Minunat orificiu! Magic orificiu! Orificiu de o influentă covârşitoare! Nobil şi radiant orificiu! Din acest orificiu totul decurge în mod logic: primul copil, apoi placenta, după aceea o cale în viaţă, ani după ani, până la moarte. Totul este logic şi cea care trăieşte cu acest orificiu, trăieşte prin logica lui. El este, în mod corespunzător, o logică, cu un orificiu în ea.

citat din Cynthia Ozick
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un orificiu prin care universul se uită şi se explorează pe sine însuşi.

citat din Alan Watts
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există orificiu pentru care să nu se fi specializat cineva.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemă

Din aluatul nedospit
Simplă cuminecătură;
O furcă de pescuit
Prinde prin înţepătură;
Orificiu la inimă,
Cel ce o ştie... cu stimă!

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noii guvernanţi

Verificând încet, încet,
Găsit-au gaură-n buget
Dar s-a văzut că prejudiciu
E numai doar un... orificiu!

epigramă de Ion Moraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fesă

Fesele sunt partea corpului cea mai plăcută din punct de vedere estetic, deoarece nu sunt funcţionale. Deşi ascund un orificiu esenţial, aceste sfere fără sens sunt cât de cât forma umană care se poate apropia de arta abstractă.

definiţie de Kenneth Tynan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu distracţia o caut, ci înţelegerea. Înţelegere, înţelegere şi iarăşi înţelegere. Mă voi îmbiba cu ea, o voi inspira prin fiecare por, o voi înghesui în fiecare orificiu. Cândva mă va răsplăti. Fiecare lucru se va aşeza în locul potrivit, iar eu, în sfârşit, voi înţelege.

citat din Laurel Coldman
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea se micşorează cu fiecare zi

iar eu nu mai ştiu să aştept întâmplările fericite
nu mai pricep guduratul zorilor
latru acru la o lună din ce în ce mai albă
astup urechile să nu mai aud iarba cum se naşte
ochii mi se închid cu părere de rău
înainte ca lumea să-mi încapă într-o ultimă suflare
mă tem că o să plec printr-un orificiu strâmt şi rece
înapoi în negura de dinaintea primului scâncet

lumea asta se micşorează cu fiecare încercare de a o lărgi
şi îmi era aşa bine să o ştiu infinită
îmi era aşa bine să fiu nemuritor
încât vă cer iertare tuturor
că m-am născut într-o zi de 13
poate că e din vina mea
nu ar fi trebuit să caut măsuri pentru nemăsurat

lumea se micşorează cu fiecare zi
niciodată nu va ma fi la fel de largă
precum atunci când am deschis ochii
atunci când totul era într-adevăr perfect

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logica suferă de un mare viciu logic: ea crede că însăşi realitatea e de natură logică. Dacă întâlneşte ceva ce nu se poate înţelege în chip logic, ea va susţine că acest ceva nu există, ci e numai aparenţă…

citat celebru din Lucian Blaga
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fi logic? A fi logic nu este, cum o fi scriind în cărţile voastre, a gândi după formule şi după ecuaţii, ci a gândi după firea lăuntrică a lucrurilor. Dacă ţineţi morţiş să aveţi o definiţie, uite-o pe asta: logica este o sistematizare a intuiţiei.

Mihail Sebastian în De două mii de ani
Adăugat de Avramescu Norvegia-Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai mare dintre dovezile despre Iisus Hristos sunt profeţiile. Un şir de oameni, timp de patru mii de ani, în mod statornic şi fără mari deosebiri, vin unul după altul să profeţească aceeaşi venire. Un popor o vesteşte şi acest popor subzistă timp de patru mii de ani pentru a face în grup mărturie siguranţei pe care o are despre ea şi de la care nu poate fi întors prin niciun fel de ameninţări şi prin nicio persecuţie. Lucrul acesta este cu totul considerabil.

citat celebru din Blaise Pascal
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lecţie inutilă de logică

Aşs se-ntâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie, nu sosim
unde-am vrut,
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva totul e logic,
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?

poezie celebră de Octavian Paler din Poeme (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micile mele metrese

Un orificiu lacrimal spală
Cerul verde-varză!
Sub arborele ce-mbăloşează
A ta diafragmă!

Albeaţa lunii particulare
Cu petec rotund,
Crăcănaţi-vă pe picioare
Voi, grupul meu slut!

Ne iubirăm mult în acea vreme,
Albastră slută!
Mâncarăm omletă pesemne,
Cu scoici umplută!

Spre seară m-ai făcut poet,
Galbenă slută,
Coboară să te biciuiesc
Pe a mea pulpă!

Şi ţi-am vărsat briliantina
Neagra mea slută,
Iar tu mi-ai prins chiar mandolina
De la-ncepută!

Puah! Saliva-mi uscată,
Roşie slută!
Încă mai stă atârnată
De ţâţa rotundă!

O! Micile mele metrese,
Cât v-am urât!
Ascundeţi-vă sub dureroasele feşe
Sfârcul nesupt!

Şi pângăriţi-mi bătrânele oase
Cu sentiment,
Hop, ţop, fiţi balerine voioase
Pentr-un moment!

Se deşală a voastră spinare
Iubitele mele!
O stea ce răsuflă şi cade
Pe fesele grele!

Şi totuşi pentru aceste boarfe
Făcut-am rime!
Aş vrea să sparg coapsele voastre
De dragostea-mi pline!

O, şterse urme de stele corcite,
La colţ cu voi!
O să crăpaţi în ospiciu, trudite
De lumeşti nevoi!

