Pământul mă ține cu râuri și raze, mi-e trupul când soare, când nor...
citat din Mihail Steriade
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Mi-e dor ...
Mi-e dor de tine soare,
Mi-e dor de strălucirea ta,
De stoluri de cocoare,
Când vine primăvara.
Mi-e dor de luna plină
Din nopțile de vară.
Mi-e dor de-o zi senină
Sub nucul de la țară.
Mi-e dor de toamna ruginie
Când își revarsă rodul.
De strugurele copt în vie,
De grâul care umple podul.
Și de iarnă-mi este dor,
Când arde focu-în vatră,
Când fierbe oala pe cuptor
Și-i cald în casa toată.
Mi-e dor de anu-întreg, se pare,
Și nu de unul, de mai mulți.
Aș vrea să mai trăiesc sub soare,
Cât viețuiesc munții cărunți.
Nicicând din viață n-aș pleca,
Dar e lăsat de Dumnezeu,
Când la ceruri voi urca,
Cu drag sărut pământul meu.
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soare, aer, apă-sănătate
Mi-e dor de tine viață,
Mi-e dor de suflul tău,
De câmpul cu verdeață,
De tot ce-i bun și nu e rău.
Mi-e dor de tine soare.
De razele tale mi-e dor.
Aș vrea să văd marea cea mare
Vara, în luna lui cuptor.
Mi-e dor, în zori de dimineață
De aerul proaspăt, curat.
De vântul care-mi răsfață
Obrajii, când merg la secerat.
Mi-e dor de apa care curge
În râuri, dar și de pe frunte.
Mi-e dor de-un vânt care s-alunge
Gândurile negre, multe.
Mi-e dor de tine sănătate.
Mi-e dor de voinicia mea.
Aș vrea să trec ușor prin toate,
Chiar și când viața este grea.
Soare, aer, apă, sănătate,
Odihnă, muncă și prosperitate.
Dacă toate-acestea, le vom dobândi,
O viață liniștită, sigur vom trăi.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor...
Mi-e dor de tine soare,
mi-e dor de strălucirea ta.
De stoluri de cocoare,
când vine primăvara.
Mi-e dor de luna plină
din nopțile de vară.
Mi-e dor de-o zi senină
sub nucul de la țară.
Mi-e dor de toamna ruginie
când își revarsă rodul.
De strugurele copt în vie,
de grâul care umple podul.
Și de iarnă-mi este dor
când focul arde-n în vatră,
Când fierbe oala pe cuptor
și-i cald în casa toată.
Mi-e dor de anul-întreg, se pare.
Și nu de unul, de mai mulți.
Aș vrea să mai trăiesc sub soare,
cât viețuiesc munții cărunți.
Nicicând din viață n-aș pleca,
dar e lăsat de Dumnezeu,
Când la ceruri voi pleca
cu drag sărut pământul meu.
poezie de Dumitru Delcă (11 martie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când totul e minunat
Mi-e dor de tine soare,
Mi-e dor de raza ta.
Mi-e dor când pomul dă în floare,
Mi-e dor de primăvara mea.
Mi-e drag pământul aburindă
când scapă de iarnă grea.
Când iarba-i gata să cuprindă
câmpia și grădina mea.
Când trandafirul înflorește
mă îmbată al lui parfum.
Îmi place și când înverzește
șanțul, la margine de drum.
Natura întreagă-i un covor
de flori mirositoare.
Pe cer se vede un cocor
ce se rotește-n zare.
E semn că păsările vin
din țările unde au iernat.
În fața naturii mă închin,
când totul e minunat.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mi-e bine, când mi-e rău...
când mi-e bine, când mi-e rău,
când mi-e dor de dorul tău,
când sunt eu, când nu sunt eu,
mi se-ntâmplă mai mereu
când e soare, când e nor,
când trăiesc și când mă mor,
când mă-nalț, când mă cobor,
ca un fulg purtat în zbor
când nu dorm, când mai adorm,
când mă-mbăt cu cloroform,
să te uit, nu-mi e ușor,
îmi apari, dispari în zori
când mai stau, nu pot să stau,
simt parfumul tău și-l beau,
îți aud pașii desculți,
ești în mine, nu mă cruți
când mi-e bine, când mi-e rău,
mi-ai lăsat un of al tău,
îl alung, îl chem mereu,
îl tot car, e tot mai greu
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul tău
Trupul tău, a dor miroase,
Sau a ploaie-n asfințit,
A cireșe mari, pietroase
Și a lacrimi care mint.
Doua pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse-n palmele sfințite
De parfumul... unei muze.
Și mi-e bine... și mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.
Și mi-e foame de iubire,
Dulce, pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subțire
Ce se coace-n așternut.
Trupul tău, miroase-a mure,
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Și-n adânc... să îți coboare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trupul tău
Trupul tău a dor miroase
Sau a ploaie-n asfințit,
A cireșe mari, pietroase,
Și a lacrimi care mint.
Două pere pârguite
Se topesc pe-a mele buze,
Strânse -n palmele sfințite
De parfumul... unei muze.
