Copile, învaţă româneşte

Învaţă să te joci româneşte
şi să te bucuri româneşte.
Învaţă să scrii româneşte
şi să citeşti româneşte.
Învaţă să munceşti româneşte
şi să mănânci româneşte.
Învaţă să creşti româneşte
şi să iubeşti româneşte.
Învaţă să zideşti româneşte
şi să trăieşti româneşte.
Învaţă să fii român,
pe destinul tău stăpân.

poezie de Dumitru Delcă (15 aprilie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Româneşte

Aşa a fost să fie româneşte
să fii îndurător şi milostiv
să faci martir din cel ce pătimeşte
sanctificat într-un tablou votiv.

Aşa a fost să fie româneşte
de două mii de ani de când durezi
să-ţi fie pline apele de peşte
câmpiile de grâne şi cirezi.

Aşa a fost să fie româneşte
să plângi la nunţi, să râzi la-ngropăciuni
popor frumos şi unic care creşte
sub steaua făcătoare de minuni.

Aşa a fost să fie româneşte
să te însori de tânăr şi sărac
copiii să ţi-i creşti dumnezeieşte
să-ţi facă cinste numelui prin veac.

Aşa a fost să fie româneşte
să pizmuie vecinii casa ta
iar când întreaga lume te loveşte
tu să te ştii mai înţelept ca ea.

Aşa a fost să fie româneşte
cu toţi ai tăi alături să petreci
furtuna nimănui nu te clinteşte
tu eşti sigiliu plumbuit pe veci.

Aşa a fost să fie româneşte
frumos şi harnic, drept şi cumpătat
să ştii că libertatea se plăteşte
şi să nu uiţi ce-ai răzbunat.

Aşa a fost să fie româneşte
iar în acest cuvânt încape tot:
o patrie şi-un grai care doineşte
şi un popor latin ce dăinuieşte
în mijlocul unui etern complot.

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învăţătură
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani... România Mare...

Să creşti mare şi frumoasă
Ţara mea, ce ai fost aleasă
Să înfrunţi multă durere
Toate aste se vor piere
Căci noi ne-am unit
Şi o horă am pornit
Să jucăm cu mic cu mare
Dincolo de hotare
Se vorbeşte româneşte
Se iubeşte româneşte
Şi pe toţi, o iubire ne uneşte
Dau de veste
România ne uneşte..

poezie de Florin Găman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Coşbuc...

Când Coşbuc scăpat de grija pământeştilor necazuri
Coborî modest şi mândru spre divinul purgator,
Dante-i ţine-n româneşte un discurs laudator;
Lui Coşbuc, mirat că Dante îi vorbea în româneşte,
Florentinul îi răspunde c-un surâs de madrigal:
"Din traducerea pe care mi-ai făcut-o magistral."

madrigal de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă să trăieşti

Învaţă să râzi,
învaţă să plângi.
Învaţă să cânţi,
învaţă să strângi.
Învaţă să cazi,
învaţă să te ridici.
Învaţă să trăieşti azi,
că poate mâine pici.
Nu fi dezamăgit!
Învaţă să iubeşti.
Când eşti îndrăgostit,
mai fericit trăieşti.
Ai grijă când eşti iubit
să nu fii şi trădat.
Fii omul împlinit
şi bine informat.
Dacă nu vei fi atent
la toate câte-am spus,
Din viaţă vei fi absent.
N-ai să-înviezi ca Isus.

poezie de Dumitru Delcă (2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te făli că scrii româneşte – scrie ceva.

Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă, copile

Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipeşti,
Învaţă mereu, copile!
Învaţă să trăieşti!

Învaţă să creşti frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept şi umbros,
Care-aspiră spre lumină.

Învaţă de la pădure
Să creşti falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Şi dulcele şi amarul.

Învaţă şi de la soare,
Suflete să încălzeşti!
Învaţă cum pe ogoare
Va trebui să munceşti!

Mai învaţă de la lună,
Minţile să luminezi!
Învăţătura e bună
Carte dacă studiezi.

Învaţă şi de la ape
Cum să-ţi limpezeşti,
Gândurile toate!
Şi să le-mplineşti.

