Are noroc câtă frunză şi iarbă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Eugen Frunză, căruia i-au apărut două volume de versuri în aceeaşi săptămână

L-am văzut ieri, la vitrine;
Ambele masive, pline.
Mi-am şoptit atunci în barbă:
Câtă FRUNZĂ, câtă... iarbă!

epigramă de Aurel Chirescu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetului Eugen Frunză, căruia i-au apărut în librării două volume masive în aceeaşi săptămână

Le văzui ieri în vitrine,
Ambele, masive, pline.
Şi-mi şoptii atunci în barbă:
Câtă FRUNZĂ, câtă... iarbă!

epigramă de Aurel Chirescu din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Campanie electorală

Candidaţi simandicoşi...
Câtă frunză,... câtă iarbă...
Unii vând aşa "gogoşi",
Alţii pun... aşa o barbă!.

epigramă de Constantin Păun (2005)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele rapoarte

Tot crescând din filă-n filă
- Câtă frunză, câtă iarbă -
Par acum ca Moş Gerilă:
Spun poveşti şi au şi barbă!

epigramă de Teodor Maricaru din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Excesul puterii

Văzând efectele ororii,
Cu ură îmi şoptesc în barbă:
În lumea asta, carnivorii
Sunt câtă frunză, câtă iarbă!

epigramă de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regele Claudius: Ce vrem să facem,
Trebuie făcut atunci când vrem, căci voinţa
Se mai schimbă, se clatină, trenează; motive,
Câtă frunză, câtă iarbă, se pot găsi mereu.

replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unul dintre motivele pentru care nu slăbesc, este că în loc să mănânc frunză şi iarbă, eu mănânc brânza şi iarbă.

calambur de Beatrice Vaisman
Adăugat de Beatrice Vaisman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbet de iarnă

Ce puƫin i-a trebuit iernii,
Să-şi înflorescă ghioceii.
Ce nesfârşită pare iarna,
Când e albă ca zăpada.

Ce puţin i-a trebuit soarelui,
Să lumineze verdele câmpului.
Ce minune verde - albă
Ghiocei născuti din iarbă?

Cât curaj, ce nebunie,
Câtă sete, ce furie,
Să te înalţi din nemurire.
Trei petale şi o frunză
Şi să te prefaci... în floare.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele tale

Ca tine, pom cu-atât belşug de frunză,
Aştept un fir de vânt să mă pătrunză.
Frunzele tale sunt simţirea mea
Fremătătoare, ca şi ea.
Un simţământ, o frunză legănată,
Mişcându-se tot pomul dintr-o dată.

Tu câtă frunză ai şi câte crăci
Eu tot atâtea am, însă ascunse,
Când mă frământă îndoiala sunt
Înfiorat, din vârfuri până la pământ,
De unde alte ramuri se-mpereche
Şi caută o lume să iasă-ntr-însa, veche.

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când realizezi pentru prima oară ce banal de simplu e ceea ce căutai, te cuprinde un hohot de râs. Câtă agitaţie, câtă spiritualitate, câtă cunoaştere, cât efort, câtă teorie, câtă practică! Şi totul se dovedeşte în final a fi de o simplitate inimaginabilă.

citat din Marius Cretu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câtă frumuseţe! Câtă fericire!

Câtă frumuseţe îmi arăţi
Când cu ochii-n suflet îmi pătrunzi!
Dacă nu te văd, mă simt bucăţi;
Câtă frumuseţe îmi ascunzi!

Câtă frumuseţe îmi oferi
Când cu zâmbetu-ţi mă luminezi!
Dacă nu-mi zâmbeşti, nu am puteri;
Câtă frumuseţe îmi păstrezi!

Câtă fericire-mi dai în dar
Când îţi văd picioare, gât sau sâni!
Dacă nu le văd, sunt în zadar;
Câtă fericire îmi amâni!

poezie de Marius Robu (13 decembrie 2020)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boris Yellnikoff (către spectatori): Se întâmplă să urăsc Revelionul. Toată lumea e disperată să se distreze, să sărbătorească într-un fel mai mult sau mai puţin patetic. Ce e de sărbătorit? Un pas mai aproape de mormânt?... indiferent de câtă dragoste primeşti sau dai, indiferent câtă fericire şterpeleşti sau de câtă faci rost, orice moment de graţie temporară... orice funcţionează! Nu vă păcăliţi singuri, nu sunteţi unici sau inventivi, o mai mare parte decât credeţi din existenţa voastră ţine de noroc.

replică din filmul artistic Ce-o fi o fi..., scenariu de Woody Allen (22 aprilie 2009)
Adăugat de Georgiana Mîndru, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vers din Lancrăm

Adevărul pe care-l rostesc
îl fac ploile curcubeu
şi-l aflu, pasăre, pe umărul meu,
şi cerul e adânc
şi cerul e curat,
inima devine-o planetă
în albastrul netulburat,
auzi-i bătăile, înaripatele,
sfinţesc neatinsul, departele,
se petrec alchimii în iubiri,
câtă frunză şi iarbă,
câte mirese şi miri,

Începe-ne, timp, de la mare
trupul prin care urcăm
şi unge-l nesfârşit şi adânc
ca un vers din Lancrăm.

poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunza

Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a şi venit.
Ieri iubita mi-a spus târziu-
Vezi tu codrul cel veşnic viu
Vara noastră se va sfârşi
Când galben de tot va fi.
Codrul verde şi-adânc era
Şi-avea umbra de catifea
Şi-n tot codrul, sub cerul clar
O galbenă frunză doar.
Pentru galbenul ei noroc
Nu văzu pe pământ alt loc
Decât inima mea râzând
Şi-n ea mă lovi căzând.
Ai... frunză galbenă,
Ceas desfrunzit
De ce vrei tu să cred
Că toamna a şi venit...
Ai... frunza galbenă
Ai... glasul tău
Ai... frunză galbenă
Ca visul rău...

poezie de Dan Verona
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Căt cer moare
în coastele mele de iarbă!
Şi câtă splendoare se naşte!

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Filosofie vestimentară

Cu câtă duioşie
îşi priveşte Eva
veşmântul:
o frunză care
se interpune
între ea şi neant!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Între cer
şi iarbă,
duminica îmbracă
cămaşa lui Iisus...
Câtă nemărginirea!

poezie de Vasile Maricel Grosu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de deochi

frunză seacă de mălin
ce durere şi ce chin
cu bătrâneţea un spin
ce toarnă-n sânge venin.

frunză creaţă - busuioc
ca o flacăra din foc
ce arde al meu noroc
parcă fac paşii pe loc.

vreau soartă înfloritoare
ca un arbore în floare
ce se-nvârte după soare
şi bea rouă din cicoare.

cântec verde de deochi
plânge lumina în ochi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi nimeni nu va şti câtă singurătate, câtă amărăciune, câtă renunţare se află îndărătul oricărei aparenţe de fericire.

Paulo Coelho în Veronika se hotărăşte să moară (1998)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri lucide

gândul meu zboară şi prinde viteză
trece ca o rachetă prin univers
strânge lumină- subiect de sinteză
conversând cu timpul la faptul divers.

gânduri curtează stele lucinde, boeme
timpul să nu treacă iar ca un hoinar
să se stabilească simboluri şi embleme
în cuvântul dulce tandru şi plenar.

gânduri se-nmulţesc câtă frunză şi iarbă
dezvoltă conştiinţa în formă absolută
soarta să nu orbecăie ca vremea oarbă
prin lumea în schimbare revolută.

savorile gândirii în clocote să fiarbă
hrană pentru suflet eternă, disolută.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!