Dragostea copilului este întotdeauna îndreptată spre ceilalţi. Acest sentiment social rămâne pe tot parcursul vieţii, schimbat, colorat, circumscris, în unele cazuri, se măreşte şi se extinde către alţii, până când acesta atinge nu numai membrii familiei sale imediate, dar şi familia sa extinsă, naţiunea sa şi, în final, întreaga omenire. De asemenea, se poate extinde dincolo de aceste limite şi să se exprime faţă de animale, plante, obiecte fără viaţă şi în cele din urmă, faţă de întregul cosmos.

citat din Alfred Adler
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai rapid mod de a ajunge la dragoste şi grijă faţă de întreaga omenire este să consideraţi întreaga omenire ca pe familia voastră.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul II (1997)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii vor avea probabil întotdeauna nevoie de ajutorul unor lideri morali deosebiţi pentru a extinde limitele grijii şi încrederii dincolo de nivelul uşor al familiei şi a comunităţii vizibile. Asemenea salturi au devenit esenţiale pentru viitorul umanităţii.

citat din Paul R. Lawrence
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În top e întotdeauna dragostea, pentru mine, dragostea faţă de soţul meu, de fiul meu, faţă de prieteni, de natură şi de Dumnezeu. Este, cred, cel mai frumos sentiment care te ţine în viaţă, împreună cu muzica, care e şi ea tot un soi de dragoste.

citat din Silvia Dumitrescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veghe interioară

Acest loc este un vis
pe care doar visătorul îl crede real,
apoi, asemenea zorilor, vine moartea –
şi tu te trezeşti râzând
de ceea ce ai crezut c-a fost durerea ta.

Dar mai există ceva legat de-acest vis;
orice faptă crudă şi nesăbuită
comisă în iluzia acestei lumi,
nu va dispărea la trezirea din somn.

Ea rămâne
şi va trebui interpretată.

Toate zâmbetele răutăcioase,
toate pornile carnale imediate,
toate veşmintele rupte-ale lui Iosif,
se vor preface-n lupi feroce
pe care tu va trebui să-i înfrunţi.

Răzbunarea de azi,
lovitura iute întoarsă-n răspuns celuilalt,
sunt doar o joacă de copil
faţă de ceea ce urmează să se întâmple.

Ceea ce aici este-o simplă tăiere împrejur,
dincolo e castrare!

Iar aceste vremuri tulburi pe care le trăim
sunt precum:

Un om adoarme în oraşul
în care locuieşte de când s-a născut
şi visează că trăieşte în alt oraş;
în vis nu-şi aminteşte oraşul
în care doarme adâncit în pat,
el crede în realitatea celuilat oraş, a oraşului visat.
Lumea este un astfel de vis.

Pulberea multor oraşe năruite
se-aşterne peste noi ca aromeala unei uitări,
însă noi suntem mai vechi decât acele oraşe.

Noi am început
ca nişte minerale. Ne-am înălţat într-o viaţă de plante
şi-apoi de animale, şi-apoi de oameni,
şi-întotdeauna am uitat de stările noastre anterioare,
exceptând venirea primăverii timpurii când, încet-încet,
parcă ne-amintim ce înseamnă să fii iarăşi verde.
Acesta este felul în care un tânăr
se întoarce către învăţător.
Acesta e felul în care un bebeluş se apleacă
spre sân, fără a cunoaşte secretul
dorinţei lui – şi totuşi aflându-l instinctiv.

Omenirea merge pe un drum care se tot lungeşte
printr-o pulbere de inteligenţe
şi deşi ni se pare că dormim
există o stare interioară de veghe
care îndrumă visele

şi care, poate, ne va atrage
înapoi spre adevărul a ceea ce suntem.

poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doctorul: Alvy, de ce eşti trist?
Mama lui Alvy: Spune-i doctorului de ce. (Micul Alvy se aşează, e cu capul în pământ; mama răspunde în locul lui.) E din cauza a ceva ce a citit.
Doctorul: Ceva ce a citit, ziceţi?
Alvy, la 9 ani (cu capul tot în pământ): Universul se extinde.
Doctorul: Universul se extinde?
Alvy, la 9 ani: Păi, universul e totul şi dacă se extinde înseamnă că într-o zi se va dezintegra şi lumea se va sfârşi!
Mama lui Alvy: Ce treabă ai tu cu asta? (Se uită către doctor.) Nu-şi mai face temele!
Alvy, la 9: Ce rost ar avea?
Mama lui Alvy: Ce treabă are universul? Tu eşti aici, în Brooklyn! Brooklyn-ul nu se extinde!
Doctorul: Vor mai trece miliarde de ani până când se va extinde, Alvy. Între timp, trebuie să ne bucurăm că suntem aici!

replici din filmul artistic Annie Hall, scenariu de Woody Allen
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreaga lume naturală este ordonată de la cele mai mici particule subatomice şi până la cele mai mari plante şi animale. Ordinea este ceea ce suntem noi şi pe urmă viaţa îşi găseşte drumul.

citat din Carolynn Doan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să ne ducem fiecare propria noastră viaţă, fără egoism şi fără să-i socotim pe ceilalţi numai ca nişte mijloace, dar totodată fără să ne tăgăduim cu totul pe noi înşine, să ducem o viaţă de sine stătătoare şi potrivită firii noastre, cu un echilibru raţional între îndatoririle faţă de alţii şi îndatoririle faţă de noi.

citat celebru din Thomas Mann
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptul la teritoriu devine datorie în cazul în care o mare naţiune pare destinată să decadă dacă nu-şi extinde posesiunile. Iar acest lucru este cu atât mai adevărat atunci când naţiunea în cauză nu este o mică comunitate negroidă, ci însăşi Germania-mamă a tuturor celor care au conferit lumii actuala sa formă culturală. Germania fie va deveni Putere Mondială, fie va dispărea. Ţelul de viitor al politicii noastre externe trebuie să fie o politică îndreptată spre est, care să prevadă teritoriile considerate necesare poporului german.

Adolf Hitler în Mein Kampf
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul, în ciuda tuturor calităţilor lui nobile, în ciuda simpatiei faţă de cei mai defavorizaţi, în ciuda binevoinţei care se extinde nu numai către alţi oameni, dar şi către cea mai umilă dintre fiinţe, în ciuda intelectului dumnezeiesc care a pătruns mişcările şi structura sistemului solar - în ciuda acestor puteri înălţătoare - omul încă poartă în alcătuirea lui trupească amprenta nepieritoare a originii sale umile.

Charles Darwin în Descendenţa omului (1871)
Adăugat de Elena Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virginia Woolf: Dragă Leonard, să priveşti viaţa în faţă! Să priveşti întodeauna viaţa în faţă şi să o cunoşti aşa cum este. În cele din urmă, să o cunoşti. Să o iubeşti pentru ceea ce este, şi atunci, să o părăseşti. Leonard, întotdeuna anii dintre noi. Întotdeauna anii. Întotdeauna dragostea. Întotdeauna orele.

replică din filmul artistic Orele
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se zice:"Eşti ce mănânci". Unele animale mănâncă plante, deci unele animale sunt plante!

aforism de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă sperie prostia omenească şi lipsa de coerenţă, atunci când este vorba de orientarea societăţii către un destin organic, economic, politic şi social. Mă sperie inconsistenţa politică a momentului, falsele iluzii ce ne sunt induse şi îndepărtarea de subiectul principal al existenţei noastre care este, până la urmă, respectul faţă de noi înşine şi faţă de omul de vizavi.

citat din Ion Caramitru
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rudele feminine ale unui bărbat îl privesc întotdeauna, în secret, ca pe un idiot şi cu un sentiment asemănător cu mila, în pofida faptului că în exterior îşi arată respectul faţă de autoritatea şi meritele sale. Cele mai vulgare vorbe şi fapte ale sale le induc rar în eroare, ele văd adevăratul om dinăuntru, şi ştiu că este un tip superficial şi vrednic de milă. Poate că în acest fapt se regăseşte una din cele mai bune dovezi ale inteligenţei feminine, sau, aşa cum se spune de obicei, intuiţia feminină.

citat din H.L. Mencken
Adăugat de Dana Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii dintre noi răspundem faţă de noi înşine, alţii faţă de ceilalţi şi unii faţă de divinitate. Cei înţelepţi răspund şi înţeleg necesitatea de a răspunde faţă de toate cele trei entităţi, începând cu cea faţă de noi înşine!

