Maxima

Când, tânăr si naiv fiind, joacă pentru shekheli din aur şi argint bătut
Ia-i banii, fiule, lăudând pe-Allah. Copilul a fost predestinat spre-a fi vândut.

distih de Hafiz, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva maxime ale lui Hafiz

I
Dacă seara-n serai Tânărul cade-n contemplare lângă-un havuz,
Se testează căutându-şi pacea, numărând hurmuz după hurmuz?
Dacă Ea-i plăcută privirii, ce-ar putea Tânărul spune oare?
"Iată,-i bucuria ochiului, daţi-mi astăzi mie-această floare!"

II
Într-adevăr, după ce moare, kafirul* e scutit de-a iadului osândă
Dacă se-mprumută de la muslimi cu şaizeci la sută pe-an dobândă.

III
Nu punem cataplasme fierbinţi când avem bursati*? Inima afectată,
Când eşti respins de-o fată,-i vindecată fiind respins de altă fată.

IV
Loialitatea prietenilor, iubirea soţiei şi, la pian, noi refrene –
Câte dintre cele trei vor mai fi lângă tine la sfârşitul verii indiene*?

V
Cine-s conducătorii Indiei – în faţa cui genunchii la pământ să pun?
Faceţi pace cu femeile şi va fi pace-n lume, şi veţi avea trai bun.

VI
Zboară ciocănitoarea-n jurul vlăstarilor de tamarisc?
Se-ntinde, insinuos, pe peretele,-abia zidit, mucigaiul ca un clei?
Are sub treij' de ani femeia care ţine-un băieţandru în scalvia ei?

VII
Dacă, subit, e zâmbitoare – reflectează. O face numai pentru tine?
Lângă ţapul tânăr cade antilopa pradă, iar Omul atins de-al geloziei mărăcine.

VIII
Nu cerşi favoruri femeilor, iar ele te vor aprecia, de bună seamă,
Nu iese mistreţul din ascunziş când dai foc la iarba din poiană?

IX
Când, tânăr şi naiv, pariază pe shekheli din aur şi argint bătut,
Ia-i banii, fiule, şi laudă pe-Allah. Copilul a fost predestinat a fi vândut.

X
O nuieluşă-n mână printre cai şi oameni e-un folositor adaos,
În şaretă sau la birou, nu le face rău, dar nici nu le dă repaos.

XI
Plăcut, frâul Flirtului îmbunătăţeşte manierele, ţinuta personajului;
Dar mânzul înţelept se ţine departe de ţepii veninoşi ai Mariajului.

XII
Ca aurul de zestre-i şi-aurul pe care-l risipim – să mă explic:
La curse, cu soaţa vecinului sau pe calul cumpărat de la un amic.

XIII
Deşi ciudat, felul în care se poartă bărbatul c-o femeie-i simplu, e
Felu-n care o face şi cu-un cal, când îl vinde sau când îl îmblânzeşte.

XIV
Se-ntoarce-n public faţa Ei spre tine şi surâsu-i devine dulce, cald?
Nu-i bine. Şi stânca rece la El-Gidar surâde undelor care la picioare-i cad.
Ea te evită-n public; îţi rosteşte numele cu un aer nervos şi iritat.
E bine. E cineva vesel oare când pierde-n jocul în care a intrat?

XV
Dacă Ea-ţi mărturiseşte ceva, gura ta închis să-şi ţină robinetul,
Semnul Câinelui* e scris pe faţa celui care dezvăluie secretul.
Dacă ţi-a scris un răvaş, nu întârzia, dă foc misivei*.
Rupe-o, Prostule, iar vântul o va duce-n grabă direct la soţul ei!
Dacă-n vremuri grele o minciună te poate salva de primejdii multe,
Spune-o, cât timp mai poţi vorbi sau mai există cineva să te asculte.

XVI
Fiule, dacă fata te respinge, privindu-te-ntr-o doară,
Iar buzele i se strâng odată cu ultimul cuvânt, ieşi afară!
Notează, ea a mai trecut pe-acolo, iar buzele-i crispate-s
Partenere unui nas, unor obraji şi unor urechi ignorante.

XVII
Cazi în timpul cursei, dar învingi – copita rămâne-n veci crăpată,
Deşi Allah şi Lumea te vor ierta, Regretul n-o să dispară niciodată!

XVIII
Dacă Matroana va spune " Nu-s deloc, deloc bine-nţeleasă!"
Sau Fata "Vai! Nu înţeleg," fiule, se-apropie-o vântoasă.
În zadar sub ochii păsării Vânătorul întinde a lui plasă.

