În tacul zace dracul.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Dracul și moda
Când o tipă-i mult prea goală,
Spre a fi mai eficace,
Dracul n-o aruncă-n smoală,
Ci o pune să se-mbrace.
epigramă de Victor Macarevici din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
La dracul scriere...
A venit dracu
și cu ochii cât cepele
mi-a sorbit duhoarea de usturoi.
Am plâns!
El râdea sub lacrima mea!
Mă luminam la față în prezența lui
Se îngălbenea la față cu mine spurcându-l...
Pe tabla de șah pensionarii mureau.
Parcul alungea foișoare.
Dracul!
La dracul!
Am găsit în căruța cu fân acul
dar pe el nu l-am găsit cu firea
mea ascunsă în firea lui...
Ce dracu!
Când dracul își bagă coada
degeaba pescuiesc peștii apa cu plumb.
Când dracul îți râde sub lacrimă
plânge Dumnezeu
o batistă!
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul și femeia (minifabulă)
Fu trimis pe lumea noast'ă,
Dracul ca să-și ia nevastă;
În trei luni fu făcut muci
Și-și făcea în draci la cruci...
fabulă epigramatică de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (mai 2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici zace
Aici zace epigrama
Unui palid autor,
Care a trăit cu drama
De a nu avea umor...
epigramă de Aurel Storin din revista "Epigrama", nr. 44 (iunie 2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul o să fie mereu mai insistent ca îngerul, pentru că dracul are de făcut un target.
aforism de Teodor Burnar
Adăugat de Teodor Burnar
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Spunea oarecare din bătrâni, că a mers dracul la un bătrân în chip de monah și bătând la ușă, a deschis bătrânul și a zis: Fă rugăciune! Iar dracul a zis: Și acum și pururea și în vecii vecilor. Și iar a zis bătrânul: Roagă-te și zi: Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor! Iar dracul, fiind ars ca de foc, a fugit.
în Patericul egiptean, XXII, 20
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biliard conjugal
De bărbat m-apucă mila,
Joacă biliard săracul;
Din păcate, el e bila,
Iar soția sa e tacul!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bețiv dificil ce-a fost sancționat
PE DRACUl căutând, matol,
A dat DE DRACU-acest obraznic...
Și cum era chiar DRACUL GOL,
Toți l-au trimis la... DRACU-N PRAZNIC!
epigramă de Mihai Haivas din Epigrame mihăilene (2020)
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eva la plajă
Cu dracul a făcut nudism
Pe lângă lacul Techirghiol
Și n-a făcut-o din snobism,
Ci fi'ndcă dracul era gol!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La mijloc
În oglinda mea,
dracul și îngerul
trag de mine;
îngerul se jură pe albul aripii lui
că nu-mi vrea decât binele.
Dracul
își mângâie coada
și minte,
minte,
de îngheață apele viciului,
făcându-se pod...
Trage, încearcă dracul
să-și topească smoala
în focul inimii
mele...
Îngerul se zbate
să-mi desfacă aripa -
aripă grea,
ca un capac
de clavir
căzut peste degetele
cântului.
poezie de N. Petrescu-Redi din revista "Literatura și Arta" (15 mai 2008)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În mine zace un mare prozator, zici? Ți-am înțeles ironia: nu e vivace, cum ar trebui să fie, ci zace...
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful unei muieri (de către bărbatul ei)
Aici zace nevasta mea,
Din bună norocire,
Zace atât pentru a mea
Cât și-a ei liniștire.
epitaf epigramatic de Anton Pann
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul
Adevăr sau aiureală,
Că e negru ca o smoală,
Că-i cu coarne și copite,
Coarne drepte sau sucite,
Și creștinii și evreii,
Culmea, până și ateii
Sunt convinși, ba și insistă,
Că el, dracul, chiar există.
pamflet de George Budoi din Diavolul în aforisme, epigrame, pamflete și satire (3 iulie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Furios pentru că pierduse pariul cu Dumnezeu, dracul a scos ochii tuturor țapilor, punând în loc proprii săi ochi. Din această pricină, toți țapii au ochi de diavol, cozile lor sunt tare scurte, iar dracul apare de multe ori sub înfățișarea lor.
finalul de la Animalele lui Dumnezeu și animalele dracului de Frații Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zace aicea Maricaru
Zace aicea Maricaru
Umorist de la Vaslui
Ce-a avut talent cu caru'...
Însă nu era al lui!...
epigramă de Ioan A. Angheluș din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nebunul
Nebunul strigă cu durere la dracul cel încornorat,
să scoată coasta din muiere, că pe el l-a terminat.
l-a făcut din om neom, noaptea nu mai are somn.
