Vorbitul în pat

Vorbitul în pat ar trebui să fie floare la ureche
Pentru cei care dorm de-amar de vreme-alături:
Efigia a două persoane apropiate şi oneste.
Totuşi, din ce în ce mai mult, timpul se scurge-n tăcere.
Neliniştit şi discontinuu, vântul dincolo de ferestre
Adună şi dispersează nori de culoare gri-murdar
Şi oraşe întunecate se înalţă deasupra zării.
Nici unuia dintre ei nu-i pasă de noi. Nu ne este clar
De ce la această distanţă unică de singurătate
Devine tot mai dificil să găsim cuvinte
Care să fie-n acelaşi timp şi tandre şi adevărate,
Sau şi crude şi neadevărate.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O prietenie perfectă nu o poţi împărtăşi însă cu mai multe persoane, după cum nu poţi fi îndrăgostit simultan de mai multe persoane(căci dragostea seamănă cu un exces, iar o asemenea stare nu poate fi atinsă în mod natural decât faţă de o singură persoană). Ar fi, de altfel, dificil ca maî multe persoane să trezească în acelaşi timp un sentiment la fel de intens în acelaşi om;şi fără îndoială că nici oamenii virtuoşi nu sunt uşor de găsit. Ca să nu mai vorbim că trebuie să capeţi experienţă în cunoaşterea prietenului şi să intri în intimitatea lui, lucru încă şi mai dificil. Când însă mobilul prieteniei îl constituie interesul sau plăcerea, poţi fi pe placul multora, căci oamenii de acest fel sunt numeroşi, iar pentru a aduce servicii nu este nevoie de timp îndelungat.

citat celebru din Aristotel
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema aşteptărilor nesatisfăcute în căsnicie este în primul rând o problemă de stereotipuri. Fiecare fiinţă umană de pe această planetă este o persoană unică. Din moment ce căsnicia este inevitabil o relaţie între două persoane unice, nicio căsnicie nu va fi exact ca o alta. Totuşi, avem tendinţa să ne căsătorim cu viziuni explicite a ceea ce ar trebui să fie o căsnicie "bună". Apoi suferim enorm încercând să forţăm relaţia pentru a corespunde stereotipurilor şi din vina nevrotică şi mânia pe care o trăim când nu reuşim să o scoatem la capăt.

citat din M. Scott Peck
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de tăcere

Dincolo de tăcere
Se află o lume plină de durere
O lume în întuneric apusă,
Unde visele au încetat să bată la uşă.
Dincolo de tăcere,
Eu te aştept pe tine
Ca pe o rază aurie,
Ca pe o clipă de speranţă
În această lume întunecată,
Să cobori dintre nori
Să iubeşti printre muritori
Să fim doar noi doi
Printre mii de flori
Printre mii de vise
Două suflete închise.
A apus şi ultima rază de soare,
Moartea încearcă să mă doboare.
Chiar dacă nu mai am speranţă,
Dragostea mă ţine în viaţă...

poezie de Manuel Gabriel Danca (11 martie 2009)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere ( extrase)

Păstrează tăcerea,
Numai Mâinile Domnului
Îţi pot ridica
Greutăţile de pe inimă.

Am făcut un jurământ al tăcerii
Şi limba mea este legată,
Şi, totuşi, eu sunt cel care,
Fără cuvinte, vorbeşte
În seara asta.

Cuvintele trebuie eliminate.
Numai atunci poţi fi tăcere.
Inima Mea îşi duce degetul
La buze pentru a spune:
Păstrează tăcerea,
Acesta nu este un timp pentru a vorbi,
Acesta nu este un timp pentru a plânge.

Tăcerea este un ocean.
Vorbirea este un râu.
Când oceanul te caută,
Nu folosi limbajul râului.
Ascultă oceanul,
Pune capăt discursurilor încărcate de larmă.

În tăcere există elocvenţă.
Încetează să împleteşti vorbe
Şi vei vedea cum lumea
Devine alta, mai bună.

Există o cale între voce şi prezenţă
Pe unde curg informaţiile.
În disciplina tăcerii aceasta se deschide,
Când apare vorbăria fără rost ea se închide.

În această prezenţă cuvintele obişnuite
Sunt doar bolboroseală;
Iar bolboroseala, un substitut al vederii.

