Iubirea adevărată nu moare niciodată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până-n sânul nemărginirii... dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Vasloban Monica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată nu moare nicioadată în sufletul omului, ba îl însoţeşte şi dincolo, până în sânul nemărginirii... Dar iubirea nu poate prinde rădăcină în inima mânjită de ură.

citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Georgiana Crăciun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată înfruntă lumea, e generoasă şi mândră. Nicio plăcere în iubire nu se poate compara cu afişarea ei în faţa oamenilor. Numai iubirea vinovată se ascunde.

Liviu Rebreanu în Jar
Adăugat de Alexandra Mihai
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea adevărată, mare, necondiţionată, e taina tuturor fericirilor pământeşti şi cereşti. Numai iubirea apropie pe om de Dumnezeu.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Marianne
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei mândri îşi închipuiesc că nu au trebuinţă de inimă; ei nu vreau decât să cucerească, mereu să biruiască; ei cred, în sfârşit, că şi în iubire succesul e tot. Dorinţele lor poate se vor împlini, poftele lor poate vor fi mulţumite, da... dar, vai, iubirea n-au s-o cunoască niciodată.

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să trăieşti mult, trebuie să suferi mult, trebuie să pricepi mult pentru ca inima ta să fie în stare a primi iubirea. Cei ambiţioşi, cei mândri, cei obraznici şi nerecunoscători nu pot şti ce este iubirea şi, aşa, cei mai mulţi dintre noi de-abia la vârsta de cincizeci de ani începem să înţelegem iubirea, atunci, deci, când e prea târziu...

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea e făcută pentru cei umili, căci cei mândri nu pot iubi niciodată.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Julia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apostol: Iubirea n-a ucis niciodată, Gross. Numai oamenii ucid în numele ei!

replică din romanul Pădurea Spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea nu poate fi o vulgara chemare a carnii infierbantate.

Liviu Rebreanu în Jar
Adăugat de Ella
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea fără piedici nu poate avea farmec.

Liviu Rebreanu în Jar
Adăugat de Adina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi ştiu şi înţeleg că iubirea este făcută pentru cei umili, căci cei mândrii nu pot iubi niciodată.

citat celebru din Liviu Rebreanu
Adăugat de Andreea C
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi însă ştiu şi înţeleg că iubirea este făcută pentru cei umili, că cei mândri nu vor putea iubi niciodată...

Liviu Rebreanu în Mărturisire. Pentru Fanny
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ideea nu poate muri. Ideea e sufletul omului.

citat celebru din romanul Ion de Liviu Rebreanu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea este ceva care moare. Iar când moare intră în stare de putrefacţie şi poate deveni teren fertil pentru o nouă iubire. Atunci iubirea moartă îşi trăieşte viaţa tainică în cea nouă şi astfel iubirea de fapt nu moare.

citat clasic din Par Lagerkvist
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima omului, în primele săptămâni ale vieţii embrionare, se află nu în piept, ci în cap, în mijlocul creierilor şi de-abia pe urmă coboară mai jos, despărţindu-se de creier pentru totdeauna. Ce minunat ar fi dacă inima şi creierul ar fi rămas împreună, îngemănate, să nu facă niciodată inima ce nu vrea creierul şi mai cu seamă creierul să nu facă ce sfâşie inima.

citat celebru din romanul Pădurea spânzuraţilor de Liviu Rebreanu
Adăugat de Cristina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima omului dezleagă uşor toate tainele. Inima e cheia înţelelepciunii.

Liviu Rebreanu în Adam şi Eva
Adăugat de Vicky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea niciodat' nu moare,
cand sufletul ti-a gresit
ea rataceste si o doare
si plange c-ai suferit.

Iubirea de te stie singur,
bate usor la poarta
sí da vina pe fluturi,
cáci e mica si oarbá.

Iubirea doarme-n picioare
si te striga cu putere
si-ti arata cum c-o floare,
lucrurile nu pareau grele.

Iubirea se cheama-n noapte,
cand inima e de gheata
sí s-ascunde in brate
la tine, pana dimineata.

poezie de Amelia Florentina Glava
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Iubirea niciodat' nu moare,
cand sufletul ti-a gresit
ea rataceste si o doare
si plange c-ai suferit.

Iubirea de te stie singur,
bate usor la poarta
sí da vina pe fluturi,
cáci e mica si oarbá.

Iubirea doarme-n picioare
si te striga cu putere
si-ti arata cum c-o floare,
lucrurile nu pareau grele.

Iubirea se cheama-n noapte,
cand inima e de gheata
sí s-ascunde in brate
la tine, pana dimineata.

AMelia FLorentina GLava
din vol: Ochii tai-2016

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de AMelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranţa

Pe tine te doare viaţa
La mine-i scurtată viaţa.
Lasă viaţa să te doară....
Decât tot s-o tragi de sfoară.

Până-n paradis mai este
Viaţa este o poveste.
Nu vreau nici o amputare
Speranţa, ultima moare...

De-a încolţit iubirea-n rădăcină,
Iar ea răsare spre lumină,
A fost plantată o sămânţă
Ce sufletul tău înalţă.

Un antidot pentru durere-n suflet
Este iubirea, ca un urlet
Şi pentr-o clipă atât de plânsă
E zâmbetul, din inima aprinsă.

poezie de Eugenia Calancea (18 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum e iubirea?

Iubirea, cântec infinit,
Ştiut de cei ce au iubit.
Iubirea e întregul Univers,
Ce niciodată nu e şters.
Iubirea e Melancolie,
Cuprinsă şi în Poezie.
Cu iubirea mergi departe,
Chiar în stele îndepărtate.
Iubirea e spaţiul necuprins,
Un Apogeu ce poate fi atins.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de nori (si nu numai)

Dincolo de nori, stā iubirea
si sufletul meu printre stele...
fluturi albi se joacā cu vântul
si soarele râde...

Te chem din luminā si apā
si noaptea e linā si calmā,
tristetea-i plecatā departe
nici valul nu miscå...

Esti izvor ce tâsneste
printre suflete oarbe si må
joc cu iubirea ce mā prinde
în noapte...

Viata-i ca toamna, bogatā
în roade, dar vântul împrāstie
ziua si noaptea frunzele
moarte...

Îmi place copilul din mine
pe tine, de mult te-am uitat,
la masa întinsā cu vise
e loc de greseli si iertat...

Dincolo de nori stā iubirea
si sufletul meu printre stele
fluturii albi plâng usor
când nu esti tu printre ele!

poezie de Miriam Nadia Dăbău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!