XIX
Fiule, dacă eu, Hafiz, Tatăl tău, te rog, când n-am faină de-o pogace,
O oră sau o zi să semnezi o hârtie ştampilată*, abţine-te. N-o face.
Ţi-s grijile-atât de mici încât îmbii necazul altuia să nu-ţi dea pace?

* Hafiz sau Hafez – Poate avea unul dintre următoarele trei origini:
- În limba arabă înseamnă " gardian", un termen folosit de musulmani pentru a particulariza pe cineva care a memorizat întreg Coranul.
- Un celebru poet persan, Khwāja Šamsu d-Dīn Muḥammad Hāfez sau Hafiz din Shiraz (1326 - 1390)
- Al Hafiz ( d. 1149) al XI-lea calif Fatimid.
* Kafir –în cazul de faţă, un "necredincios" care nu recunoaşte principiile Islamului.
* Bursati - nume folosit în India pentru un anumit fel de ulceraţie subcutanată.
* Vară indiană – ultimul sezon cald în India, cu temperaturi blânde şi zile însorite.
* Semnul câinelui–câinele este considerat " necurat" de mai multe religii, cea mai joasă fiinţă dintre fiinţele de jos.
*E vorba de o trimitere la una regulile din Codul Gentleman-ului (The Gentleman's Code) şi anume aceea de a trata femeile cu respect.
* Să semnezi o hârtie ştampilată – nu garanta pentru o altă persoană pentru a nu deveni responsabil pentru un credit care nu va putea fi, eventual, plătit. Odinioară în India acest lucru era aproape o lege şi chiar în zilele noastre mulţi oameni evită pe cât posibil să semneze orice fel de hârtie ştampilată.

poezie clasică de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

Pe dealul bătut de soare
Copilul paşte cireada de bivoli.

Pe dealul bătut de soare
Copilul adoarme şi visează că
Bivolii îl zdrobesc mugind în picioare.

Copilul visează şi ţipă în somn
Iar bivolii pasc nepăsători
Şi nimeni nu ştie că acolo se naşte
În spaime cumplite un poet.

Pe dealul bătut de soare
Bivolii habar n-au de nimic
Dar tot sunt buni la ceva.

poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii, ah, banii! Când o femeie iubeşte, ia banii de la cel bătrân şi-i dă celui tânăr.

citat clasic din romanul Enigma Otiliei de George Călinescu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus a fost vândut de Iuda, dicipolul Său, dar măcar Iuda n-a fost fratele Lui. Există un lucru şi mai cumplit: să fii vândut de fraţii tăi, cum a fost vândut Iosif, din invidie.

aforism de George Budoi din Trădarea şi Trădătorii (28 martie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Naivitatea... tot ce e adevărat, nu e naiv, dar tot ce e naiv, e adevărat, de un adevăr izbitor, original, rar... Naivitatea poate fi găsită în orice condiţie: poţi fi în mod naiv erou, în mod naiv cucernic, în mod naiv frumos, în mod naiv orator, în mod naiv filozof... fără naivitate nu există adevărate frumuseţi.

citat celebru din Denis Diderot
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-aţi vândut aseară pe ascuns

În lumea aceasta plină de minciuni,
Nu v-a păsat o clipă, prieteni buni,
Loialitatea mea n-a fost de-ajuns
Şi m-aţi vândut aseară pe ascuns.

Ajunşi cu orice preţ în ierarhie,
Aţi pus la cale-o cruntă mârşăvie
Şi în întunericul de nepătruns,
Voi m-aţi vândut aseară pe ascuns.

Am luptat alături, n-am privit cu ură,
N-am fost arogant, ori fără măsură,
V-am fost aproape, însă ca răspuns,
M-aţi vândut aseară pe ascuns.

Continui să lupt, asta mi-e deviza,
Deja-i dimineaţă, îmi prieşte briza,
O secundă-am fost în inimă străpuns,
Când m-aţi vândut aseară pe ascuns.

poezie de Alex Dospian (aprilie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Heidegger continuă investigaţia lui Nietzsche şi găseşte că problema nu admite decât o singură rezolvare: copilul se joacă, pentru că se joacă!

Ioan Petru Culianu în Iocari serio – Ştiinţă şi artă în gândirea Renaşterii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glasul tău, măicuţă bună

Şi azi aud, măicuţă bună,
Cum de la joacă mă chemai.
Mă luai, mamă, de mână,
Cu dulci cuvinte m-alintai.

Cum puteam să nu răspund
Glasului ce mă chema?
Era un glas atât de blând,
Că eu nicicând nu-l voi uita.

