Erori...

În pas de dans culorile pavează inima
Plină de-ntrebări, aprinse de o stea,
Bătătoreşte fruntea ca un grănicer
Banal rostuind capcanele din cer.

Palmele-ncleştate mătură cu mine.
Prăpastia culorii începe cu cine
Veriga ostatică o rupe cu adevărat,
Erorile spală iubirea cu veşnicu-i păcat!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea-i adusă de îngeri, din cer...

Noaptea închide-mă-n inima ta,
Ziua ia-mă în zboru-i înalt,
Vopseşte-mi dorinţa de-asalt
În iubirea sclipirii de stea.

Buzele noastre să cânte în zbor
Săruturilor năvalnice-n dor.

Prin inima ta, prin inima mea
Zvâcnesc întrebări şi răspunsuri
Cu pante moi dar cu urcuşuri
În încercări de flori de catifea.

Totul e farmec şi totu-i mister,
Iubirea-i adusă de îngeri, din cer!

sonet de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima rozei

Un gând frumos al meu
Se îndreaptă către tine
Inima îmi poartă mereu
Iubirea si dorul de tine

Se desfăsoar în pas usor
Catifelată petală de roze
Dans aripille unui condor
Stropind apă dint re oase

Pustiu si dor mă încearcă
Dansul rozei duce in zbor
Se face dorul că mă uită
În suflet simt durere si gol

Nevinovat dans mă încarcă
Iubirea mea aruncată în hău
Păstrează inima rănită acră
Amintireile din sufletul său

Runde între arenele cu tauri
Adrenalina îi cade în poale
Aruncă tu petale roza roşii
Arena plină începe o ploaie

Lume în arenă toata s agită
Vârtejul deodată se opreste
Toreadorul pierdut la coridă
Inima rozei iarăsi zvacneste

Dragoste parfum de petale
În atmosferă acum zăreşte
Iubirea rozei în suflet răsare
Inima rozei din nou iubeşte

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Coarda cu suspine

Da şi nu, şi nu, şi da –
Bate vântu-n crengi o stea,
O înalţă, o coboară
Pe o coardă de vioară.

Cântă mugurul ei crud,
Eu în linişte ascult, –
Munţii gri pornesc din loc,
Inima se face foc.

Stea frumoasă descreţită
Mi-ai pus dorul în ispită,
Bate vântul, îl ascult:
Tu eşti visul de demult.

Ai lumini din raze scurte
Înfipte la mine-n curte
Şi în suflet unde vântul
Bate-năduşind pământul

Şi înalţă fruntea grea:
Da şi nu, şi nu, şi da –
Stea ce-ai coborât în mine
Cânţi pe coarda cu suspine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Felinare pe stradă

Cresc din văzduh felinare pe stradă,
Urma ta miroase a zăpadă,
Inima mea se-ntinde în ea
Desenând o vioară în formă de stea.

Gânditoare natura aşteaptă
Pământul dansând pe-o lopată,
Florile se înmulţesc în neştire,
Iubiri profunde-s în pornire.

Iederi cresc în jur la felinare,
Urma şi inima intră-n calendare,
Timpul poartă în veşnicie noul,
Sămânţa vieţii mătură ecoul!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iartă-mi iubirea din vocea uitării

Iartă-mi iubirea din vocea uitării,
Macin adânc neliniştea în mine,
Praful timpului arde-n suspine
În pragul tocit de amintirea zării.

S-aud jelind cuvintele scrâşnite
Unde se ascund imaginile noi,
Sângele prelins amestecă-n noroi
Lacrimile din rărunchi pornite.

Haina rătăcirii-i plină de bazoane,
Aerisiri din ţărnă devin indecente
În presupuşii sâni de amazoane.

Moartea învăluie căi adiacente,
Pe fruntea iubirii curg broboane
Uitate aiurea-n nelinişti concrete!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnobilând iubirea

Oasele mele cad în visele somnului,
Crucea lui în braţele Domnului.

Tu îmi priveşti inima cu inima ta,
Pâlpâie în dânsa o minunată stea.

Să fie iubirea magia din cuvânt,
Clepsidra sorţii din coji de pământ?

Oasele mele sunt axe la-ntreg,
Cu aripi la glezne spre tine alerg.

Te privesc prin fluturii care
Pătrund în ochii sculptaţi de o floare.

Au umbre rănile dorului meu
Înnobilând iubirea în arc de curcubeu!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoasa mea, frumoasa mea...

Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima de scoici stelare,
A încolţit în piept târziu
Un fulg de frunză trecătoare.

Se-nalţă, cade, reînvie
Pe pala vântului ştrengar,
Respir parfumul poeziei
Iubirii ce o port ca dar.