Și mi-e bine și mi-e sete
A sorbi din tine, iată,
Fără urmă de regrete,
Seva dragostei curată.
Și mi-e foame de iubire,
Dulce pusă-ntr-un sărut,
Peste trupul tău subțire,
Ce se coace -n așternut.
Trupul tău miroase-a mure
Sau a mac topit în soare,
Când vin fluturi să te fure
Și-n adânc să îți coboare
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de tine
Când ploaia-și lasă pașii reci
Peste islazuri și poteci,
Când cerul gri în umbră ține
Și răul, și un strop de bine,
Mi-e dor de tine!
Când trenul șuieră în gară
Și doi-trei călători coboară,
Când pe fereastră văd doar șine,
Una se duce, alta vine...
Mi-e dor de tine!
Când drumul nu se mai termină
Și am sau nu am nicio vină,
Când totul pare trist pe lume,
Iar starea asta n-are nume,
Mi-e dor de tine!
Când nu mai am în lacrimi sare
Și altă zi abia tresare,
Când nu aud decât suspine
În clipe de iubire pline.
Mi-e dor de tine!
Când mă trezesc, într-un târziu,
Peronul gării e pustiu.
Înnod eșarfa cu buline
Și scriu pe un caiet cu rime:
Mi-e dor de tine!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mâna Dumnezeiască
Renaște pământul
Îmbrăcat în culoare
Pornește și vântul
Prin raze de soare
Lacrimi de ploaie
Dansează prin flori
Râuri curg șuvoaie
Apar muguri în zori
Șuieră vântu-n fîneți
Culege iarba uscată
Aleargă iepurii isteți
Semn de vară bogată
Cerul își scutură norii
Pământul înverzește
Vin în cârduri cocorii
Sus cerul ne iubește
În grădină un cais
Gata să-nflorească
O livadă ca din vis
Mâna Dumnezeiască
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu...
tu când te vei trezi ai să găsești o floare
pe perna ta lângă obrazul tău
- să știi iubito - ți-am trimis un soare
cu raze frânte din destinul meu
tu s-o așezi în vază ca pe-o vrajă
să torni în ea și ape de izvor
și soarele mereu să-ți stea de strajă
cu raze frânte din destin și dor
tu să-i zâmbești când sufletul te doare
în hohote să râzi și să le frângi
și ai să vezi petalele de soare
cum vor zâmbi că-n sine nu mai plângi...
poezie de Iurie Osoianu (15 noiembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Notațiile ceasornicarului pe marginea desenelor geometrice
Ca urmare Eva e construită imperfect sau dual,
Iar lui Adam îi lipsește o coastă,
Adică un pământ mioritic cu dealuri și văi
Cum e de fapt și femeia și tot Pământul mare,
fiindcă asemenea Tatălui nu poate fi făptură sau suflare de femeie
Iar asemenea Fiului nu poate fi Spiritul
Care pe toți și toate ne ține într-un mănunchi de raze
Pe un soare numit pământ
Când rece, când caldă ne e inima
Când aproape, când departe ne sunt ochii
Orbi în fața luminii, credem că zarea noastră
Este o noapte luminată de scânteia oamenilor,
Mic ne este gândul, mică ne e iubirea,
Iar făptuirea noastră și ea mică pare
Precum ceasornicul cel mai mic,
Păpădie într-o răsuflare...
poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor...
Să fiu copil mi-e dor-
-Unul cât o ghindă...
Ca-n joc să-nviu, să mor
Și râsul să mă prindă...
Mi-e dor să zbor în vis,
Să fug de zmei și mume,
Să râd și să plâng stins,
Să fiu copil prin lume...
Mi-e dor de viața-mi joc,
Să culeg flori o mie,
Să prind pentru noroc
Pufi mari de păpădie...
Mi-e dor să mai surâd
Cu ochii-nfipți în soare,
Să nu mai văd, să râd
Și să m-arunc în mare...
Mi-e dor să plâng cu foc
Iubita-mi jucărie,
Să-i pun capul la loc,
Să sar de bucurie...
Mi-e dor s-ating pământul
Cu degetul ușor,
Să mă împingă vântul
Iar eu să cred că zbor...
Mi-e dor să nu-nțeleg
Vorbe de oameni mari,
Să mă oftic, să plec,
Să-i cred bătrâni și tari...
Mi-e dor să mă-nfior
Când fur un măr de vară
Că... sigur o să mor
Și iadu-o să mă ceară...
Să fiu copil mi-e dor
Mai mult ca niciodată...
Să cânt, să uit, să zbor
În lumea-mi colorată...
poezie de Gabriela Chișcari (7 septembrie 2008)
Adăugat de Gabriela Chișcari
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi-e dor de tine, mamă (variantă)
Când ești departe mamă,
La tine mă gândesc.
Mi-e dor de tine, mamă,
Mi-e dor să te-întâlnesc.
Hai, vino-acasă, mamă!
La piept să mă-încălzești.
Cu lacrima ta, mamă,
Tot doru-mi potolești.
Când ești acasă, mamă,
Nimic nu mă mai doare.