Când în joacă mă răneam,
Tu îmi alinai durerea
Cu sărutul ce-l primeam.
Că era dulce ca mierea.

Glasul tău duios, de mamă,
Aş vrea şi astăzi să-l aud.
E drept că şi azi mă cheamă,
Dar numai sunt copilul crud.

Acuma am copilul meu
Şi-n amintirea ta,
De la joacă îl chem eu,
Ca să-l pot îmbrăţişa.

poezie de Dumitru Delcă (martie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă chinuiam lăuntric ca să pot să par vesel... Şi eu mă simţeam imbecil şi ridicol, fără simţul realităţii şi naiv ca un predestinat "coarnelor".

Camil Petrescu în Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cine-am fost, cine sunt, cine voi fi

Am fost copilul care vede... lumina întâia dată.
Am fost copilul care crede... toate câte i se-arată.
Am fost un copil zburdalnic,... toată ziua alergam,
Dar am fost şi copil harnic,... pe mama o ajutam.
Am fost tânăr ca o floare,... rumen şi frumos la faţă,
Un tânăr plin de candoare... şi mă bucuram de viaţă.
Am fost tată de copii,... bărbat cu multă putere,
Ca să le fac bucurii,... munceam ca să fac avere.
Mai apoi am fost bunic,... cu nepoţii mă jucam.
Acum, contez mai nimic,... nici putere nu mai am.
Din floarea care am fost,... îs trandafir veştejit.
Viaţa nu mai are rost,... sunt aproape de sfârşit.
Lumea a-început să spună... că sunt moşneag amărât,
Că am ajuns o legumă,... că, mai suflu, doar atât.
Acum, că ştiţi cine-am fost,... să vă spun cine voi fi...
Nu cred că mai are rost... Nu cred că mai prind o zi.
Aşadar:
Am fost om, sunt muribund... şi-n curând voi fi pământ.

poezie de Dumitru Delcă (februarie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constatare

Am fost tânăr, nu mai sunt,
Părul mi-e puţin cărunt...
Dacă mă mai plac femei,
O fac pentru banii mei.

epigramă de Florea Radu din Izvorul cu epigrame
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţăranul şi copilul la târg

O familie săracă
Vrut-a ca să cumpere-o vacă.
Au bătut în lung şi-n lat,
Târgul tot l-au colindat.
Iaca au găsit o vacă,
Preţul bun, dar ce să facă?
Tata pe gânduri a stat,
Preţul l-a analizat:
Preţu-i bun şi nu se poate
Mai mic altul-n altă parte.
Dând din cap, privind în jos,
Toţi acasă s-au întors.
Nu trecură multe zile
Şi la târg din nou el vine.
Peste tot a căutat.
Preţul mult s-a majorat.

S-a uitat şi-analizat
Şi spre casă au plecat.
După iar câteva zile
Familia la târg vine.
Peste tot a căutat,
Preţul însă s-a dublat.
Nu mai stă, nu mai gândeşte,
Scoate banii şi plăteşte.
Ia vaca de curmei
Şi la drum porni toţi trei:
Tata bucuros pasul grăbea,
Vaca pe el îl urma,
Iar copilul o mâna.
- Tată, nu-nţeleg ceva:
Cum ai procedat mata?

Când a fost preţul mic
Te-ai codit şi n-ai plătit.
Iar când preţul s-a dublat
Banul iute tu l-ai dat.
- Să-nţelegi şi tu, copile,
Nu mă acuza pe mine.
N-am luat, că nu am vrut.
Acum, banii i-am avut!

poezie satirică de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl (la pescuit): Fiule, dă-mi te rog pâine pentru nadă.
Copilul: Am mâncat-o.
Tatăl: Atunci dă-mi mămăliga.
Copilul: Nu mai e... Am mâncat-o.
Tatăl: Atunci, mănâncă şi râmele şi să mergem acasă.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ora de dictare

