Soarele catolic
Acolo unde luminează soarele catolic, totul e divin,
Acolo-s chefuri mai mereu și curge-n pahare roșul vin.
Cel puțin, așa cred și-așa aud: sol la si do.
Benedicamus Domino!
poezie de Hilaire Belloc, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Despre statistici vitale
Plătește scump pământul când ofera bolilor o pradă;
Unde averea crește, omul curând o să decadă.
Dar mai multă nefericire e acolo și-i firesc
Unde bunăstarea scade, iar oamenii se înmulțesc.
poezie de Hilaire Belloc, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta politicii înseamnă a promite frumos și a uita cu grație.
citat din Hilaire Belloc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă dedicată
Ce pentru vârstnici e doar zâmbet, sărut pe-obraz,
În tinerele fete-i furtună și talaz
distih de Hilaire Belloc din Verses, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
În timp ce tu visezi spre viitor sau regreți trecutul, prezentul, care este tot ce ai, pleacă și dispare.
citat din Hilaire Belloc
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!
La moartea gazdei
Zâmbind, cei mai frumoși și buni din rasa omenească,
Au spus "Adio" lumii și-au plecat se-odihnească.
distih de Hilaire Belloc, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înainte ca blestemul statisticilor să se prăbușească peste omenire, duceam o viață fericită și inocentă, plină de veselie, bazată pe o rațiune sănătoasă.
citat clasic din Hilaire Belloc
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo e altă lume
Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul vesel este ca soarele: luminează acolo unde intră.
proverbe turcești
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Care este cuvântul latin pentru "ceai"? Cum? Nu există "ceai" în latină? În numele sfinților, dacă aș fi știut, aș fi lăsat lucrurile vulgare în pace.
citat clasic din Hilaire Belloc
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acasă
Acasă astăzi am rămas,
Mintea fuge fără declarații,
Te rog, spală-te pe mâini!
Am nevoie de soare,
Am nevoie de aer,
În somnul meu dansează tot felul de mingi...
Închisorile sunt cool,
Dacă de acolo ieși destul
De tatuat...
Singurul meu tatuaj
Nu a apucat să fie desenat pe piele,
El se derulează mereu
Atunci când e nevoie:
"Dr Ming a spus odată
Că soarele îți luminează fața,
Cititul îți luminează mintea,
Natura îți luminează sufletul
Și zâmbetul unui copil
Îți luminează viața..."
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fi să fiu...
Motto: Dumnezeu a creat aceasta lume. In rest nu se implica.
Avicena
aici nu sunt, acolo-s imposibil
aice-s sfânt, acolo-s impasibil
atît mai știu -la ușa ta bătu-i
deși-nca viu, deja al nimănui
și n-ai deschis - pleca-i tăcut
-precum e scris- din lut spre lut...
- aice sunt, acolo-s admisibil
aici pământ, acolo reversibil...
poezie de Iurie Osoianu (3 februarie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elefantul
Oamenii se miră, desigur, când le-apare-n minte
Această bestie și fac și-un pic de caragață
Când o văd c-o codiță-n spate și, vă rog, luați aminte,
Cu o asemenea matahală de trup în față.
poezie clasică de Hilaire Belloc, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mereu se întâmplă aceleași lucruri, deocheate. Eu nu beau din pahare "made în Japan" și nu mănânc sushi o dată în săptămână. Și nu cred în acea cultură, făcută de alții, nu cred în unul din noi, nu cred. Și nici ateistă nu-s. Păcat de 'cea lumină, căci nu ea dă naștere. Și totul vine din haos, spre marea noastră nefericire de acolo se trage și Eros - și toate-s spre bucuria lor, nechibzuită. Căci foc de dorim, în foc ne vom întâlni. Iar eu, cea din mine care dăinuește întuneric spre culoare, nu exist în memorie. Nu pot a ști ce-s. De ce mă citești? Te cunosc, îmi ești alter ego.
Cristina Vrâncean (29 februarie 2012)
Adăugat de Cristina Vrâncean
Comentează! | Votează! | Copiază!
Țara mea
Țara mea este acolo
unde mi-am rostit cuvântul.
Țara mea este acolo
unde-am sărutat pământul.
Țara mea este acolo
unde soarele răsare.
Țara mea este acolo
unde curg limpezi izvoare.
Țara mea este acolo
unde ciocârlia cântă.
Țara mea este acolo
unde libertatea-i sfântă.
Acolo este satul meu.
Acolo-îmi sunt părinții,
În locul dat de Dumnezeu,
de Maica Domnului și sfinții.
