Descopeream femeia şi pe măsură ce înaintam, mă rătăceam în sălbăticia ei.

citat din Ion Caragea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă aflam în plină criză de pubertate, mă descopeream în fiecare dimineaţă mai urât, mai stângaci, descopeream, mai ales la întâlnirile cu fete de vârsta mea, cât sunt de timid şi de neatrăgător, în comparaţie cu unii dintre prietenii mei.

Mircea Eliade în Memorii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia te încurcă,
Femeia te descurcă,
Femeia te aburcă
De nu e... curcă!

epigramă de Ion Cicală din Voivodina, Banatul Sârbesc (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Precum Pascal, cuprins de încântare,
Am constatat în preajma ei orbeşte:
Femeia e o trestie-gânditoare.
... Dar ce păcat că ea mai şi vorbeşte.

epigramă de Ion Diviza din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia – definiţie

Femeia este o floare,
Să o iei, s-o pui în glastră,
Iar de capul nu te doare,
Dă-o jos de la fereastră.

definiţie epigramatică de Ion Răduţ din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărata "măsură" a vieţii unui om nu se poate obţine decât prin "lipsa de măsură", dorind "fără măsură", îndrăznind "fără măsură", iubind "fără măsură".

Octavian Paler în Convorbiri cu Octavian Paler
Adăugat de Raluca Turc
Comentează! | Votează! | Copiază!

femeie

Femeia este anotimp. Nu este un anotimp schimbător ce îmbracă mai multe feţe. Femeia este un anotimp statornic. Fiinţa ei este în măsură să suporte soarele arzător din mijlocul zilelor de vară, gerul nopţilor de iarnă, alunecările de teren ale toamnei. Când iubeşte, femeia îşi cunoaşte condiţia.

definiţie de Claudiu Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri (2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia e o divă
Şi orişice bărbat...
Iubind-o-n recidivă
E contraindicat.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion din La braţ cu crocodilul, printre catrene şi epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

.......

Copil fiind, ţin minte mă jucam
Printre ruine lăsate de război
Descopeream’n-a mea naivitate
Ce simplu este a te bucura.
Cu praful prins de coate şi genunchi
Cu zâmbet cald şi candid, timpuriu
Uitând de foame, grijuri, de părinţi
Descopeream ce-nseamnă să fi viu.
Azi nu mai am nici praf, nici coate, nici genunchi
m-am scuturat cu silă ca de ceva ostil
Şi din târâşul vremilor de-atunci
Acuma lungi tranşee, sub unghii semne lungi
Tânjesc cu patos să fiu iar copil.

poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Înalţă mânăstiri! Şi oşti
Adună sau răpune!
E muza versurilor bune!
Pân-o cunoşti…

epigramă de Ion Berghia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia ispită

Femeia a făcut lumea
Şi are merite din plin...
Când şi-arată goliciunea
Toarnă în bărbaţi venin!

epigramă de Ion Răduţ din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia-i basm, ne spun cărunţii,
Citit de lume foarte multă,
Cu Feţi-Frumoşi 'naintea nunţii
Şi cu balauri după nuntă.

epigramă de Ion Ghera din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia modernă

Femeia azi e as în toate
Şi sigur e ceva interesant,
Căci curăţă chiar şi târziu în noapte
În portofelul oricărui bărbat!

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Femeia – gingaşă făptură,
Mamă cu mâini de catifea,
Mi-a dat mai ieri un pumn în gură,
Iar azi nu am nici o măsea.

epigramă de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia doarme

după ce iubeşti femeia
priveşte-o cum doarme
în locul acela numai al ei
ascultă ce amintirile-ţi spun
nu încerca şi visurile să i le iei

rendez-vous între suflete la jumătatea distanţei
aripi de înger ce învăluie gâtul lebedei
noaptea se-ncruntă de atâta tăcere
stele răsar din strălucitoare idei

după ce iubeşti femeia
această făptură minunată ce-ţi hrăneşte imaginaţia
să îi închini poeme de dragoste
să nu mai rătăceşti pe lăturalnice alei

femeia doarme
cât este de frumoasă
fără să-i ceri
fără să speri
e pur şi simplu totul
la îndemâna noastră
să nu-i mai rupeţi gâtul lebedei

poezie de Ionuţ Caragea din Poezii de dragoste (2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia învaţă să urască pe măsură ce se dezvaţă - să vrăjească.

aforism celebru de Friedrich Nietzsche din Dincolo de bine şi de rău, Aforisme şi interludii
Adăugat de $ & £
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descopeream în mitologie un tărâm fermecător, plin de surprize încântătoare.

Octavian Paler în Calomnii mitologice (2007)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când am ieşit

din oraş şi deşertul s-a întins
de jur-împrejurul nostru
bătrânul a oftat mulţumit
era în lumea lui
vedea în sfârşit orizontul
într-o estetică austeră
ne-a spus poveşti timp
de două ore şi deşertul
ne strângea pe măsură
ce înaintam
când am ieşit din oraş
cercetam deşertul în căutare
djinnilor din mitologie
iar bătrânul povestea voios
despre caravane şi beduini
vrăjitori uscaţi de soare
leacuri amare
oaze pline cu fete tinere
şi iarbă grasă şi verde

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia nu-i de toţi iubită

Cunosc un tip extrem de misogin,
Blamând femeia cu porniri tembele:
Fiind pişcat, ca oricare creştin –
Strivea hain... doar puricii-femele!!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia rămâne o taină

Femeia e o scânteie,
E un dor nemărginit.
Femeia e o zeie,
Chiar dacă din cer nu a coborât.

Femeia e un strop de rouă,
Un fir verde de iarbă.
Femeia iubeşte, luptă
Şi tot în lumea aceasta rabdă.

Femeia e un fagure de miere,
E şi un pelin.
E o dulce plăcere!
Dar şi un veşnic chin.

Femeia rămâne o taină
Ce trebuie veşnic descoperită.
Şi îmbrăcată în faimă,
Femeia trebuie iubită.

poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2018)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul rând

azi clipa trece şi iar trece
plecam firesc în altă întrebare
cerneala se uscase pe pagina goală
plecam în noaptea aceea înstelată
mă ajungeau din urmă primii paşi

seara mă întindeam pe coapsa lunii
fugise femeia, plecase şi timpul rămas

ploua în tăcere,
pe geam se scurgeau anotimpuri
eram fugarul închis într-un ceas
căutam chei printre locuri închise

durerea se scurgea pe pereţi
căutam femeia în ultima rană

eu scriam un poem
tu plecai într-un tragic roman
pana se uscase pe masă
eu scriam la gândul rămas

eu scriam, tu plecai în pulberi de stele
pluteau între noi între noi întrebări
urcasem pe scări în noaptea din noi
rătăceam amândoi prin timpuri pustii

mă aşezam obosit pe un ciot de speranţă
căutam o scară, cădeam amândoi
ora se sfarmă pe trepte, timpul doarme la uşă
tu aşteptai ca să plângi timpul rămas

rătăcite pe pat, lângă mine, buze flămânde
căutam o femeie, visător pe cărare
la sfârşit nu mai am întrebări
rătăceam inutil pe o scară de doi

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!