Religia Greciei antice este antropomorfă: nu este oare aceasta un indiciu că elenii, pentru a şi-i reprezenta pe nemuritori, n-au găsit nimic altceva mai frumos decât înfăţişarea omenească? Pecetea divină a frumuseţii a fost observată mai întâi cu preferinţă la bărbaţi, iar apoi, cu începere din secolul IV î. e. n., şi la femei, însă grecii au gândit întotdeauna că acest semn selectiv consacră fiinţa omenească pe care o marchează, constrângând-o să-şi făurească şi sufletul după frumuseţea corpului. Nobleţea obligă, spunem astăzi. Grecii gândeau: Frumuseţea obligă.

Robert Flaceliere în Istoria literară a Greciei antice
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

bătrâneţe

Bătrâneţea este timpul care obligă. Te obligă să înveţi, să depui eforturi pentru a o trăi. Te obligă să îţi iei inima în palme şi să ai grijă de ea. Te obligă să lustruieşti amintirile, să le reînoieşti suflul.

definiţie de Claudiu-Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea şi tristeţea merg întotdeauna mână în mână. Natura a gândit că frumuseţea este prea bogată pentru a merge de una singură prin viaţă, aşa că i-a găsit un însoţitor.

citat din George MacDonald
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dat fiind faptul că, cel mai adesea, "frumuseţea este în ochii privitorului", am mai putea adăuga că, pentru acela care este capabil să o descopere, frumuseţea iradiază un inefabil câmp de bunătate şi tocmai aceasta o face să fie demnă de dorit. Bunătatea manifestată adeseori este o garanţie sigură a calităţii frumuseţii unei fiinţe umane. Adevărata frumuseţe depăşeşte aparenţa. Nu există frumuseţe mai reală decât înţelepciunea pe care o vedem că este plenar trezită în unele fiinţe umane rare. Frumuseţea este adevăr şi adevărul este frumuseţe. Pentru cel care este capabil să se minuneze şi să o contemple în toată splendoarea ei tainică, frumuseţea se dezvăluie ca fiind ceva suprem, care ni-l revelează pe Dumnezeu.

citat din Gregorian Bivolaru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-o zi frumuseţea fizică se va sfarsi. Tot ce va rămâne este nobleţea sufletului care nu poate fii cumpărata cu nicio avere din lume. Fii orgolios de curajul de a fi adevărat în această lume a fericirii editate şi a frumuseţilor goale pe dinăuntru. Trăieşte în căutarea realizărilor care te îmbogăţesc spiritual. Fii cel mai frumos om pe care îl cunosti, pentru că oamenii cu adevărat frumoşi, sunt cei care reflectă în exterior, toată frumuseţea care se revarsă din interior. Fii cineva care luminează lumea altuia prin lumina şi energia pe care o emani. Frumos este sufletul simplu!

Ioana Creţu în Şoapte (pubicat 31 o7 22) (13 iulie 22)
Adăugat de Ioana Cretu ( C.I)
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea e un dar viu şi spiritual care, prin voinţă divină, se arată mai întâi în îngeri, apoi în sufletul oamenilor, apoi peste tot.

citat clasic din Marsilio Ficino
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

După o viaţă de om, mă-ntreb dacă frumuseţea este echivalentă cu fericirea. Nu e. Nimic nu este echivalent cu fericirea. În faţa frumuseţii poţi să fii fericit, dar nu-i obligatoriu. Frumuseţea, fie ea a naturii, fie a creaţiilor acestora, mai mult te uimeşte.

Ileana Vulpescu în De amor, de amar, de inimă albastră
Adăugat de roxănel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a o putea ispiti pe Eva şi a o face să cadă în păcat, trăgând astfel după ea întreaga omenire, Satan a început, linguşitor, să-i laude frumuseţea. Aceasta este arma cea mai puternică care dărâmă orice zid de apărare a virtuţii unei femei. Tot astfel procedează şi azi orice bărbat care vrea să cucerească o femeie; nimic nu s-a schimbat. Frumuseţea, pe care o femeie o consideră calitatea ei cea mai de preţ, este în acelaşi timp cea care o face cel mai vulnerabilă.

George Budoi în Femeia de la A la Z în Aforisme, Frumuseţe (2001)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea ghidează mintea umană şi o ţine într-o iluzie până la moarte fără ca nimeni să-şi dea seama. Este cea mai mare forţă lăsată pe pământ pentru a crea o preocupare omului şi pentru a munci pentru ea toată viaţa. Frumuseţea ne ghidează toată existenţa prin fiecare lucru care-l facem. Orice lucru care îl creăm sau îl admirăm trebuie să fie "frumos" pentru noi. Şi când distrugem, facem asta pentru că am pierdut acest frumos, pentru a-l readuce înapoi.

Iustinian Cruceanu în Mintea conduce lumea (iulie 2013)
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce cred eu despre frumuseţea umană? Ce frumuseţe va salva lumea? Există doar un singur exemplu de frumuseţe pe pământ şi acesta este Iisus Hristos. Manifestarea acestei figuri este de o frumuseţe incomensurabilă şi cu siguranţă un miracol. Pentru Sfântul Ioan, frumuseţea merge în această direcţie: singura frumuseţe constă în întrupare. Aceasta este manifestarea Frumuseţii. Frumuseţea, înţeleasă ca frumuseţe spirituală, va salva lumea în sensul privilegierii vieţii.

