NKVD-ul este o organizaţie mai serioasă. Când am fost interogat de de Gestapo, anchetatorul ţinea deschis în faţa lui dosarul meu, iar eu puteam citi invers. NKVD-ul n-ar fi făcut niciodată o asemenea gafă.
citat din Fritz Houtermans
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citate similare
Pe vremea când strămoşii tăi mai trăiau în copaci, ai mei falsificau deja cecuri.
citat din Fritz Houtermans
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dosarul la partid - a fost şi este la putere
În partid înainte când intrai,
Tu dosarul ţi-arătai.
Azi când vor ca să te scoată,
Ei dosarul ţi-l arată.
epigramă de Adrian Timofte (iulie 2018)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parodie
Am ajuns azi o biată colonie
Deci nu mai staţi pasivi ca un chibiţ
Pentru a noastră scumpă Românie,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!
Pentru pădurea noastră strămoşească
În care v-aţi deschis mereu la şliţ,
Ce-o taie hoţii să se-mbogăţească,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!
Pentru preabunii sfinţi bătuţi de soartă
În timp ce-aleşii noştri stau la şpriţ,
Şi ca să nu cerşim din poartă-n poartă,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!
Demni descendenţi ai Daciei Romane,
(O, Doamne Sfinte, îmi vine să sughiţ),
Voi aţi răpus oştirile-otomane,
Ridică-te, Werner, ridică-te Fritz!
poezie de Octavian Cocoş (28 octombrie 2020)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comunicat
Particula, ar fi unicat; o suferinţă, doar plictisitoare,
De singurătate. N-ar fi nicio plăcere încântătoare.
Doar nulitate intrinsecă, că n-ar mai fi dezvăluire...
Nici nu s-ar şti, cunoaşte... nu ar fi nicio făptuire.
Căci n-ar fi fapte, că" făcut" oricum, el, nu s-ar şti;
Nici amintiri, nici gânduri, vise nu s-ar povesti.
Nici scris n-ar fi fost, poate nici mimică, cuvânt...
Căci nimeni n-ar citi... nu s-ar săpa niciun mormânt...
... Că n-ar fi cin' să sape, nici bocete n-ar fi.
În fapt, nici n-ar fi "este", că nu ar fi copii!
N-am bea de fericire şi n-am şti de frumos...
Că n-am cunoaşte pe-altul, guri n-ar fi de folos!
Cât crunt de adevăr este în "împreună"
Din mulţi egali, ce fac un tot divers să spună,
Să cânte, să aplaude, să plângă, să se ia de mână...
Ce minunat că din comunicat trăim!... Ne împletim, cunună!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anchetatorul: Mi s-a spus să te informez că ai fost condamnată de Tribunalul Internaţional şi că dacă nu eşti pregătită să cooperezi, o să fi executată. Înţelegi ce îţi spun?
Evey Hammond: Da.
Anchetatorul: Eşti pregatită să cooperezi?
Evey Hammond: Nu.
Anchetatorul: Foarte bine. Duceţi-o pe domnişoara Hammond înapoi în celula ei. Pregătiţi un grup de şase oameni, duceţi-o după peretele blindat şi împuşcaţi-o.
Gardianul: A sosit momentul.
Evey Hammond: Sunt pregătită.
Gardianul: Priveşte, tot ce vor este o informaţie, spune-le ceva, orice.
Evey Hammond: Mulţumesc, dar mai degrabă prefer să mor.
Gardianul: Acum nu te mai temi de nimic. Eşti liberă.
replici din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă
... şi dacă n-ar fi fost aşa să fie
cum s-a-ntâmplat nesigur între noi
ce-aş fi făcut cu toamna străvezie
din vara scufundată în noroi
şi dacă n-ar fi fost de sus să cadă
în toiul iernii umbrele de ploi
aş fi crezut că stai în ambuscadă
în primăvară care curge peste noi
şi dacă n-ar fi fost aşa cum este
şi ar fi fost aşa că nu mai eşti
aş fi putut eu oare trece peste
aceste anotimpuri din poveşti.?!
poezie de Iurie Osoianu (18 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am învăţat că, dacă vrem să facem un proiect rapid, atunci când îl scoatem la licitaţie, dosarul să fie structurat astfel încât să existe un termen-limită de predare. Dacă este predat mai devreme, plătim un bonus. Dacă există întârzieri, vor fi penalizări. N-am încasat niciodată penalizări. Am plătit mereu bonusuri. Când au o asemenea motivaţie, e uimitor cât de repede trec companiile peste orice obstacol.
citat din John Engler
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Iscoditorii
Puteam să fiu Tu,
Dacă şi tu îndrăzneai să pari Eu!