Învaţă de la aer
Cum să răcoreşti
Suflete în vaier!
Când le întâlneşti.

De la natură învaţă
Să nu duşmăneşti!
La lume să dai povaţă
Din ce agoniseşti!

Învaţă de la toate!
Învaţă cine eşti!
Arată că se poate
O viaţă să trăieşti!

poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba românească

Mult e dulce şi frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Şi pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românaşul o iubeşte
Ca sufletul său,
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu.

Fraţi ce-n dulcea Românie
Naşteţi şi muriţi
Şi-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiţi!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiţi ca să roşească
Ţărna ce călcăm?

Limba, ţara, vorbe sfinte
La strămoşi erau;
Vorbiţi, scrieţi româneşte,
Pentru Dumnezeu!

poezie de Gheorghe Sion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să văd dacă ştii să scrii corect româneşte, ca să îţi spun cât de patriot eşti!

aforism de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basarabeanul vorbeşte româneşte, dar înjură ruseşte.

citat din V. Banaru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vorbim româneşte

Cugetarea românească
Are portul românesc:
Nu lăsaţi dar s-o ciontească
Cei ce limba ni-o pocesc.

Când românul se-ndârjeşte
Din ţărână când mi-l scoţi,
El îţi toarnă româneşte
Un blestem de şapte coţi,
Când de dragoste s-aprinde
El vorbeşte lin şi blând,
Încât dorul te cuprinde
Dulcea-i vorbă ascultând.

Niciodată altă limbă,
De pre buze româneşti,
Nu se-ndoaie, nu se schimbă
După gândul ce gândeşti.

La mânie, la iubire,
La suspin şi chiuit,
După chiar a noastră fire
Graiul nostru e croit.

La iubire, la mânie,
La chiot şi la suspin,
România-i România
Cu fagur şi cu pelin.

Sucind limba românească,
Stricând graiul strămoşesc,
După moda franţuzească,
Sau cu modul latinesc,

Ne-am strâns minţile cu fracul
Şi simţul ne-am îmbrăcat
Cu haina, de unde dracul
Copiii şi-a înţărcat.

Românimea cât trăieşte
Graiul nu şi-l va lăsa;
Să vorbim dar româneşte.
Orice neam în limba sa!

poezie clasică de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericirea e atunci când eşti într-o ţară străină şi ospătarul vorbeşte româneşte.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chiar dacă vorbim vulgar, e important să ne exprimăm corect româneşte.

aforism de George Terziu
Adăugat de George Terziu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceafăr

Eminescu
are
dreptate

Nu
credeam
să-nvăţ

Româneşte
a
muri
vreodată

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (30 octombrie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alternativă

De Sfântul Valentin avut-au fete,
Pe care le-au iubit pe englezeşte,
Dar au continuat de Dragobete,
Iubindu-le prelung pe... româneşte!

epigramă de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învaţă de la creionul tău cum trebuie să laşi o urmă. Învaţă de la cana ta cum trebuie să sorbi picăturile de apă. Învaţă de la iubita ta cum trebuie să o iubeşti. Învaţă de la albine gustul de miere. Învaţă pentru a fi. Învaţă pentru a reuşi să trăieşti.

Claudiu-Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discurs în Parlament

Veorica ne jigneşte,
Că gândeşte româneşte,
Adică ne sugerează,
Că românii... delirează...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căsnicia este o carte la care primul capitol e scris în româneşte şi celelalte în sanscrită.

George Budoi în Aforisme (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românul emigrat în Germania

Aici e obligat
De a vorbi nemţeşte,
El însă de-njurat
Înjură româneşte.

epigramă de Florea Ştefănescu (octombrie 2004)
Adăugat de Florea Ştefănescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradoxul zgârcitului

Trăind mereu în lipsuri, o spun pe româneşte,
Zgârcitul este prostul ce viaţa-şi risipeşte.

distih de George Budoi din Distihuri (12 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă voi recita o poezie în italiană. Sper că înţelegeţi italiana, pentru că nu ştiu să v-o traduc în româneşte.

perlă de Romina Power
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!