Camelia Opriţa în Ecce homo (decembrie 2007)
Adăugat de Alberto Casiraghy
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura frumuseţii nu poate fi corporală. Pentru că dacă ar fi corporală, nu ar fi în armonie cu virtuţile sufleteşti, care nu sunt corporale. Frumuseţea corpului e doar cărarea spre adevărata natură a frumuseţii.

citat din Marsilio Ficino
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce putem face în faţa morţii?... Putem simţi mai întâi dorinţa de a mai trăi, de-a ne revolta, de-a lupta cu toată forţa de care suntem capabili, până ce obosim. Apoi, după ce am obosit, începe să ne încerce îndoiala. Oare chiar aici şi acum este sfârşitul? ne întrebăm, deşi ştim cu siguranţă că aşa este şi tot trupul nostru şi ce este dincolo de el ne spune acest lucru. Însă ne îndoim pentru că altceva nu ne-a mai rămas, decât acea brumă de speranţă că totul e un vis urât.

Eugen Ovidiu Chirovici în Hoodoo Creek (mai 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină,
Sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată, făptura omenească,
Şi ca văzduhul, suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată,
Să-mi răsfăţ inima flămândă,
Ca noaptea, de stele înfometată,
Şi ca viaţa, de iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar, unde-i lumina divină?
La câţi ani, lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă-i de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Căci, încă mai rezistă şi are vise.

Şi, ce este lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât, Sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor,
În lume şi-n toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai de pasiuni depinde tot binele şi tot răul în această viaţă. Căci sufletul este imediat prevenit despre lucrurile care-i sunt dăunătoare corpului numai de senzaţia de durere pe care o încearcă şi care produce în el mai întâi pasiunea tristeţii, apoi ura pentru ceea ce a pricinuit această durere şi în al treilea rând dorinţa de a se elibera de ea. În acelaşi fel, sufletul este imediat prevenit despre lucrurile folositoare corpului numai printr-o anume desfătare, care stârneşte în el bucuria şi dă naştere apoi iubirii pentru ceea ce se presupune a fi cauza ei şi, în sfârşit dorinţei de a dobândi ceea ce ne poate face să persistăm în această bucurie sau să mai gustăm apoi una asemănătoare.

citat din Robert Boyle
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea e un izvor nesecat de bucurie. Ea iese din mâinile care modelează, care cioplesc marmura, care spintecă şi repară carnea omenească. O putem găsi în arta sângeroasă a marilor chirurgi ca şi în aceea a pictorilor, a muzicienilor, a poeţilor. Şi încă şi mai puternică frumuseţea se află în inexprimabila armonie a creierului uman, în sufletul omului care se sacrifică neştiut de nimeni pentru mântuirea celorlalţi. În oricare din formele ei, ea rămâne oaspetele necunoscut al substanţei cerebrale creatoare a înfăţişării universului.

citat clasic din Alexis Carrel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea unei femei nu este în hainele pe care le poartă, în siluetă sau în de felul de a se coafa. Frumuseţea unei femei trebuie să se vada prin ochii ei, pentru că este poarta care duce la inima, locul unde dragostea rezidă.

citat clasic din Audrey Hepburn
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul este fiinţa omenească cea uitată de societate, mai mult, de înşişi aceia care îl iubesc, care i-au dat şi-i păzesc viaţa.

Maria Montessori în Taina copilăriei
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea vieţii derivă din frământările cu care viaţa te obligă să înfrunţi provocările destinului.

aforism de Sorin Şomandra
Adăugat de Sorin Şomandra
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut lumina...

Caut lumina divină, sufletul să mi-l inunde,
Ca apa curată făptura omenească
Sau ca văzduhul suflarea păsărească.
Caut iubirea adevărată să-mi răsfăţ inima,
Ca noaptea instelată
În viaţa mea sau peste iubirea lumii toată.
Caut raiul pământesc şi frumuseţea lui,
Căci fără de ele, chiar n-are rost să trăiesc.

Dar unde-i lumina divină?
La câţi ani lumină?
Şi iubirea visată...
La ce distanţă de lume, de mine?
Noroc cu raiul naturii altruiste,
Că încă mai există şi are vise.

Şi, ce sunt lumina, iubirea, frumosul?
După care orbecăim cu toţii până la moarte,
Decât sfânta înţelepciune,
Sau pacea şi armonia oamenilor
În lume şi în toate.

poezie de Valeria Mahok (30 noiembrie 2016)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiam şi până la Iisus Hristos că avem o obârşie divină, că suntem nemuritori cu sufletul, că este un singur Dumnezeu, spiritual, nevăzut - ştiau acestea şi dacii lui Zalmoxis, de pe meleagurile noastre - dar cu venirea lui Iisus Hristos, ca Om între oameni, în istorie, se repară structural firea omenească.

Arsenie Boca în Cărarea Împărăţiei
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un bătrân pe malul fluviului

Nu vreau altceva decât să pot vorbi simplu,
să mi se acorde această graţie.
Cântecul ni l-am încărcat de atâtea muzici
că încetul cu încetul se scufundă
şi arta ne-am împodobit-o într-atât
că faţa îi e roasă de zorzoane,
şi trebuie să spunem puţinele noastre cuvinte
pentru că mâine sufletul îşi înalţă pânzele.
Dacă suferinţa este omenească, nu suntem oameni
doar pentru a suferi,
de aceea-n aceste zile cuget astfel
la marele fluviu,
acest sens care înaintează printre plante şi
ierburi,
animale păscând şi adăpându-se
oameni care seamănă şi seceră,
şi printre marile morminte şi micile lăcaşuri
ale morţilor.

poezie clasică de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!