O ia pe câmp ca tăunul. De Paști zice că-i Crăciunul.
Dracul nu l-a ascultat, muierii, coasta i-a lăsat.
Nebunul s-a supărat și în lac s-a aruncat.
Pe nebun l-a scos din lac, dar nu și costa de drac.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timidul și dracul gol
Al modestiilor simbol,
Dar curios învederat,
El de curând s-a însurat
Să vadă cum e dracul gol
Aflase că-n ciudatul rol,
Din moși strămoși, interpretat,
Femeia s-ar fi afirmat
Și-l joacă fără de ocol;
Drăcoaică-și luă cu multe fițe,
S-o mângâie între cornițe
Acum, în căsnicie vrea,
A fi un "soț de drac" model,
Și spre a fi în ton cu ea,
S-ar vrea încornorat și el!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigramess, Sonate bine (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pandemie
Ne zac spitalele bolnave,
ne mor copii sub flori de măr,
iar noi, prin scrieri și hrisoave,
citim frânturi de adevăr.
Ne zace boala, ca o ciumă,
în teste care nu mai vin
și am ajuns procenți și-o sumă,
prin lacrimi, bocet și suspin.
Ne zac toți doctorii pe-acasă
în proceduri și izolări,
ne mor bătrâni, închiși în casă,
înfrigurați în dezolări.
Ne zace dreptul la o viață
în coduri, ordonanțe, legi,
și ne schimbăm mai des la față
când îi vedem pe-ai noștri regi.
Ne zac cuvintele-n privire,
ne mor zvâcnirile-n avânt,
iar noi uităm de fericire,
când avem totul pe Pământ.
Ne zace Semnu-Nchinăciunii
în iureșul febril al zilei,
ne mor valori, ne mor străbunii,
când rătăcim prin luxul vilei.
Ne zac speranțele în minte
și nu putem să le rostim,
uităm de lucrurile sfinte,
iar pentru asta... noi plătim!
Ne zace practic libertatea
de-a face lucruri omenești,
c-am abolit umanitatea,
prin gesturi mari și nefirești.
Ne zace, logic, frica-n oase,
fi'ndcă-am uitat de Dumnezeu,
ducând războaie cu focoase
și armamentul cel mai greu.
Ne zace spiritul bolnav,
știința-și scrie neputința,
eliberând din noi un sclav,
care a rătăcit credința.
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul, în linii mari
e ceva ce nu se manifestă
decât prin contradicții.
acest ceva nu este divin,
căci pare lipsit de rațiune,
nu este uman,
căci e lipsit de inteligență,
nu e drăcesc, căci nu e binefăcător,
nu e îngeresc,
căci arată plăcerea răutăcioasă
de a produce oarecare rău.
Napoleon era demonic,
ducele de Weimar era demonic,
doar Mefisto nu era demonic,
căci era o ființă mult prea negativă,
dracul e inteligent ca filosof,
dar, cam mărginit, în soluții
și s-a apucat dracul să facă treabă
a ajuns să pună mâna pe cărți
dinadins s-a transformat în om
să scoată rodul omenesc din toată răutatea,
mai întâi, a împelițat cuvântul
cel dinainte de veci în firea omenească,
apoi s-a împrietenit cu omul
sau cu forțele drăcești din om
diavolul pierde dacă omul e năzdrăvan
când omul ajunge la dracul cu cărți
el trebuie să-l gonească și de acolo
și să-i ia cărțile din mână
doar omul a știut să-i preia
și să-i umanizeze mai toate rosturile
luându-i cărțile din mână
dracul a rămas să stea ca și fără rost,
undeva prin țara nimănui,
adică pe la hotare
dar, așa izgonit de peste tot din lume,
de ți-e mai mare mila
el știe dintr-o dată să se întoarcă
în inima lucrurilor
și dacă nici asta nu e ispravă de drac,
înseamnă că nu există de fel diavol în lume
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dracul gol
e tot spre a muri a mă renaște
pe-acest Pământ ce n-are-n veci vertebre
lumini cu viața învelind tenebre
din astăzi mâine coborând în moaște
în alergări de timp spre zări funebre
mi-e-n cuget năzuirea de-a cunoaște
în vis din flori corole să-mi demaște
prin omenești și trecătoare febre
și arbori sunt, ce umbrelor condamne-i,
pe-afară plumbul vine rostogol
de sub sisifica rostire-a toamnei
zadarnic dau de Tine blând ocol,
puținul Tău de vin de-n sânge Doamne-i
mai mult de-i dres în minte-i dracul gol
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Dormamu
Comentează! | Votează! | Copiază!