Frumoasa mea, frumoasa mea
Cu inima cleştar de vis,
Tămăduieşte-mi rana vieţii
Prin aripa ce m-a cuprins.

A încolţit ghinda candorii,
Stejarul s-a ascuns în noi
Pe culmea nemuririi care
Îşi spală fulgerele-n ploi.

Frumoasa mea, frumoasa mea
Iubirea ta-i parfum de stea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima stinsă

Cine râde, cine plânge
Clipele ce au rămas
Zidite-n pietre de sânge
Pe lumina din obraz?

Cine plânge, cine râde
De trăsnesc norii în casă
Şi se învârt paparude
La colacii puşi pe masă?

E o lumânare-aprinsă
Sub icoană şi mă-nchin
Inima să-mi fie stinsă
Cu o candelă de vin!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perina de stea

Genele bat elipsa ochilor mei,
Floare de lacrimi s-avântă spre cer,
Stelele mă-njunghie în spate
Cu raze de războinic grănicer.

Râd luminii, norii se deschid
Liman de ierburi buzelor de miel,
Roua se prelinge în râurile de sânge
De se-mbată satul cu iz de otonel.

Din palme bate visul fluidelor târzii,
Păcate juruite cresc în barba mea,
Şopârla toamnei mă ascunde-n scheme,
Ritmurile horei fierb într-o pingea.

Răsună ciondăneala pietrelor din munţi
Căzute-n ploi cu roţi de cauciuc,
Îndrăgostiţii au buzele de ciocolată,
Din ele ronţăie un convertit bursuc.

Tu înger te înfrupţi din aripi cu atele,
Te mângâi strivindu-te sub pleoapa grea,
Apoi rătăcim numărătoarea săruturilor
Cu nesaţiul pripăşit în perină de stea.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe cer s-a stins o singură stea

În seara când ţi-am spus iubirea mea
Sus pe cer lucea
O stea de-argint ce revărsa scântei
Steaua dragostei

Numai ea a înţeles ce voi în sufletu-mi trudit
Şi speranţa ea mi-a dăruit
Şi-n seara când ţi-am spus iubirea mea
A murit o stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Şi-n noapte a plâns inima mea
În taina firii

Pe cer s-a stins o singură stea
În ecou de ghitară
Cu ea s-a stins vraja ce ne-a-nvins
Şi iubirea ta

De-atunci în şoapte
Rechem iubirea mea
Pierdut în noapte
O caut în altă stea

Pe cer s-a stins o singură stea
Steaua iubirii
Şi-n noapte a plâns inima mea
Un vis pierdut.

cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ascunsă

Nu uita că nu te uit,
Mă furişez mergând sub lună
Să muşc din buzele-ţi de foc
Turnate în viori, pe strună.

Vânez cu inima flămândă
Clipirea ta, steluţe-n cer,
Ai gene lungi de curcubeu,
Lăsate semne în eter.

Lăsate-n pânze de paing,
Să mă vântur printre ele,
Te-aşez în buzunar, la piept,
Scânteie din ocean de stele.

Măsura verbelor s-aude:
Nu te uit, nu te-oi uita,
Iubirea este al tău nume
Ascunsă în inima mea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limpezire

Cuvintele se spală în lacrimi,
Se usucă pe buze,
Cu inima se rostesc,
Cu faptele
Se pun puncte
Pe capul propoziţiilor.

Am încheiat.
Gândul meu limpezeşte
Gramatica lumii!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licori din struguri de fluturi

Beau pe-ascuns din strugurii de fluturi
Botezaţi în Clopotul lui Gauss,
În hora mare sunt meteorit,
Lunec în lumina din Pronaos.

Diformă-i încercarea vieţii-n rod,
Cerul coboară-n câmpul cu belşug,
Izvoarele de grâu în aur curg
Sub tainele ştiute doar de plug.

Un lăutar lăuntric trece-n trup,
Cântă-n prichiciul de vise şi dor,
Culorile dispar şi fluturii
Vin în iubirea pentru care mor.

Beau pe-ascuns din struguri şi speranţă,
Viaţa-mi pun în inima de fier,
Sunt meteoritul care simte
Că locul meu e-aici şi nu în cer!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultimul zbor

Se-aude un strigăt venind dinspre cer,
sinistru în noapte şi-n liniştea ei,
ce pare să-ncheie un dans –derniėre-
c-un ultim adio spre vechi odisei.

Se rupe din neguri, coboară, uşor,
apare, ca-n vis, o frântură de stea,
m-apropii şi văd cum bătrânul cocor
continuă, încă, din aripi a da.

Pământul e ringul în noul balans
din care se-opreşte, privind înspre cer,
spre stele ce par că-l invită la dans,
şi uită că-i singur; începe, stingher,

un vechi ritual, o rotire, şi-apoi
în vechi amintiri îşi găseşte puteri,
pluteşte prin ele, devine vioi
şi-ncheie în ritmul de vis şi plăceri.