Sub albeaţa lunii particulare
Cu petec rotund,
Crăcănaţi-vă pe picioare
Voi, grupul meu slut!

poezie clasică de Arthur Rimbaud, traducere de Necula Florin Dănuţ
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am crezut totdeauna în numere. În ecuaţie şi în logica ce conduce la raţiune. Dar, după o viaţă întreagă mă întreb, ce este într-adevăr logic? Cine decide raţiunea? Căutarea mea a fost în domeniul fizic, metafizic şi cel al vedeniilor. Şi am făcut cea mai importantă descoperire a carierei mele, cea mai importantă descoperire a vieţii mele: doar în misterioasele ecuaţii ale dragostei poate fi găsită logica raţiunii.

John Nash în discurs (1990)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Logica inutilă

Aşa se întâmplă logic,
plecăm şi sosim undeva.
Plecăm pentru o clipă, pentru un ceas, pentru o viaţă,
poate nu trebuia să plecăm, dar problema nu-i asta,
ci faptul că sosim undeva, totdeauna sosim undeva,
poate nu sosim la timp, nu sosim unde trebuie,
nu sosim unde-am vrut
dar sosim undeva şi câtă vreme sosim undeva
totul e logic
chiar dacă logica şi fericirea sunt lucruri total diferite,
totuşi am plecat şi am sosit undeva,
am greşit drumul, dar am sosit undeva,
dar când nu mai sosim nicăieri
totul devine ilogic. Spre ce ne ducem
dacă nu sosim nicăieri?

poezie celebră de Octavian Paler
Adăugat de dora
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil, vei spune, metoda ştinţifică verifică totul prin experienţă. Fără a menţiona numeroasele dificultăţi filosofice inerente acestui punct de vedere, răspund că în practică acest lucru este fals. Câţi fizicieni au verificat fiecare etapă, empirică sau logică, din cele care s-au succedat după cercetările lui Galilei şi până la dinamica lui Hamilton? Noi verificăm doar câteva derivate academice, esenţialmente superficiale, şi acceptăm restul printr-un act de credinţă.

citat din Charles Townes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-adevăr, scopul tuturor acţiunilor noastre este să fim liberaţi de suferinţă şi frică şi, după ce am atins acest ţel, furtuna sufletului e potolită, iar fiinţa respectivă n-are nevoie să umble după ceea ce-i lipseşte, nici să caute altceva prin care să fie împlinită fericirea sufletului şi a corpului. Căci atunci avem nevoie de plăcere, când din absenţa ei simţim durere. Dar când nu simţim durere, nu mai simţim nevoia plăcerii. De aceea noi numim plăcerea începutul şi ţelul unei vieţi fericite. Şi, deoarece plăcerea este primul dintre bunurile înnăscute, de aceea nu trebuie să alegem orice fel de plăcere ar fi, ci adesea renunţăm la multe plăceri, când din ele decurge o neplăcere mai mare pentru noi. De aceea, deşi toate plăcerile ne sunt în mod firesc un bun apropiat, totuşi nu orice plăcere este de ales, întocmai după cum, cu toate că orice suferinţă e un rău, totuşi, prin natură, nu orice suferinţă trebuie totdeauna evitată. Toate aceste lucruri se cuvin să fie judecate, măsurând unele faţă de altele şi, ţinând seama de avantaje şi dezavantaje.

citat din Epicur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndrăzneşte să îţi doreşti totul, şi apoi dezvoltă-ţi personalitatea, dezvoltă-ţi abilităţi concrete şi specifice pentru a atinge obiective şi visuri concrete şi specifice şi pas după pas, poţi parcurge un drum inimaginabil de lung şi să trăieşti lucruri inimaginabil de frumoase. Eu trăiesc acest mesaj şi această filozofie de viaţă de 13 ani şi sunt cobaiul pe care testez şi experimentez totul, înainte să dau mai departe oamenilor.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este nedrept cum se încheie viaţa, prin moarte. Ciclul vieţii ar trebui să fie invers: să fii întâi bătrân, mai apoi să munceşti vreo 40 de ani, după care să te retragi în anii de tinereţe, să petreci, să bei alcool, să devii un copil care n-are nicio grijă, iar la sfârşit să te întorci în pântecul mamei unde să pluteşti timp de nouă luni, iar existenţa ta pe acest pământ să se încheie... cu un orgasm!

citat din George Carlin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În copilărie şi până pe la douăzeci de ani, omul trăieşte fericit, fără s-o ştie; după aceea, vine o vreme în care crede că ar putea fi fericit, şi atunci începe să fie nefericit.

citat din Grigor Otian
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Biruinţa

Isus a înviat din morţi, biruitor,
din Însăsi viaţa Lui dând viaţă tuturor!
Si-acum în rând cu noi, ca frate şi-mpărat,
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

Cu mii de flori, cu frunze noi în crâng
vin primăveri ce iarna iar înfrâng
Şi toate spun că Cel Crucificat,
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

Isus a înviat cu trup de slavă plin,
aşa cum vom trăi şi noi prin har divin.
De două mii de ani în luptă ne'încetat,
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

Dar dacă-i drept că-nvie frunza iar
şi florile când din pamânt răsar,
cu-atât mai mult Acel ce le-a creat
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

Isus a înviat, puternic şi slăvit.
Şi sutele de fraţi cu Domnul au vorbit.
Apoi, în patru zări pornind, ei au strigat:
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

Eu n-am văzut cum a-nviat Isus,
nici mâna-n răni ca Toma nu I-am pus.
Dar simt mereu că-n viaţa ce mi-a dat
trăieşte, trăieşte, e viu cu-adevărat!

poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!