Nici nu ne închipuim ce mulţi sunt acei ce aşteaptă să-i dezlegăm de fericire...

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acei copii pe care nu i-am vrut - de ar şti ce fericire îmi datorează!

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-i iubim pe acei copii

Să nu uităm de acei copii
Cu sufletul frumos, dar firav
Ca puful de păpădii,
Să-i iubim pe acei copii!

Căci ei sunt singuri,
În lumea asta mare
Şi au nevoie de-o mângâiere,
De-o dulce sărutare.

Ei au inimile îndurerate,
Căci nu au nici soră, nici frate,
Nici tată sau mamă,
Nici nu ştiu cum îi cheamă!

Să nu uităm de acei copii,
Că sunt şi ei oameni,
Nu sunt stafii!
Să iubim aceşti îngeri vii.

poezie de Vladimir Potlog (24 noiembrie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vai de acei care nu au schimbat nici un cuvânt cu prima lor iubită!

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Care sunt mai nefericiţi, acei care simt singurătatea în ei sau acei care o simt afară, în exterior? Imposibil de răspuns. Şi apoi, de ce să mă chinuiască ierarhia singurătăţii? A fi singur, în orice fel, nu e destul?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ce mai pot aştepta de la lumea aceasta acei care sunt dincolo de normal, viaţa, singurătatea, disperarea sau moartea?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Contaminaţi de superstiţia făpturii, ne închipuim că ideile noastre ar trebui să izbândească. Ce poate fi mai contrar contemplării pasive a lumii? Dar asta vrea soarta să fim: incurabili care protestează, pamfletari pe-un pat de suferinţă.

Emil Cioran în Ispita de a exista, A gândi împotrivă-ţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru unii, fericirea e o senzaţie atât de neobişnuită, încât, în clipa când ajung s-o cunoască se neliniştesc; noua lor stare îi pune pe gânduri; nimic asemănător în trecutul lor: e prima oară când părăsesc confortul nenorocirii. O lumină neaşteptată îi face să tremure, ca şi cum sori le-ar străluci pe degete – să lumineze raiuri fărâmiţate. De ce această fericire, de la care-şi aşteaptă izbăvirea, ia o asemenea înfăţişare? Ce-i de făcut? Poate nici nu le aparţine, poate a dat peste ei din greşeală. Descumpăniţi şi fascinaţi deopotrivă, încearcă s-o asimileze, s-o posede, dacă se poate pe veci. Dar sunt atât de puţin pregătiţi pentru fericire, încât, ca să se bucure de ea, sunt siliţi s-o grefeze pe vechile lor spaime.

Emil Cioran în Ispita de a exista, Deşeuri de tristeţe
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-ar zice că materia, invidioasă pe viaţă, o spionează ca să-i descopere punctele slabe şi s-o atace în clipa când se aşteaptă mai puţin. Căci viaţa nu e viaţă decât trădând materia.

Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mareşalul Antonescu era poate nebun, însă a dat totuşi dovadă de înţelepciune şi omenie: a salvat viaţa a cel puţin şase sute de mii de evrei români. Nici un cuvânt de recunoştinţă, nici un monument, nici o stradă, în Israel, care să-i pomenească numele.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice naştere este suspectă; îngerii, din fericire, sunt străini de aşa ceva, propagarea vieţii fiind rezervată celor căzuţi.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ce nu-i fericire este un minus de iubire.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taină - cuvânt pe care-l folosim ca să-i înşelăm pe ceilalţi, ca să-i facem să creadă că suntem mai profunzi decât ei.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran, Emil

Emil Cioran, acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin.

definiţie clasică de Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poţi trece de la fericire la nefericire; drumul invers nu este posibil. În fericire simţi că lumea aceasta trebuie să fie aşa cum e; în nefericire, oricum afară de cum e.

Emil Cioran în Pe culmile disperării, Monopolul suferinţei (1934)
Adăugat de Violeta Jumatate
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uitarea tămăduieşte pe toţi, afară de acei ce au conştiinţa conştiinţei lor, fenomen de luciditate care te aşaza paralel spiritului, într-o ultimă dedublare.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cioran, Emil

Emil Cioran: amarul în implozie naţională.

definiţie aforistică de Costel Zăgan din Definiţii eretice (20 octombrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să trăieşti fără absolut niciun ţel! Am întrezărit această stare, am atins-o adesea, fără să izbutesc să mă menţin în ea: sunt prea slab pentru asemenea fericire.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străbatem prezentul cu ochii legaţi; putem, mai mult sau mai puţin, să presimţim şi să ghicim ce ne aşteaptă în clipa următoare. Şi totuşi, abia mai târziu, când dezlegăm ochii şi examinăm trecutul, ne dăm seama de ceea ce am trăit şi începem să-i desluşim tâlcul.

Milan Kundera în Iubiri caraghioase
Adăugat de Anda Nastase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să-i pedepsim pe cei mai fericiţi decât noi, le inoculăm – în lipsă de altceva – angoasele noastre. Fiindcă, vai, durerile nu sunt molipsitoare!

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Pungaşul Prăpastiei (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe duşmani trebuie să-i laşi aşa cum sunt. Dacă vei încerca să le faci un bine te vor urî şi se vor răzbuna.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!