci, mereu, în haina-nţelepciunii...
Eşti minunată-n colţul tău de verde rai;
Când te apleci spre frumuseţea rugăciunii,
În suflet dragostea pentru copii o ai.

Femeie, în această viaţă eşti Lumină
Iar inima de binecuvântare-i plină...

poezie de Bombonica Curelciuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În sfârşit

Atât îmi eşti tu de femeie,
Atât îţi sunt eu de bărbat,
Încât din mine curg crâmpeie,
Ce se topesc într-un oftat.

Însă oftatu-i de plăcere,
Vine firesc când te privesc,
Ochii zâmbesc, inima cere,
Tu ştii prea bine, te doresc.

Alintă-mă cu-o sărutare,
Pe vârf de buze o aştept,
Cu ochii-nchişi pe înserare
Şi inima bătând în piept.

Atât poţi fi tu de femeie,
Că pot să fiu şi eu bărbat,
Iubirea noastră mă scânteie,
Of Doamnă, cât te-am aşteptat!

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aştept

Aştept mereu şi nu ştiu ce aştept.
Aştept o fată să-mi vie la piept.
Aştept un blestem, ori un cântec aştept,
Şi nu ştiu ce aştept.

Cu ochi aprinşi aştept. Şi tot nu vine.
Nu vine nici rău, nu vine nici bine.
Mor toate morţile în mine.
Şi renasc toate vieţile.
Şi tot nu vine.

Aştept, aştept. Şi nu ştiu ce aştept.
Aştept, lumină ori noapte?
Aştept, viaţă ori moarte?
Aştept, aştept. Şi de departe
Mă cheamă ale beznei şoapte...

poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărmul

atingi uşor
a mea chemare
cu un sărut
acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt ce a răsărit în noi
eram un ţărm uscat de mare
eram o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
îţi caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium trecător
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc încet-încet de întrebări
să te învesc cu roua zorilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pasul pur în doi spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atingeri

atingi uşor a mea chemare
cu un sărut acuns în valurile mării
în lacrima primului cuvânt născut între noi
eram un ţărm uscat de mare
o pagină smulsă de vânt
în albastru înfinit al unui gând
femeie, sunt aripă frântă
caut versul pe ţărmuri de zare
te chem să te cuprind
să-ţi spun în astă noapte
o şoaptă duioasă de iubire
să te dezmierd cu o vorbă de alint
între noi e trăire, visare
iubita mea, născută într-o zare
pe corzi line de vioară
în adierea dorului şi lacrima gândului
e marea învolburată
şi vântul lacrima o poartă
de zbor nebun, de zbucium acum
pe ţărm aşteaptă un om
timpuri curg, se scurg
e stâncă, e dor
valuri se sparg şi stânca ascultă-ascultă
femeie, dă-mi aripi să zbor spre infinit
să-ţi mângâi trupul cu chemări
să te dezvelesc uşor de întrebări
să te învesc cu roua norilor în zori
să te iubesc aşa cum ştiu
cu patimă şi dor
pe ţărm de mare
tu eşti trăire şi visare
iubita mea născută dintr-un stop de mare
de ce mi-e dor de tine
tu dulcea mea femeie
parfum suav de orhidee
te-ai desfăcut în noapte
când stropi de ploaie se scurgeau pe trup
şi te-am chemat în gândurile pure
să-mii fii regină
în pas divin spre nemurire
sunt arcă ce taina lumii o poartă
să risipesc cu un sărut
distanţa ce ne poartă

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea roditoare

Femeie bumb,
Femeie floare,
Femeie fruct,
Stea roditoare,
Pom interzis,
Carne şi vis
Femeie tu,
Chiar tu, care citeşti,
Care-mbumbeşti,
Care-nfloreşti,
Iubeşti
Rodeşti
Mi-e trupul şarpe care vine
La suflet să mi-l ia cu tine.

poezie de Marius Robu din Carte de bucăţi (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!