Vă rog să mă ajutaţi să strig catalogul şi să răspundeţi prezent sau absent pentru colegii care nu sunt, ca să nu mai ridic privirea.

citat din Gavrilă Vasilescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Darul beţiei

Deşi-s isteţ, deci nu-s obtuz,
Aici eu sunt un pic confuz,
Rog să-mi răspundeţi, aşadar:
Beţia-i viciu sau e dar?

epigramă de George Budoi din Dicţionarul Băuturilor, Beţiei şi Beţivilor: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (13 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ipostaze

Ridic privirea, am în faţă
Chipul tău
Păcat că amândoi în viaţă
Nu vom fi mereu
Mă uit spre cer, e clar, senin
Şi plin de stele
M-aş bucura ca un copil
De-ai fi prin ele
Merg pe stradă. Sunt atent
Altfel însă par
Mai mult ca un om absent
Cu un surâs amar.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Personală

Mă simt prezentul cel absent,
Stafie de rătăcitor,
Sunt marele absent prezent,
Nemulţumit şi hulitor.

Îl ştii pe ăsta, mda, cam vag?!
Un individ profund bolnav,
E plin al dracu de arţag,
E păcătos şi cu nărav.

Raspunde eul meu pizmaş.
Un călător nefericit,
Înfumurat şi cârcotaş
Şi prea adesea plictisit.

Dă-l dracu, e plin de nebuni!
Spunea prezentul cel absent,
Îl trecem la digresiuni,
Într-un capitol indecent.

Iertaţi-mi dragi contemporani,
Că n-am ştiut să fiu prezent,
Ne ştim de-atâţia ani şi ani,
Eu vă iubesc... dar neglijent!

poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa timpului prezent

Eu sunt mireasa fiecărei zile! Petrec în muzici, cu meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă, copilului ce sunt şi pentru voi!
Eu sunt mireasa fiecărei clipe! In alb m-am îmbrăcat definitiv.
Şareta mea e trasă de un cal din albul cel mai pur şi mai fictiv.
Şi sunt mireasa timpului prezent, trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent din arsenalul ce-l diriguiesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Darul meu
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mireasa timpului prezent

Eu sunt mireasa fiecărei zile!
Petrec cu muzici şi meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă
Copilului ce sunt şi pentru voi!

Eu sunt mireasa fiecărei clipe!
In alb m-am îmbracat definitiv.
Caleaşca mea e trasă de doi cai
Din negrul cel mai pur şi mai fictiv.

Şi sunt mireasa timpului prezent
Trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent
Din arsenalul ce-l diriguiesc!

poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foarte puţini oameni frumoşi sunt în lumea teatrului, cred că şi în lume la fel. Nu zic că eu sunt unul dintre ei, că şi eu am răutăţile mele, dar măcar cei care sunt la început de drum trebuie ajutaţi chiar şi cu picioare în fund. Dar trebuie ajutaţi să se ducă mai departe puţin.

citat din Radu Afrim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Climate

Dezarmam cu libertatea,
Umileam prin sinceritate,
Uram din instinct,
Dar, mai ales...
Buzunăream viaţa.

...

Am dat buzna-n viaţă
Ca-n lanul cu grâu,
Frângerea nu o percepeam
Decât în joacă,

Asediată-s acum
De pâinile lipsă.

...

Prea târziu
Când îmi ridic privirea!
E deja toamnă
În sufletul ce-l mai doresc
Analfabet...

poezie de Virginia Radu Gavrilă (1982)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru cel anost prezentul e absent şi absentul e prezent.

aforism de David Boia (12 octombrie 2022)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt unii oameni care, dacă sunt prea mult ajutaţi, nu se mai ostenesc deloc pentru propriul lor interes.

Jane Austen în Emma
Adăugat de Craita Georgiana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezent

Stau zeii abătuţi pe trepte boeme
şi suflete pufăie din narghilea
un înger cântă ciupind anateme
pe genunchi cu absenţă îi toarce o stea
cu razele ei ascuţite la pleoape
de oamenii cu privirea tocită
de bolta ce mintea nu o încape
şi-o doină se-aude în gând rătăcită
pe treptele casei sub via boemă
un tată fluieră din suflet absent
şi-o mamă ce umple curtea cu cremă
de plâns...
şi-şi coace-n cuptor
trecutul prezent.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un zero absolut sau cât mai aproape de faţa cerului

mă aflu la intersecţia acelor de ceasornic
în mine a mai rămas puţină lumină
doar atât cât să scriu
ultimul bilet
absent pentru o clipă
respir haotic
nu mă mai recunosc şi nici nu-mi pasă
strig la cineva pe care nu l-am întâlnit niciodată

nu mai am timp să aştept
mă delimitez de ceea ce am fost şi
o identitate din care o să ies...

dar ce mai contează!

nimeni nu pleacă definitiv din acelaşi loc
e dor un ritual care-i ţine pe oameni
mai aproape de Dumnezeu

poezie de Teodor Dume (2014)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Început sau sfârşit?!