Viorel Muha (decembrie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu care este veşnic complet, care direcţionează stelele, care este maestrul destinelor, care ridică omul la smerenia Lui însuşi, care vorbeşte despre cosmos fiecărui suflet uman, este manifestarea cea mai strălucitoare a scopului către perfecţiune până în prezent.

citat din Alfred Adler
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiinţa umană concretă a fost creată de Dumnezeu în vederea unei finalităţi supranaturale, fericirea desăvârşită ce nu poate fi atinsă decât în viaţa de dincolo prin vederea lui Dumnezeu. Această vedere nu poate fi căpătată de om numai prin capacităţile sale naturale, însă omul poate atinge o fericire imperfectă în această viaţă prin exerciţiul capacităţilor sale naturale, ajungând la o cunoaştere filosofică a lui Dumnezeu prin intermediul creaţiei sale şi prin dobândirea şi exerciţiul virtuţilor naturale. Finalitatea naturală, fericirea imperfectă, este pe măsura naturii umane şi a capacităţilor umane, dar cum omul a fost creat pentru o finalitate ultimă supranaturală, finalitatea naturală nu îl poate împlini;ea este imperfectă şi este îndreptată dincolo de sine.

citat clasic din Sfântul Toma de Aquino
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin patriotism se înţelege nu numai dragoste spontană, instinctivă, a cuiva faţă de naţiunea sa, ci şi preferinţa pentru aceasta mai presus faţă de toate celelalte naţiuni, dar, de asemenea şi credinţa că o astfel de dragoste şi o astfel de preferinţă sunt bune şi folositoare.

citat celebru din Lev Tolstoi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elogiu scriitorilor

Trecătoare-s toate pe acest pământ,
Tot ce are viaţă va avea mormânt.
Virusuri, bacterii, alge, fungi şi plante ‒
Care ne dau hrana, sau flori elegante ‒,

Oameni, animale, fără doar şi poate,
Fără osebire, un sfârşit au toate.
Asta-i legea firii, legea existenţei,
Cunoscută însă doar inteligenţei.

Pier pe rând cu toate, iarba, floarea, pomul,
Dar rămâne scrisul, deşi moare omul.
Piere într-o clipă la trezire visul,
Au pierit oraşe, va pieri Parisul.

De când este lumea, peste ce trăieşte,
Peste toţi şi toate, Moartea stăpâneşte.
Tot ce are viaţă-l va-nghiţi-abisul,
Moare scriitorul, dar rămâne scrisul.

poezie de George Budoi din Scrisul şi scriitorii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (15 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian şi domnul To Kuny vorbiseră în şoaptă, mergând încet, undeva, pe la mijlocul grupului. Ceilalţi erau răspândiţi care mai de care, unii înaintea lor, alţii în urma lor, admirând cu multă curiozitate tot ceea ce-i înconjura. Numai Lucian şi colega lui, Lia (care era în urmă, împreună cu Ly), nu admirau aspectul peşterii în care fuseseră captivi. Primii, cel mai în faţă, se aflau cei doi roboţi, care nu păreau deloc interesaţi de aspectul peşterii. Ei înaintau nestingheriţi, fără a întârzia în admirarea interiorului şi fără a comenta pe această temă. Erau secondaţi de Nistor, care se grăbea spre ieşire. Astfel, în cele din urmă reuşiră să ajungă toţi afară, unii înainte, alţii mai în urmă, primii fiind tot cei doi roboţi...

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul de aşteptare este cel mai depărtat de mentalitatea copilului; capacitatea de a-l sesiza apare mult mai târziu. În cele mai multe cazuri de acest fel, care i se par adultului comice, copilul nu va simţi probabil decât dezamăgire. S-ar putea totuşi apela la bucuria aşteptării şi la credulitatea copilului, pentru a înţelege că ne simţim ridicoli atunci când, asemenea copilului, cădem victimă dezamăgirii comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!