In viaţă este ca şi la bal mascat: când toată lumea îţi scoate masca, se duce veselia.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bal mascat [The masquerade]

Priveşte-n ochi necazul, detaşat,
Întinde-ţi mâna, haide, nu te teme.
E-al tău amic venit la bal mascat.
Curajul să-ţi încerce pentr-o vreme.

De vei fugi, te va urma râzând
De te fereşti, te va lovi mai tare,
Dar ca pe un amic primeşte-l blând
Şi vei vedea că masca îi dispare.

poezie de Ella Wheeler Wilcox, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca

Poate ţine loc de faţă,
Unora, când este cazul,
Însă niciodată-n viaţă
Nu va-nlocui… obrazul!

epigramă de Nicolae Precupeţu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un bal mascat, masca e ascunsă.

citat din Magda Szabo
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e un bal mascat

În viaţa noastră, oameni ni se spune,
Dar timpul ne transformă într-o mască,
Ce-o afişezi pe chip, când ieşi în lume
Şi joci un rol de dur sau gură cască.

Vecina mea e-o mască reuşită
Şi mă holbez din când în când la ea,
Pe mulţi bărbaţi îi bagă în ispită,
Dar masca mea de om fidel n-o vrea!

Nevasta mea e omul ce pozează
În masca ei, de-o viaţă, a cinstită
Şi-acum vecinul, aprig, o tratează...
Eu tac, e medic-şef, iar ea-i răcită!

Sunt împlinit, căci stăm cu mama-soacră,
Nu poartă masca ei de poamă acră,
E-o doamnă, pentru noi ea se consacră,
Dar pentru ea, doar fiică-sa e sacră.

De şeful meu mă minunez mereu,
E responsabil, are măşti la greu,
Colegii îi sunt prieteni, chiar şi eu,
Dar bonus, la chenzină, n-am un leu.

Cu-acei ce au biroul lângă mine
Îşi pune masca lui de cumpătare,
La mine, însă-atuncea când mai vine,
Cu masca lui mă bagă în teroare.

O viaţă-am căutat şi eu o mască,
Să-mi fie bună-n orice-mprejurare,
M-am săturat de rol de gură cască,
De tolerant, de prost şi de frustrare!

M-am învârtit să-mi fac o mască dură,
S-o port mereu, dar am îmbătrânit,
Nevasta-mea, c-o gură cât o şură,
M-a luat la zor şi-atunci m-am potolit.

Te-nvârţi în lume şi-ţi încerci norocul
Cu măştile ce tu le zămisleşti
În funcţie de fire şi de locul
Pe care-l calci şi-aşa îmbătrâneşti!

Şi vine vremea când Destinul strigă:
‒ Jos masca, frate! Ce-ai făcut în viaţă?
Şi-atunci Divinitatea te obligă,
Să spui de-ai fost un om sau o paiaţă.

poezie de Mirela Grigore din Un râs asumat
Adăugat de Mirela Grigore
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peste ani

În armată când eram
Salt cu masca noi făceam.
Azi înaintezi în viaţă
Dacă ai masca pe faţă.

epigramă de Adrian Timofte din Umor cu adresă, De-ale pandemiei (2023)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai există azi decât un singur titlu de nobleţe, acela de duce. Cel de marchiz e caraghios. Când spui duce, toată lumea întoarce capul.

citat din Edinburgh Review
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea poetului

El sta întins. Cu faţa-ndoliată,
pal, pernei înălţimea refuzând
de când întreaga lume abdicând
şi din întreaga-i fire hălci rupând,
cazu în acest an an nepăsător.

Acei ce îl ştiau încă din viaţă
nu au ştiut c-a fost "una" cu toate,
căci toată profunzimea ce îl scoate
din adâncimea apei e a lui faţă.

O, faţa lui fu-ntreaga depărtare
ce-l răscoleşte şi îl mai curtează,
şi masca lui pălind s-aşează
fragedă, deschisă, ca de pază,
un fruct ce-n aer putrezeşte a sfidare.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea poetului

El sta întins. Cu faţa-ndoliată,
pal, pernei înălţimea refuzând
de când întreaga lume abdicând
şi din întrea-i fire hălci rupând,
cazu în acest an an nepăsător.

Acei ce îl ştiau încă din viaţă
nu au ştiut c-a fost "una" cu toate,
căci toată profunzimea ce îl scoate
din adâncimea apei e a lui faţă.

O, faţa lui fu-ntreaga depărtare
ce-l răscoleşte şi îl mai curtează,
şi masca lui pălind s-aşează
fragedă, deschisă, ca de pază,
un fruct ce-n aer putrezeşte a sfidare.

poezie clasică de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Oh, veselia veseliei când râde ca o stea
Şi tristeţea tristeţii când tristă este ea!
Dar veselia veseliei
Şi tristeţea tristeţei ei
Sunt nimic, Charles,
Pe lângă răutatea răutăţii ei când este rea.

poezie de J.M. Barrie din Rosalind, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toată lumea vrea să dirijeze pe toată lumea. Toată lumea se împotriveşte să fie dirijată de toată lumea. Astfel se stabileşte un echilibru cel puţin dinamic.

citat celebru din Eugene Ionesco
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte frumosul

În lumea ta te ascunzi mereu
Timpul trece anevoios si greu
Ora este în minute si secunde
Tristetea grea acum te prinde

Transformi si areul în munte
Gândul valuri negre ascunde
Stai zile n treci nu vezi o rază
Grăbeste te si iesi iar din casă

Afară zumzet vesel de albine
La usa de vorbă doua vecine
Raza n geam la tine a apărut
Te întreabă de ce esti abătut

Te ia de mână te duce afară
Să vezi să simţi lumea reală
Mereu cu iubire sa lumineze
Sufletul la greu sa il vegeze