Păstrează tăcerea, fii mut;
Dacă nu ai devenit încă
Vocea Domnului
Fii o ureche.

poezie clasică de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără a spune nimic, Lucian o cuprinse în braţe cu delicateţe şi fermitate în acelaşi timp, fără a o strânge prea tare; Lia, timidă, abia îndrăzni să-şi aşeze braţele pe umerii lui, fără a se apropia prea mult de el, fără a se "lipi" de el, cum presupunea ritmul melodiei, încercând cu o disperare de neînţeles chiar şi pentru ea, să păstreze aparenţa imposibilităţii apropierii între ei. El nu părea a-i înţelege atitudinea adoptată, inutil defensivă faţă de el, dar nici nu insistase deloc, o aprobase în tăcere, respectându-i decizia, respectând acea mică distanţă ce-i despărţea. Deci, contrar aşteptărilor ei, el era rezervat în gesturi, nu aprig, dezlănţuit, cum îl descriseseră colegele ei. Totuşi, mica distanţă dintre ei nu-l împiedica pe Lucian să perceapă acel tremur uşor care o cuprinsese pe frumoasa lui parteneră.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i pot înţelege pe cei care se învârt în jurul universităţilor americane, încercând să explice modul în care se scrie poezia.

citat din Philip Larkin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare dintre noi este un ceasornic ascuns şi, ca să faci dragoste, arătătoarele ambilor inşi trebuie să indice aceeaşi oră la acelaşi timp. Două persoane care sunt împreună şi se iubesc mult trebuie să-şi potriveasca arătătoarele, cu răbdare şi perseverenţă, cu jocuri şi reprezentaţii "teatrale", până când înţeleg că a face dragoste e mult mai mult decât o întâlnire.

Paulo Coelho în Unsprezece minute (2003)
Adăugat de roxanne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticile neghioabe ale muritorilor însoţesc de mii de ani chiar şi acţiunile misterioase sau manifestările uluitoare ale lui Dumnezeu Tatăl care sunt evidente pentru cei înţelepţi. Aici pe pământ, nimeni - fără excepţie - nu poate să placă la toată lumea în acelaşi timp. Nici măcar Dumnezeu nu întruneşte unanimitatea absolută în această lume. Dincolo de toate criticile, adevărul obişnuieşte să biruie întotdeauna, indiferent dacă noi vrem sau nu aceasta. Timpul, care până la urmă supune aproape totul în manifestare, face să crească în mod inevitabil valoarea operelor spirituale, frumoase, bune şi adevărate pentru că ele sunt într-un anume fel tangente cu eternitatea.

Gregorian Bivolaru în Gânduri inspirate
Adăugat de SerjSatyananda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însă nici ceilalţi nu aveau mult de citit; cercetările pe care le efectuaseră în această perioadă fuseseră mai mult informative, banale chiar; dar comandantul lor cel indulgent nu le reproşa nimic, nici unuia dintre ei. De altfel, lui i se păreau inutile aceste şedinţe, din timpul zborului, dar cum colegii lui insistaseră, nu se împotrivise dorinţei lor, fiind, ca de obicei, de acord cu propunerile lor.

citat din romanul Proxima, Partea a-V-a: "Pe drumul de întoarcere" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La o distanţă de cer

Tu, la o distanţă de cer,
zigzaguri deşertice în care merg,
agonii în aşteptări,
timp schilodit în prezentul fără culoare.

Pasiuni lumeşti turnate cu mirosul tău de lună
în greutatea toamnei.
Un galben, a la Nietzsche, îmi străpunge epiderma.
Dialog surd, într-o spirală oarbă ce suie şi coboară.

Materia din care provin nu-mi dă pace,
o asamblare între divin şi lut
şi nu e nici o punte simplă cum era odată,
primindu-ne fără recurs, pe acelaşi drum în spaţiu.

poezie de Oana Frenţescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cica 4,5 miliarde de ani de când din "CHAOS"-ul începuturilor s-a născut acest Pământ, pe care îl locuim noi, oamenii, împreună cu alte milioane de specii de vieţuitoare, de la cele mai simple bacterii până la rudele noastre cele mai apropiate – maimuţele antropoide, cu înfăţişare care nu este prea departe de a semenilor noştri. Mult şi totuşi puţin timp; mult pentru viaţa planetei noastre, puţin pentru cea a Universului infinit în timp şi spaţiu.

Lucian Gavrilă în Miracolul vieţii, miracolul eredităţii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Acesta este primul lucru

Am înţeles,
Acesta este primul lucru:
Timpul este ecoul unui topor
Ȋntr-un lemn.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţe

Dincolo de toate, este dorinţa de a fi singur,
Deşi cerul se întunecă de numărul scrisorilor-invitaţie,
Deşi urmăm procedurile indicate – chiar şi pentru sex,
Deşi familia este fotografiată sub emblema companiei,
Dincolo de toate, este dorinţa de a fi singur.