Frunze uscate foşnesc peste deal
Glasuri de îngeri răsună-n Ardeal
E toamnă- n oraş şi plouă meschin
Îngerii cântă imnul divin
Spre şcolă plutesc sau aleargă zglobii
Chipuri de îngeri transformaţi în copii
Dar vai cât de tristă e ziua de azi
Fericirea a rămas undeva printre brazi
Ce tristă e ziua fără careu
Cu masca pe feţe la separeu
E frig şi mă doare îmi vine să strig
Aş muşca cu putere dintr-un simplu covrig
Dar n-am voie s-ating decât sticla cu spirt
S-mi ascund zâmbetul să nu fac niciun filrt
Nu mai ştiu cine eşti nu mai ştiu cine sunt
Început sau sfârşit prezent sau absent
Într-o lume ce vrea să trăiască concret
Am ajuns să trăim doar la modul discret
Frunze uscate foşnesc peste deal
Început sau sfârşit... la noi în Ardeal

poezie de Florentina Danu (13 septembrie 2020)
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te rog,ia-mă!

Strig iarăşi in vis...
Te rog ia-mă!
M-am săturat să tot mor
Du-te de îţi cheamă
Slujitorii din negrul paradis.

Nu-mi mai zâmbi...
Te rog ia-mă!
Bea-mi sângele cu ai tăi
Hai omoara-mă
Sa nu mai văd când te strâmbi.

Încingi cuţitul...
Te rog ia-mă!
Trebuie să scap
Nu-mi este teamă
Oferă-mi în dar sfârşitul.

Esti fericit...
Te rog ia-mă!
Ca slujitor al tău
Te rog ia seamă
La trupu-mi putrezit.

poezie de Alin Ojog (7 noiembrie 2021)
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui judecător care mă trecea lipsă în registrul tribunalului din Constanţa, chiar când eram prezent

Mai riguros ca un vagmistru
Tu mă dai lipsă în registru,
La tribunal când sunt prezent.
Îţi iert cu milă răutatea,
La gândul că posteritatea
Pe veci o să te dea absent!

hexagramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa fără trepte

sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu ştiu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
şi
ochii sticlaţi
îmi place aşa cum sunt cu
umerii apropiaţi şi
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
şi
privirea cât o rază

nu-i bai

privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea şi
acum se duc...
nu pot să le mai ţin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înţelege nimic
dar cine ştie...

azi am învăţat să-mi fac o cafea
şi să îmi strig nepotul
mai am şi câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
şi-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...

despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
şi totuşi
nu mă pot desprinde de voi

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne bucurăm de prezent, trecutul e din ce în ce mai absent.

aforism de David Boia (26 noiembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt prezent

De la naştere m-au lăsat să aştept
m-au învăţat să mă lupt cu timpul,
porţile la care bat se deschid greu,
dar trebuie să intru.

Sunt prezent
în toate întâmplările şi ele mă încearcă
şi chiar dacă mă rănesc
lupt până la epuizare.

Strig cu revoltă,
nimic nu mă opreşte în loc
şi nici nu mă tem
când îmi topesc seva
în fiecare cuvânt.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa fără trepte

Casa fără trepte

sunt mai bătrân cu câteva anotimpuri
nu ştiu precis câte au mai trecut
sau câte mai sunt
am părul albit
şi
ochii sticlaţi
îmi place aşa cum sunt cu
umerii apropiaţi şi
gâtul reazăm
sub cer
doar pantalonii mi-au rămas mici
şi
privirea cât o rază

nu-i bai

privesc în urma anotimpurilor ce
au trăit în carnea mea şi
acum se duc...
nu pot să le mai ţin în mine
chiar dacă unul l-am pus de-o parte
pentru atunci când nimeni nu va înţelege nimic
dar cine ştie...

azi am învăţat să-mi fac o cafea
şi să îmi strig nepotul
mai am şi câteva amintiri
poate într-o altă zi îmi a fi
cu mult mai bine
rănile îmi vor curge precum sîngele absent
în târziul din noapte o
să mă ghemuiesc până adorm
şi-n tot timpul acesta cineva
îmi va construi o casă fără trepte
cu o singură fereastră care
va da
înspre apus...

despre toate aceste lucruri
am vorbit cu Dumnezeu
şi totuşi
nu mă pot desprinde de voi

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

unde e drumul
e neagră noaptea
şi tremură stele pe boltă
sunt negură în noapte şi răspunsul absent
ridic mâna spre cer căutând un cuvânt

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre prezent

Numesc prezent
timpul pe care îl măsor de când sunt născut,
zilele copilăriei mele,
nopţile, indiferent de anotimp,
în care frumuseţea Căii Lactee vindecă de urât.
Numesc prezent
clipele în care îngerul meu mă păzeşte,
bucuria din ochii mamei
când mi-a cusut ia din clasa întâi,
tristeţea grijulie în care s-a învelit
când ştia că o să moară.
Numesc prezent
îndrăgostirea de soţia mea,
mândria sărată care îmi mijeşte în ochi
când fiul nostru îmi spune
că e mai înalt decât mine.
Numesc prezent
răspunsul pe care îl dau,
mereu sau tot timpul,
din oricare dimensiune...

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!