Doi şi cu doi fac patru
patru şi cu patru opt
opt şi cu opt fac şaisprezece...
Repetaţi! spune profesorul
Doi şi cu doi fac patru
patru şi cu patru opt
opt şi cu opt fac şaisprezece...
Dar iată pe cer
pasărea-liră
copilul o vede
copilul o aude
copilul o roagă:
pasăre scapă-mă
pasăre dragă
joacă-te cu mine!
Atunci pasărea coboară şi se joacă
cu copilul
Doi şi cu doi fac patru
Repetaţi! spune profesorul
Şi copilul se joacă
pasărea se joacă cu el...
patru şi cu patru fac opt
opt şi cu opt fac şaisprezece
dar şaisprezece şi cu şaisprezece ce-or fi făcând?
Şaisprezece şi cu şaisprezece nu fac nimic
şi-n primul rând
n-au niciun chef să facă treizecişidoi
şi o şterg afară cât pot mai curând.
Şi copilul a ascuns pasărea
în pupitru
şi toţi copiii
o aud cântând
şi toţi copiii
aud muzica
şi opt cu opt se cară binişor
patru cu patru doi cu doi
O şterg frumos la rândul lor
şi unu şi cu unu nu fac nici unu şi nici doi
ci fug şi nu se uită niciunul înapoi
Şi pasărea liră cântă
şi copilul cântă
şi profesorul strigă:
Termină secătură! Nu trăncăni în gol!
Dar toţi ceilalţi copii
ascultă muzica
pe când pereţii clasei
se prăbuşesc domol
Şi geamurile redevin nisip
cerneala redevine apă
şi creta stâncă lângă mare
pupitrele în arbori se prefac
peniţele în păsări călătoare.

poezie celebră de Jacques Prevert, traducere de Gellu Naum
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam Weirauch

Am fost strivit între Altgeld şi Armour.
Am pierdut mulţi prieteni, mult timp şi mulţi bani
Luptând pentru Altgeld, pe care Editor Whedon
Îl denunţa ca fiind candidatul aventurierilor şi al anarhiştilor.
Pe urmă, Armour a început să aducă în Spoon River carne ambalată,
Forţându-mă să închid abatorul,
Astfel că s-a ales praful de măcelaria mea.
Noile forţe ale lui Altgeld şi Armour m-au lovit
În acelaşi timp.
Am crezut că mi se cuvine, pentru a recupera banii pierduţi
Şi pentru a recâştiga prietenii care mă părăsiseră,
Să fiu numit Administratorul Canalului.
Însă Guvernatorul l-a nominalizat pe Whedon de la Spoon River Argus,
Aşa că m-am înscris în cursa pentru consiliu şi am fost ales.
M-am hotărat să dau dracului principiile şi mi-am vândut votul
Lui Charles T. Yerkes pentru achiziţionarea de tramvaie.
Bineînţeles, am fost unul dintre puţinii pe care i-au prins.
Acum, cine a fost cel care m-a ruinat,
Armour, Altgeld sau eu însumi?

epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am bătut

Am bătut la uşă...
Am bătut la fereastră...
Am bătut la poartă...
Am bătut-n stele...
Am bătut-n mare...
Am bătut la toate uşile din lume...
Am bătut la poarta iadului...
Am bătut la timp...
Atât doar să-ti spun...
Te iubesc....

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Proximo: Cele două girafe pe care mi l-ai vândut nu se împerechează. Se plimbă, mănâncă, dar nu se împerechează. Mi-ai vândut... girafe ciudate. Îmi vreau banii înapoi.

replică din filmul artistic Gladiatorul
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel predestinat

Predestinat a fi... iubire,
Soroc la margine de gând,
Aştept a vieţii..... tălmăcire
Şi- adulmec ultimul cuvânt.

Dizolv esenţe în clondire,
Asmut năluci către pământ,
Predestinat a fi... iubire,
Soroc la margine de gând.

Speranţelor, le dau cinstire,
Chemărilor, discernământ,
Prin cinci poeme de iubire
Şi un surâs.... de legământ

Predestinat a fi... iubire.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie: Alan, de unde ai luat banii?
Alan: I-am găsit.
Charlie: Alan...
Alan: Mama.
Charlie: Ţi-ai vândut sufletul pentru un Porsch?
Alan: Nu mi-am vândut sufletul şi e Porsche.

replici din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedania

Mărturisesc că am păcătuit!
Cu ce fiule?
Cu ce?
Mi-am aruncat în cer ochiul şi am vrut să sară de trei ori...
ştii părinte ca broasca să sară!
Şi fiule
şi!?
Şi s-a scufundat!
S-a scufundat!
Ca o piatră într-o piatră
Ca o fecioară în mama ei
Ca un cântec în urechile dimineţii...
Eşti iertat fiule!
Eşti iertat!
Cum adică părinte...?
Sunt iertat?
Dar mi-am aruncat ochiul în cer!
Şi am râs
Şi când plângeau norii le ştergeam lacrimile
cu pumnul...
Eşti iertat fiule!
În cer nu există ochi pentru ochiul tău.
În cer
există doar păcat pentru păcatul tău
şi acum sare a treia oară
ca o broască
de pe tine pe
Următorul!
...
Următorul!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!