Sub toate acestea, domină dorinţa de uitare:
Ȋn ciuda presiunilor insinuante ale calendarului,
A asigurarii pe viaţă, a pastilelor pentru fertilitate luate zilnic,
A aversiunii pe care privirea o are în vecinătatea morţii ---
Sub toate acestea, domină dorinţa de uitare.

poezie de Philip Larkin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

M: Cuvintele unui om care s-a realizat nu-şi pierd niciodată ţinta. Ele aşteaptă să se ivească condiţiile potrivite, fapt care poate să ia ceva timp, şi asta-i natural, căci există un sezon pentru semănat şi un sezon pentru recoltat. Însă cuvântul unui guru este o sămânţă care nu poate să piară. Desigur, guru trebuie să fie unul adevărat, care este dincolo de trup şi de minte, dincolo de conştiinţa însăşi, dincolo de spaţiu şi de timp, dincolo de dualitate şi de unitate, dincolo de înţelegere şi de descriere. Oamenii de bine – cei care au citit foarte mult şi au multe de spus – pot să te înveţe multe lucruri folositoare, dar ei nu sunt adevăraţii guru ale căror cuvinte se adeveresc întotdeauna.

citat din Nisargadatta Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impersonal

Realitate ascunsă în nelinişti
Cuvinte întoarse-n aşteptare
Paşi nesiguri şi oprelişti
Toate prinse-ntr-o culoare.

Tăcere albită de iarnă
Alfabet rămas în urmă
Versuri scrise-ntr-o uitare
Amintiri ce visul scurmă.

Vidul ce te înconjoară
Muzica ce-ţi cântă-n strună
Vorbele rămase-n aer
Timp ce-l cauţi, peste lună.

Calea este prea subţire
O poţi şterge din privire
Hai, dizolvă-le pe toate
Spune că-i nepotrivire.

Nu-i nici linişte, nici zgomot
E doar timpul care fuge
Tu, sperând că suferinţa
Vine, stă dar se şi duce.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

timp

Timpul este aur pe care îl baţi cu efigia muncii tale.

definiţie celebră de Nicolae Iorga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere în doi

Ploaia cade oblic peste noi
Vântul iarăşi a tristeţe sună
Parcă-şi rupe ultima lui strună
În frunzişul veşted din zăvoi

Urmele de paşi rămân intacte
Un pământ jilav plin de striaţii
Parcă suntem singuri vinovaţii
Clar-obscurul pe cât de compacte

Ploaie deasă şi măruntă
Sufletele devastate
Că semănăm cu două state
Care în tăcere se confruntă

Câtă greutate iar adună
Gândurile de acelaşi soi...
Ploaia cade oblic peste noi,
Vântul iarăşi a tristeţe sună...

poezie de Ion Untaru din Locuiesc într-o lacrimă suspendată (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ar trebui să continuăm să privim în sus? Este lumina pe care o vedem pe cer una dintre luminile care vor fi acum stinse? E înspăimântător să priveşti idealul, aşa cum e pierdut în adâncimi, mic, izolat, un punct, strălucitor şi totuşi ameninţat de forţele întunecate care îl înconjoară, nefiind într-un pericol mai mare decât o stea aflată în fălcile norilor.

Victor Hugo în Mizerabilii (1862)
Adăugat de Liliana Ştefan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alergând pe coji de nucă

Fără-ncetare se înalţă zădărnicia
şi pierdută-i clipa împăcării;
Jumătate de lume
fugăreşte cealaltă jumătate
în timp ce moartea, gândindu-ne,
lustruieşte ţeasta sărmanului Yorick

În religia promiscuităţii
nu te pot defini,
timp comprimat, orizont de cenuşă,
tot ce a fost de ars s-a ars
până la această uşă.

Vrei TU să treci
dincolo de amănuntul
care declanşează explozia,
în spaţiul dintre daltă şi piatră
dincolo de surâsul mascatului,
batjocorindu-te,
scuipându-te ca pe o sămânţă stricată
prin grohotişuri cu miros de iod
combinaţii balcanice de sticlă şi vată?

Numeşte TU altfel mizeria
obturând venele Pruncului,
spune-i Tu altfel acestei alergări
de fantasme prin aerul dintre cuvinte
când dimineaţa-i un fuior împletit în idee
şi lasă-mă-n durerea mea
FEMEIE - CHEIE.

poezie de Ion Pascal Vlad din Risipiri în retină (2006)
Adăugat de Cody
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavii de nevroză obsesională, în toate conflictele vitale, aşteaptă moartea unei persoane importante pentru ei, de obicei a unei persoane iubite, care poate fi un părinte, a unui rival, a unuia dintre obiectele iubirii faţă de care tendinţele lor oscilează.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!