Suflet acum ca te am salvat
Vezi în jurul tău nu fi măcinat
Alungă tristeţea grea fi fericit
Gandeste ce si când ai iubit

Caută în suflet toată veselia
Aruncă ţi orgoliu si mândria
Atunci vei fi din nou împlinit
Iubeşti frumosul esti tu iubit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce femeile ne... plac

În lumea ta te ascunzi mereu,
Timpul trece anevoios şi greu
Ora este în minute şi secunde
Tristeţea grea acum te prinde

Transformi şi areul în munte
Gândul valuri negre ascunde
Stai zile-ntregi, nu vezi o rază
Grăbeşte-te şi ieşi iar din casă

Afară zumzet vesel de albine
La uşă de vorbă două vecine
Raza-n geam la tine a apărut
Te întreabă de ce eşti abătut

Te ia de mână, te duce afară
Să vezi, să simţi lumea reală
Mereu cu iubire să lumineze
Sufletul la greu sa îl vegheze

Suflet acum că te-am salvat
Vezi în jurul tău, nu fi măcinat
Alungă tristeţea grea, fii fericit
Gandeşte ce şi când ai iubit

Caută în suflet toată veselia
Aruncă-ţi orgoliul şi mândria
Atunci vei fi din nou împlinit
Iubeşti frumosul, eşti tu iubit

poezie de Mihai Laurenţiu Stoia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubeşte frumosul

În lumea ta te ascunzi mereu,
Timpul trece anevoios şi greu
Ora este în minute şi secunde
Tristeţea grea acum te prinde

Transformi şi areul în munte
Gândul valuri negre ascunde
Stai zile-ntregi, nu vezi o rază
Grăbeşte-te şi ieşi iar din casă

Afară zumzet vesel de albine
La uşă de vorbă două vecine
Raza-n geam la tine a apărut
Te întreabă de ce eşti abătut

Te ia de mână, te duce afară
Să vezi, să simţi lumea reală
Mereu cu iubire să lumineze
Sufletul la greu sa îl vegheze

Suflet acum că te-am salvat
Vezi în jurul tău, nu fi măcinat
Alungă tristeţea grea, fii fericit
Gandeşte ce şi când ai iubit

Caută în suflet toată veselia
Aruncă-ţi orgoliul şi mândria
Atunci vei fi din nou împlinit
Iubeşti frumosul, eşti tu iubit

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adulaţie (A mea-i lumea toată)

Ascultaţi popoare şi luaţi aminte
A mea-i lumea toată, ţineţi bine minte!

Când de fericire, ochii-mi scânteiază
Toată lumea râde, cântă şi dansează,
Însă, dacă lacrimi mi se scurg sub gene,
Toată lumea plânge, se sufocă, geme.
Mă doare, vă doare! luaţi bine seamă,
Omenirea toată depinde de-o toană!
Libertatea voastră-i nepăsarea mea
Dac-ar fi să-mi pese, toţi aţi dispărea!

Doar ce văd există, ce nu văd, visez,
Ca să prindeţi viaţă, staţi să vă scanez,
Fiecare este umbra mea sub soare
Scundă sau înaltă, după-a mea mişcare!
Să-mi aduceţi daruri şi laude multe
Drept recunoştinţă-a vieţilor mărunte!
Şi vegheaţi-mi somnul, orice vis plăcut
Este pentru lume, un nou început!

Aş putea eu multe să vă cer, dar gata,
Plec acum acasă, că mă ceartă Tata!

poezie de David Daniel Adam
Adăugat de David Daniel Adam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt o uşoară stare de revoltă. O revoltă în ceea ce priveşte societatea şi omenirea. Simt că toată lumea încearcă să reuşească pe plan profesional, dar uită să se bucure de prezentul înconjurător; toată lumea doreşte bani, dar nu ştiu să profite de ce le-a oferit viaţă; toată lumea vrea să fie fericită, însă noi ne mulţumim doar cu o fercire superficială.

citat din Laura Alina Tăbăcaru (2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răutatea ascunsă sub masca bunătăţii

Când sub masca bunătăţii
Ea se-ascunde-umanităţii,
Este mult mai vinovată
Ca cea care-i nemascată.

poezie de George Budoi din Bunătatea şi răutatea (29 august 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce bal?!...

Istoria noastră e un bal,
Un bal mascat şi social
Dar ca sa fiu mai punctual,
Un bal mascat pe plan global...

Istoria noastră nu-i handball,
Vânată e de-un "canibal"
Şi nu-nţeleg, în mod banal,
Cum s-a ajuns aşa penal,
Când am avut un Decebal?!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (22 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criza

se dedulcise lumea din bucate,
tot omul îmbuca pe săturate,
dar veni criza şi sistă ospăţul
şi-n toată lumea se opri dezmăţul.

de-acuma nimeni nu va îndrăzni
să mai trăiască doar pe datorii,
cu vile, jacuzi, amante şi case,
căci criza flămândă pe toate le rase.

când în necazuri iară am intrat,
am dat în clocot toţi cu un oftat
şi, săturându-ne de-aşa ospăţ,
rămas-am, ca-n poveşti, cu traisa-n băţ.

de-acum vom duce iar o viaţă tristă,
suflând necazul tot într-o batistă,
şi vom avea un bonus consolare,
când bate vântul gol prin buzunare...

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (8 iulie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Masca

Azi, în piesele jucate,
Vezi doar personaje hâde.
A căzut de pe teatre
Masca... care râde.

epigramă de Vasile Iuşan din Ridică-te, Caragiale! (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Balanţe

Pe un taler e veselia.
Pe celălalt, tristeţea.
Tristeţea este mai grea.
De aceea veselia
Se înalţă mai sus.

poezie de Vera Pavlova, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!