Carnea de lângă os e cea mai dulce.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spinul de peşte

mă chinui cu el de ieri
seara era un spin seri
os de peşte
te paşte moartea fără să vrei
mă zgârie şi-n podul palmei
şi era aşa de bun
carnea dulce cu spinii mari
uşor de scos spinul
de peşte de peşte adevărat
trebuie să-l scot din carnea mea
carnea lui răzbunată de răz
bunătorul ţepos

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văd carnea din jurul meu. Văd carnea mea şi cea de pretutindeni. Hoit dulce şi-nduioşător. Prin ea învaţă duhul ce e cald şi frig; prin ea se caţără viermii în idei.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngeri cereşti

Afară ninge aşa frumos
Şi totul parcă e ca-n rai,
Tu înspre mine vii
Cu chipul tău gingaş şi bălai.

Fulgii cad peste ochii tăi,
Peste gura ta cea dulce,
Hai vino lângă mine,
Şi de lângă mine nu te duce.

Tu lângă mine vii
Şi cu dulce vorbe îmi şopteşti:
Să ne iubim, iubite,
Sub aceşti îngeri cereşti.

poezie de Vladimir Potlog (15 noiembrie 2009)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe lângă

Pe lângă teiul înflorit
Cu flori de primăvară,
Adesea ne-am întâlnit,
În seară.

Pe lângă raza lunii albe
Ce lumina cu bucurie,
Mi-ai fost cu plete dalbe,
Speranţă vie.

Pe lângă plopii verzişori
Cu lacrimi mi-ai spălat,
Din Raiul tău, din ochişori,
Sufletul pătat.

Pe lângă râul curgător,
Cu drag ne-mbrăţişam,
Şi ca un dulce visător
Te sărutam.

Pe lângă salcie stăteam,
De dragoste împietrit
Şi tu m-ai... şi eu te-am...
Iubit!

poezie de Claudiu Românu (6 august 2017)
Adăugat de Claudiu Românu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi sarea e dulce, când se frige odată cu carnea.

aforism de Vladimir Reskovic Panonski din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui diabetic îndrăgostit

Cu zâmbetu-i suav şi dulce,
Îl cheamă lângă dânsa, Mia.
Dar el rezistă, nu se duce...
Ce-i dulce... creşte glicemia.

epigramă de Mariana Mustăţea din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te aşeza niciodată la banchet lângă ţăranul ce se îndestulează din carnea boilor săi.

aforism celebru de Pitagora din Legile morale şi politice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viespea soarbea roua cea subţire
Mierea frige a dulce de iubire
Sângele se surpă-n carnea ta:
Lacrima neplânsă nu mă va ierta!

catren de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnea de porc este din ce în ce mai scumpă

Nepreţuită carnea lor,
Ca de pasăre măiastră,
De merge aşa, în viitor,
Le-om spune "dumneavoastră".

epigramă de Paul Constantin (16 iulie 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nopţile

vreau să te ştiu lângă mine
atunci
tăcerile capătă sens
îmi ating carnea

poezie de Carmen Enache (2018)
Adăugat de Cristina Dumitru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce e iaurtul, dulce e mierea, dulci sunt strugurii şi nectaru-i şi mai dulce, dar cea mai dulce e iubirea aceluia pe care-l iubeşti şi tu.

proverbe sanscrite
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carnea

dacă ea nu era
gingaş atinsă de botulism (?!) o mâncam - aşa
cum s-a întâmplat cu toată carnea
de porc prelevată în lungul
istoriei de pe om

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucreţiu, Bossuet, Baudelaire - cine a înţeles carnea mai bine decât ei, carnea cu tot ce-i putred, cumplit şi scandalos de efemer în ea?

Emil Cioran în Caiete I. 1957-1965
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi scriu mici slove-n carnea mută ... Schaltinienă de dragoste

Sub cerul nopţii înstelate ne sărutăm ca doi nebuni;
E-un fel de dulce răzbunare pe timpul ce s-a scurs în van,
Cel care deopotrivă fost-a şi bun prieten şi duşman,
Dorindu-ne să treacă-n fugă, cu ale iernii legiuni...

În toamna stoarsă de-a ei vlagă, în recea noapte de brumar,
Săruturi să se spargă-n pieptu-ţi, în valuri de efuziuni,
Sperând ca până-n primavară, ca-ntr-un sentimental bazar,

Să le expui fără-a le vinde, să-mi vadă dorul ce mocnea,
Ce rătăcit-a iarna-ntreagă, deşi la gura ta râvnea

Să-ţi scriu mici slove-n carnea mută, ca cel mai iscusit zeţar.

poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Senex

O, dacă-aş putea supune carnea
Care-mi arde,-ncinsă plită!
Astfel poate că aş vedea carnea
Cum n-am văzut-o încă niciodată–
Şi mizeria fericită.

poezie de John Betjeman din Lumini vechi pentru altare noi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stavridul

Bună-i carnea de guvid,
Dar mai bună-i de stavrid:
Carnea este aromată,
Cu textură delicată,
Cu-acizi graşi omega-3,
Sănătate de la zei.

poezie de George Budoi din Peştii, pescarii şi pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur cu toată lumea

carnea înveleşte oasele
şi ei pun şi-o minte acolo
şi uneori şi-un suflet
şi femeile sparg vaze
de pereţi
şi bărbaţii beau prea mult
şi nimeni nu-şi găseşte
perechea
dar o ţin tot într-o
căutare
târându-se în paturi
afară din paturi.
carnea înveleşte oasele
şi carnea caută
ceva mai mult decât
carnea.

n-avem nicio şansă:
suntem prizonierii
aceluiaşi scenariu.

nimeni nu-şi găseşte
perechea.

gropile de gunoi pline
ospiciile pline
spitalele pline
cimitirele pline
nimic altceva
plin.

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Dan Sociu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lângă poarta Raiului

Lângă poarta
Raiului,
Om, cu soarta
Scaiului.
Lângă apa
Domnului,
Om, în groapa
Somnului.

Lângă visul
Stelelor,
Om, cu scrisul
Relelor.

Lângă locul
Dragostei,
Om, în focul
Pacostei.

Lângă pomul
Plângerii,
Omul, omul
Stingerii...

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aripi

În zbor de fragedă durere
Au ars frivole amândouă,
S-au prăbuşit lângă iubire,
Acea iubire-n stropi de rouă.

Amorul le-a surprins naive,
Cu ochii mari şi parfumate,
Cu buze dulci şi gât de slave,
Cu gene lungi şi căutate.

Apoi le-a dezgolit de farmec,
Le-a dat tristeţe şi venin,
Le-a îmbrăcat în cleşti de rac
Şi le-a trimis pe cer senin.

Am înţeles ce gânduri au
Abia când pană am găsit,
Ştiam ce căutau –
Pe cel ce straşnic le-a rănit.

Şi au vărsat amarul dulce
Când pana mi-a zburat din mână,
Nici vântul nu mi-o va aduce,
Nici ele nu vor căuta stăpână.

În lava mea adorm în sânge,
Mă arde carnea şi simţirea,
Mai bine aşa, s-aud cum plânge
Ecoul meu şi nu iubirea.

poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

când mi-e dor
mă culc
lângă privirea ta
şi mă învelesc
cu glasul tău dulce

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!