Şi puteam face schimb de monezi...
(De-aceeaşi valoare, bine-nţeles!)
Aceste bancnote,
Au trecut pe la fisc
Şi-au fost cântărite...
În fond, eşti mai rău,
De convins...
Şi dacă tresar în ochii,
Ferestrelor voastre mai mari,
Văd cerul de aur
Şi înlăuntru un chip,
Asemenea nouă,-
Iscoditorii
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gafă
Numai ieri s-a lăudat
Că pe toti escrocii-i saltă,
Fiindcă nu-i prea diplomat,
Iar a dat cu bota-n baltă.
epigramă de Vasile Iuşan din Justiţia e oarbă... (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am deschis catalogul cursurilor, iar primul peste care am dat cu ochii a fost a-r-h-e-o-l-o-g-i-e şi n-am fost în stare să pronunţ cuvântul! Am dat pagina şi am văzut a-s-t-r-o-n-o-m-i-e; asta puteam pronunţa - şi iată-mă astronom!
citat din Harlow Shapley
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a avea în chip durabil drept la dragostea tinerei tale soţii, este necesar să nu te subestimezi în faţa ei; trebuie de asemenea ca intimitatea conjugală să nu ştirbească cu nimic drăgălăşenia şi respectul pe care i le-ai arătat mai înainte de a o conduce în faţa altarului; de asemenea, să nu te comporţi prosteşte, asemenea unui sclav, incapabil de a o corija; nici să te porţi ca un despot dojenind-o cu asprime.
citat din Silvio Pellico
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gafă
Niciodată n-am fost mai ancorată
în timp decât atunci
când am gafat.
Tristeţea am simţit-o
precum jocul păsării
ciugulindu-mi
de-a dreptul din ceafă.
Împrejur-hăul liber
dosind ademenirile.
Totul ca şi cum ai închide o uşă
din spatele căreia
continuă să te strige
tot mai disperat cineva.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAŞI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înarmat cu depoziţiile celor doi binevoitori şi slujindu-se cu răbdare de bulan, de pumni, de picioare şi de stilou, anchetatorul m-a convins, pe parcursul multor confruntări, că sunt un duşman al poporului. Ziua în care am recunoscut acest lucru este ziua în care mi-am pierdut respectul faţă de mine însumi: ajunsesem complicele torţionarului. Din clipa aceea, viaţa mea a devenit, în bună măsură, viaţa unui străin. Eforturile de a mă reabilita în propriii mei ochi au fost un eşec. Nu numai în închisoare, ci şi mai târziu, ca om liber. Niciodată nu am reuşit să îmi iert slăbiciunea în faţa torturii. Singura mea consolare e că am avut totuşi tăria să rezist bătăilor şi presiunilor, când mi se cerea să-mi denunţ colegii, şi să nu amestec pe nimeni altul în decăderea mea.
Florin Pavlovici în Tortura, pe înţelesul tuturor (2001)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe 10 mai 1996, eram în "Zona morţii", pe Muntele Everest şi îmi aduc aminte că muream. Frigul mă anesteziase şi simţeam cum îmi pierd cunoştinţa. A doua zi, când a răsărit soarele, m-am întors din morţi şi am deschis ochii. Acesta este un mister pe care nu-l voi înţelege niciodată. Aveam mâinile îngheţate, nu puteam să deschid ochii, eram aproape orb, picioarele nu mi le mai simţeam şi nu mai mâncasem de trei zile şi nici apă nu mai aveam de două zile. Mă rugam să se întâmple ceva, voiam un semn divin, dar încet, încet, mi-am dat seama că nu voi scăpa cu viaţă din asta. În timp ce se apropia seara, mă resemnasem, şi tot ce mai puteam să fac era să îngenunchez şi să aştept să mor.