Mă uit la tine, mamă,
Mă uit ca la un soare.
De când ai plecat, mamă,
Eu nu știu să zâmbesc.
Mi-e dor de tine, mamă,
Mi-e dor să te iubesc.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Amintiri
Sunt singur și trist în această viață
Iar vântul nebun mă lovește în față,
Ochii tăi negri-un nesfârșit deșert
Îmi biciuie trupul slăbit și inert.
Mi-e dor de nisip, de plaja cu soare,
De dragostea ta cea mult iertătoare,
De anii trecuți, de privirea ștrengară,
De tot ce a fost și acum e povară.
Mi-e dor de trecut, dar ce mai contează
Că inima-n mine încă vibrează,
Când fără de voie, cuvânt despre tine,
Aud și suspin. Tu crezi că mi-e bine?
poezie de Alex Dospian (iulie 2014)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi-e dor
Mi-e dor de vară și mi-e dor de Soare,
De plaja prinsă-n cuie de aramă,
Când tu pășești prin nopțile amare
Și-mi mângâi clipa înnorată, mamă!
Mi-e dor de vară și de nepătruns...
Mi-e dor de stele, de copilărie,
Căci ploile tăcerii m-au pătruns.
Mi-e dor să fiu un fulg de păpădie!
Mi-e dor de pace și de infinit,
De pașii alergând prin universuri
La care să visez n-am îndrăznit...
Doar scormonesc în ele după versuri...
Mi-e dor de val, mi-e dor de albatroși,
De răsărit și de apus deodată...
Mi-e dor, mi-e dor de ochii tăi frumoși,
Mi-e dor de voi, de ia înflorată.
Mi-e dor de vară, de iubiri
Și de grădina cu trifoi,
Mi-e dor de lumea noastră toată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor
Mă vezi cum cad? Zici că-i un zbor,
Un zbor deasupra tuturor,
Sau poate că ceva mai sus,
Deși nu asta mi-am propus...
În fiecare zi, puțin,
Eu zbor catre un cer senin!
Pare că zbor către înalt,
Dar în realitate, cad!
El, vântul, mi-a făcut traseul
Și zbor spre cer, însă, ca zmeul,
Când mai smucit, când mai domol,
Când printre raze, rostogol!
Și, în naivitatea mea,
Mi-e teamă rău, ca nu cumva,
Să nu ating cerul, iar toamna,
Să-mi sângereze pumnul, palma!
De-aceea zbor precum o frunză,
Cu zâmbetul uitat pe buză,
Iar când pământul o s-ating,
Sunt sigur c-o să mă preling...
poezie de Marilena Ion Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de viață
Mi-e dor de tine viață,
De primăvara mea,
De câmpul cu verdeață
Când soarele ardea.
Mi-e dor pe arătură
S-alerg din când în când,
S-arunc semănătură
De grâu și de porumb.
Să simt mustul zăpezii
La tălpi cum mă inundă,
Și-n ceasurile-amiezii
Mâncarea aburindă.
Mi-e dor de vântul care
În anotimpuri bate,
Și plimbă pe cărare
Frunzele roșcate.
De flori de primăvară
Îmi este dor mereu.
De viața de la țară...
Mi-e dor de satul meu!
Acolo vreau ca să revin,
Acolo vreau ca să trăiesc.
În fața ta, adânc mă-nchin
Pământul meu cel românesc!
poezie de Dumitru Delcă (20 februarie 2010)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Raze de soare
Prin spărtura norilor
Ca niște suliți
haiku de Mihail Mataringa (22 februarie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Culegător de lumină
Culeg bulgări de lumină
și întunericul mă ceartă
că îi orbesc lumina
nu pot să-mi privesc pașii
fără pecetea umbrelor
m-am rugat la soare
să îmi trimită raze
peste trupul meu
chiar când nopțile ard în stele
adunate în ochii cerului
poezie de Ion Șerban Drincea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-e dor de anii ce-au trecut
Mi-e dor de timpul petrecut
Cu tine-n zi, cu tine-n noapte,
O! Doamne, repede a trecut..!
Mi-e dor de tot, mi-e dor de toate....!
Mi-e dor de nopțile cu ploi,
Mi-e dor de nopțile de vară,
Mi-e dor de tine și de noi
Când ne plimbam prin ploaie afară...!
Mi-e dor de pașii ce-i făceam
Prin parc, ținîndu-ne de mână.
Și cu ce foc ne sărutam
Pe bancă-n parc, sub clar de lună....!
De mijlocel eu te strîngeam,
Cu foc și patimă fierbinte,
Când gura ta o sărutam
Uităm de trup, uităm de minte...!
Mi-e dor de anii tinereții noastre,
Când prea departe ne era sfârșitul.
Te luam în brațe, te purtam spre astre
Eram noi doi și-n zare, infinitul...!
Dar anii au trecut, ca ploaia și ca vîntul
S-au dus frumoșii ani ai tinereții.
Nu vom putea împărați pământul
Dar ne-om iubi, pân' la sfîrșitul vieții...!!!
poezie de Florea Janță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!