Când zorii se-anunţă şi stelele pier,
iar ziua renaşte în zarvă şi cânt,
o scurt-adiere înalţă spre cer
o pană a celui ce zborul şi-a frânt.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori, pupici, îmbrăţişări...

Flori, pupici, îmbrăţişări,
Mâncare şi băuturi
Aduse din multe zări,
În zori borş şi murături...

Unii stau şi povestesc,
Alţi-n dans se-ntrec mereu,
Numai eu îmbătrânesc
Şi vă spun, nu-mi pare rău...

Am avut şi mai am încă
Inima-n aprinse stele
Şi iubirea mi-i poruncă
Păşind tainic pe sub ele...

Tu-mi apari zâmbind în cale,
Mă descânţi cu flori albastre
Culese din deal, din vale,
Unde-s dorurile noastre...

Multe flori vor fi, coroană,
Peste trecerea-n plăcere,
Vântul va spori în iarnă
Amintirile-n cădere!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Presară-ţi buzele...

Presară-ţi buzele cu rouă de stele,
Cu miere pură din dulcele alint
Şi vom trăi o noapte şi o viaţă
Iubind cu preţuire în farmec nesfârşit.

Presară-mi cu săruturi inima din mine,
Revarsă-ţi iubito plăcerile trupeşti
În sâni, în focul care arde-n noi
Şi vom trăi sub stele minunile lumeşti.

Presară-ţi buzele cu aripi de fluturi,
Mângâie-mi fruntea atinsă de vis,
Iubirea ţi-o dărui, te rog să mi-o dărui
Cât flacăra vieţii uşor ne-a cuprins.

Presară-ţi buzele cu rima poeziei,
Cu flori, cu avioane, cu tot prin ce trăieşti
Şi nu uita c-o boală ne cuprinde:
Iubirea dăruită în cerul cu poveşti!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai spune ceva...

Mai spune ceva, mai spune
O glumă-n momentele bune,
Vreau clipa fericirii minunată
De lacrimi curate crestată.

Vreau dezrobirea din vise
În himere de zboruri aprinse,
Vreau furia de dor, descompusă,
De-un înger pe buze adusă.

Vreau să-mi salvezi ocna-nserării
Prin iubirea din roua aşteptării
Când inima fericită, ah, spune:
Ne topim în clipele bune!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inelele inchid in cerc iubirea

De ai privi atent în vidul
din jumătatea plină de trăire,
nu doar acele forme ondulate,
contur pribeag de trup
- secundă fadă,-
în care cerul pierde din senin
şi iată:
rămâne doar o umbră, un destin
sau doar un dans în ritmul ploii...
Cartonul umed, o fotografie…
Atât rămâne din minunea dată.
Inelele închid în cerc iubirea.
Sufocă mut.
Aripile se frâng…
Iar visul tău se pierde-n amoţire.
Vrei doar tabloul sau culorile din el
sau sunetele stinse de tăceri?
Nu vrei pastelul, simfonia sau lumina
din fiecare gest sau gând sau şoaptă?
Nu vrei să simţi iubirea-n valuri necurmată
de un banal buchet de zile cenuşii?

poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Varsă-ţi iubirea cu lumina-n mine

Lacrimi de apă, fulgi de zăpadă,
În nebunia toamnei fac paradă,
Resturi de frunze, de ierburi pătate,
Hrănesc vântul cu aripi uscate.

Drumul se şterge de roţi pământii,
Bolizi tocilari străbat prin câmpii,
Eu urc un munte în lumi paralele,
Lumea din mine şi lumea din stele.

Doi porumbei îmi dau târcoale
Cu săruturile lor în ritmuri cordiale,
Noi în luciul toamnei, spre zăpadă,
Căutăm credinţa din cer, adevărată.

Am urcat muntele, am venit la tine,
Varsă-ţi iubirea cu lumina-n mine!...

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti sufletul ce locuieşte în inima mea

Eşti sufletul ce locuieşte în inima mea
Cu toată cenuşa amintirii senine,
Ridic paginile timpului pe raze de stea
Să fiu în poezii alături de tine.

Promit că voi trece-n petale de flori
Sărutul cel dulce din buze de îngeri,
Mierea din vorbe va prinde culori
Pe valea rămasă în ecouri de plângeri.

Mărturisim cititul în ochi de curcubeu,
Culorile fac din iubire însemn de coperte,
Legile sunt sâmburi pe frunte de zeu,
Lacrimile lumii sunt bătute de sete.

Am venit pe lume firav dar grăbit,
Vântul iubirii m-a vâslit către tine
Ca să locuieşti în inima mea înmiit
Pe pagini de timp, în visuri senine!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!