Beck Weathers în Ziua în care am murit
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Niciodată nu am avut răbdare să mă ascult
întotdeauna am fugit de mine, de acuzele pe care puteam să mi le aduc
şi ori de câte ori mă certam, un ocean de furie se isca în mine
de aceea nu puteam să mă aud eram prea multă gălăgie
până când, ceva în mine s-a rupt. nu mai vedeam şi nu mai auzeam
eram tot mai departe de acel eu gălăgios şi în sfârşit
puteam să mă aud. puteam să mă tac. puteam să mă ascult
gălăgia din mine încerca să se caţere, să mă ajungă
mă ridicam, aşa ţintuit cum eram, mă ridicam pe marginea tăcerii
şi în sfârşit simţeam că sunt liber. mă simţeam curat
m-am aplecat şi mi-am sărutat ghizdurile sufletului
şi buzele mele au simţit gustul lacrimilor
cât de însetat eram. cât de îndepărtat am fost. cât de ostenit sunt
acum pot să-mi trag sufletul. să-l ajut să urce la lumină. Hai suflete!
poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Deşi nu ştiu, domnule cum e mai rău: să-ţi pară rău de ce ai făcut sau să-ţi pară rău de ce n-ai făcut... niciodată n-am reuşit sa mă decid.... Dar cineva zicea că pe măsură ce îi scad puterile, îi scad şi dorinţele. Adică nu mai ai putere să fugi, nu mai ai dorinţă să fugi. Eu cred că lucrurile nu stau aşa. Dacă nu mai ai putere să bei e şi pentu că nu-ţi mai e de-ajuns de sete. Şi, la drept vorbind, asta îmi reproşez. Că atunci când puteam merge nu mi-a fost de-ajuns de sete. Că am avut forţa să renunţ... Din nefericire, devenim înţelepţi când asta nu ne mai e de mare folos.
Octavian Paler în Un om norocos
Adăugat de Adriana Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!




Poemul acesta nu a fost scris niciodată
pentru că ai oprit cuvintele
într-o zi când speram să o luăm de la capăt
tu frumos şi cuminte
eu flămândă
ca de obicei
oho
ce poveşti aş fi născocit
şi carnea
şi sângele tău
ar fi învăţat
drumul iubirii întregi
dar
vezi tu
poemul acesta nu a fost scris niciodată
că nu am ştiut
cum dormi
cu mâna stângă sub cap
visând infinitul
din pieptul meu
sau cu dorinţe mai vechi
strânse sub pleoape
nu am ştiut nici că pleci
cu buzele arse
să îţi trăieşti bucuria de o zi
şi te întorci
în lanţurile singurătăţii
poemul acesta nu a fost scris niciodată
pentru că nu l-ai lăsat
şi ne-am întrors în aceeaşi tristeţe
când puteam să ne fim
ce ne-a fost dat să ne fim
aşa cum scrie în marea carte a vieţii
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Cel mai mare cadou pe care l-am primit în viaţa asta a fost să fiu încurajat când nici eu nu mai credeam în mine, să fiu iubit când inima mea era goală, să fiu iertat când am făcut greşeli de neiertat, să fiu îmbrăţişat când am fost cel mai vulnerabil, să fiu acceptat când eram respingător, să fiu ajutat când nu puteam să apreciez ajutorul primit. De oameni capabili să facă aceste gesturi e nevoie mai mult ca oricând şi pentru că sunt puţini, e nevoie ca fiecare dintre noi să îşi asume măcar o părticică din acestă misiune. Să fim alături de cel de lângă noi nu atunci când ne este nouă cel mai uşor, ci atunci când îi este lui cel mai greu. Fă asta, şi te vei putea numi un om superior.
citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcurs invers
De n-ar fi fost un ieri, nu-i azi
Şi mâine nici nu s-ar ivi;
Deci conuri, n-au fost pân' la brazi?
Şi atunci Pământul, din ce-ar fi?
Înainte să fi fost eu, eul,
La început de tot, ce-am fost?
De unde-mi vin; e pedigreul
Stră, stră, străbun... şi-am, mâine, rost?
Şi ieri, fiind sigur un uitat,
Neseîntorcând, să-l am o probă,
Nu-i viitorul cert datat?...
Şi-l pot proba, cum nouă robă?!?
Deci viitoru-i începutul,
Căci el, de n-ar fi aşteptat
În ce voi fi vreodat', trecutul...
Eu, astăzi, n-aş fi existat!
Deci mâine am fost... Ieri, m-a ratat!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Atena
Ea nu avea trup,
ceea ce-i ţinea loc de trup
era asemenea unui corn de melc.
Numai un drum dacă i-ar fi atins talpa,
de îndată trupul i s-ar fi retras în sine,
or s-ar fi ascuns, ca un luptător încolţit de săgeţi,
sub propria lui tâmplă, ca un scut de os înflorit
cu ghirlandele pletelor.
N-ar fi putut să calce decât pe nori,
de aceea, ea nu se arăta niciodată pe timp senin.
O singură dată şi-a pierdut urmele,
dar şi atunci, ele au căzut atât de adânc
încât au devenit zid de cetate.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