Acolo ne este moșia.
Acolo trăiesc români.
Acolo este România.
Acolo suntem noi stăpâni.
poezie de Dumitru Delcă (8 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Om bun
Să trece munte văi si lunci
Ce te reține sa anungi
Ai mersul greu sau..
iți e rău
Pornește nu crasni din dinți
Treci mai întâi prin Mehedinți
E un loc
unde tu te vei afla
Acolo tu vei poposi si încarcă
Eu stiu iubire acolo afli soarta ta
Opreste te puțin pleacă iar la drum
Si vei ajunge
un om bun
Acolo unde sufletul ți-l odihnesti
Si vrei tu să trăiesti
acolo este locul tău
Acolo eu te voi găsi mereu!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea-i o scenă
Lumea-i scenă. Taxa de intrare,
Un fleac, o verși (prin mandatar) la primărie,
Orchestra cântă-n legea ei, și tare,
Dar nu încheagă nicio melodie.
Program nu se împarte. Numeroasă
E distribuția. Plot nu există.
Realizarea-i chiar mai nebuloasă
Decât o inepție modernistă.
Unicul punct în stare să m-amuze
Este foyer-ul (cum ziceam pe vremuri).
Acolo, c-o țigare între buze,
Stând solitar, confecționez panseuri.
Și-apoi - renunț la locul meu (nr. 7),
Îmi iau raglanul și mă pierd în noapte.
poezie clasică de Hilaire Belloc din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde...
Acolo unde soarele
sărută întâi pământul,
Acolo-mi sunt izvoarele,
acolo îmi port veșmântul.
Acolo ochii i-am deschis
și am rostit cuvântul mamă.
Acolo brațe am întins,
spre tine, dulce mamă.
poezie de Dumitru Delcă (octombrie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
E Soarele steaua
ce Pământul încălzește
și luminează cerul
atunci când totul pare
pierdut în neant
și se scurge încet
în bezna adâncă
din pâlnia Universului.
E Soarele acesta
o pată aurie
desprinsă din cenușa
unui astru muribund,
ce de veacuri
răsare și apune,
veșnic neobosit,
încălzind același Pămân
plin mereu de
alte viețuitoare,
ce-și duc traiul
pe planeta albastră
care nu uită
să se învârtească mereu
în jurul Soarelui
și în jurul său
în sensul acelor
de ceasornic,
purtând timpul
mereu înainte,
spre vremuri ce tind
spre nicăieri...
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde cred că ești
Acolo unde cred că ești
Nici trenurile nu străbat
Acolo ca de sticlă par
Pădurile de brad brumat.
Tot mai departe simți și taci
Adăugat la rest mereu
Și nu mai pot înainta
Decât pierzându-mă și eu.
Cum ninge alb, e orice drum
Și alb respiră-ntregul timp
Nici nu te-aș recunoaște-acum
Desperecheat și fără nimb.
Mi-e milă și să-mi amintesc
Dar nici să uit nu mă îndur
Câtă părere-i în destin
Câtă greșeală-i împrejur.
Cu degete de frig adun
Ca sub un șal înzăpezind
Sufletul nostru încă bun
Mișcarea lui către argint.
Cum ninge, nu s-ar mai opri
Și fi-vor brazii îngrădiți
Acolo unde cred că ești
Printre barbari meteoriți.
În fiecare an aștept
Să ningă, să te pot vedea
Dacă privești, dacă asculți
Dacă mai înțelegi ceva
poezie de Istrati ion din poezii.ro (3 martie 1958)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo unde cred ca esti
Acolo unde cred ca esti
Nici trenurile nu strabat
Acolo ca de sticla par
Padurile de brad brumat.
Tot mai departe simti si taci
Adaugat la rest mereu
Si nu mai pot inainta
Decat pierzandu-ma si eu.
Cum ninge, alb e orice drum
Si alb respira-ntregul timp
Nici nu te-as recunoaste-acum
Desperecheat si fara nimb.
Mi-e mila si sa-mi amintesc
Dar nici sa uit nu ma indur
Cata parere-i in destin
Cata greseala-i imprejur.
Cu degete de frig adun
Ca sub un sal inzapezind
Sufletul nostru inca bun
Miscarea lui catre argint.
Cum ninge, nu s-ar mai opri
Si fi-vor brazii ingraditi
Acolo unde cred ca esti
Printre barbari meteoriti.
In fiecare an astept
Sa ninga, sa te pot vedea
Daca privesti, daca asculti
Daca mai intelegi ceva
poezie de Constanța Buzea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!