Din bun — şi bun şi rău, ca dintr-un lemn — şi cruce şi măciucă.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinerea Mare

Un înţelept
Cruce la piept
N-am cum să scap
Cruce la cap

Zilele numeri
Cruce pe umeri
Mă laşi la vatră
Cruce de piatră

Primesc însemn
Cruce de lemn
Ultim suspin
Cruce mă-nchin

Din miez de nuc
Crucea mi-o duc
Spre creator
Pe cruce mor

poezie de Ionuţ Caragea din Delirium Tremens (2006)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe vremuri, oamenii aveau cruce de lemn şi inimă de aur. Acum, au cruce de aur şi inimă de lemn.

Adrian Făgeţeanu în Adevărata călătorie a lui Zahei
Adăugat de Călin Ciprian Cugerean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iisus avea o cruce de lemn, dar o inimă de aur. Azi unii oameni au cruci de aur, dar inimi de lemn.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Andreea Trifu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuiul din lemn

Veneau cu geamantane din lemn
cu haine din lemn
cu paşii de lemn,
vorbind într-o limbă de lemn
despre uriaşa balama care scârţâia cerul...
În gară trenul îşi schimba la garderobă fierul...

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciucă: Să trăiţi!
Măciucă: V-am adus un suspect!
Ciucă: N-a vrut să vină pe jos, aşa că l-am luat pe sus!
Măciucă: Nu se poate discuta cu el. Spune numai vorbe fără rost.
Ciucă: La început am crezut că e nebun! Acuma însă ştim adevărul. E poet!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpescu (privindu-l compătimitor pe Poet): Trebuie judecat în regim de urgenţă! E pe ducă...
Lupoi (continuă să se exprime în rime): Va veni urgent un judecător să-i acorde prim-ajutor! Ar fi păcat să moară nejudecat! (Către Ciucă şi Măciucă). Ciucă, Măciucă! Puteţi pleca! Vulpescule! Citeşte declaraţia...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciucă: E clar! Nu vrea să colaboreze! Ne pierdem vremea. (Trist). Va trebui să scriem noi declaraţia, în locul lui...
Măciucă (indignat): Şi de ce, mă rog, noi? Asta e obligaţia lui cetăţenească! Să-şi facă datoria faţă de ţară!
Ciucă: Scrie tu declaraţia, tovarăşe Măciucă! Eu nu ştiu să scriu! Mă pricep numai la declaraţii verbale...
Măciucă (îşi pune ochelarii, cu un aer savant): Scrisul e treabă grea, tovarăşe Ciucă! (Îl zgâlţâie, violent, pe Poet): Nenorocitule! Parazit social ce eşti! Piază rea! Exploatatorule! Lipitoare! Îţi convine, cred şi eu! Tu stai pe scaun, iar noi trebuie să muncim în locul tău! (Ia tocul şi se pregăteşte de scris).

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O cruce de lemn,
O inimă de aur,
Isus le purta.

haiku de Dumitru Delcă (19 iulie 2019)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt o cruce de vânt

Sunt o cruce de vânt cu braţe de lemn
şi văd cum ele se mişcă în valuri concentrice
mă ghemuiesc, aşa vaporoasă cum sunt, la pământ,
pe solul unui nor de furtună...
în ceea ce visez este utopie - cruce cu vise de lemn -
din când în când aşchii îmi sar din braţe
zilele s-au prins de mine cu răşină

fac plecăciuni şi descopăr reîncarnări
şi mă sprijin de nori, de amăgiri şi de ziduri crăpate
dacă aş avea voie, aş rupe transparenţa din vocea mea
şi aş da drumul cuvintelor

mă las încolăcită de un şarpe
mi l-aş strecura în mine dacă aş fi om
îi dau voie, fiindcă mă uit în interiorul meu şi văd abur
ne înţelegem tacit - singurătatea e doar un drum spre analiză

insomnia rece mă amorţeşte - iederă uscată
dar mă trezesc cititorii în stele
aşchii îmi sar din braţe
şi trec spre pământ prin mine.

poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măciucă (privindu-l atent pe Poet): Nu înţelege nimic. Pun pariu că e prima dată în vizită la ministerul de interne...
Ciucă (pe un ton dur, suflându-i Poetului fumul de ţigară în faţă): Mistică! Te invit, politicos, pentru ultima oară! Nu fii dobitoc! Ia loc şi scrie, nesimţitule!
Măciucă: Pare surd!
Ciucă (privind compătimitor spre Poet): Nu aude, nu înţelege... Ăsta e un pericol social, să moară mama!
Măciucă (îl ia pe Poet de gât şi îl zgâlţâie violent): Ascultă, moşule! Dacă vrei, îţi muiem imediat oasele! Noi am îmblânzit balauri grei, nu iepuraşi ca tine...
Ciucă: Stai, mă, nenorocitule, pe scaun! Suntem oameni binecrescuţi. Îţi respectăm vârsta...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lăsaţi-mă să-mi odihnesc picioarele-n amurg

Stau spălăcit în miezul zilei – pescăruş pe apă,
palid ca un tâmplar în atelierul lui.
În vreme ce în acest oraş al meu
bat cuie-într-o cruce pe uşă,
o pasăre pe-acoperişul vecin
moare de bătrâneţe.

Cine-ar fi spus pe apele liniştite că voi întâlni această pasăre?

Lăsaţi-mă să-mi odihnesc piciorele-n staul,
chiar dacă nu este cel mai nimerit anotimp
să-mi amintesc c-am ajuns aici venind dintr-un loc mai prietenos.
Lăsaţi-mă să-mi odihnesc picioarele-n amurg pe cutia cu scule-a tâmplarului,
lăsaţi-mi picioarele să devină lemn alb în casa acestuia.
La ora când un porumbel sau o pasăre-a apei
zboară peste abdomenul logodnicei mele,
tâmplarul mă priveşte pe dinlăuntru,
mă transformă-într-un leagăn. O cruce.

poezie de Hai Zi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţă de veşnicia cosmică, orice glorie e cruce de lemn.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici humă nici lemn

crucea mea
e făcută din lemn de tei
o poartă prin măduvă inocenţă de miei

crucea mea
e făcută după inima ta
tresare când singură noaptea

inima ta are gust de lapte
cruce uşoară peste crucea mea
păpădie hrănită cu esenţă de nemoarte

crucea mea
formă tainică de aer presat
slovă, iubite, lumină de cântat

crucea mea
prag de cer
nici humă, nici lemn
numai înger

şi mai ales mă minunează
păsările, ramurile,
umbrele lor mă distrează
pădurea toată, vânturile
mă urmează

crucea mea
crucea ta
lăcrimează.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu ne ia in brate si plange

Dumnezeu ne ia in brate si plange
piatra. infipta in piatra, o cruce de lemn.
pe cruce, un om de carne si sange
pe cer, ochiul domnului, semn.

piatra – copac – om,
mineral – vegetal – animal,
treime imbratisata dumnezeieste.
inaltime – unduire – val,
duh al creatiei celeste.
tarie – armonie – dragoste,
daruri ale fiului pentru fiecare in parte:
piatra – copac – om,
mineral – vegetal – animal.
tocire – vestejire – moarte,
stigmatele dumnezeirii pentru pacate.
incremenire – incremanire – incremenire,
soarta – soarta – soarta,
colb – colb – … nu colb:
intoarcere la vegetal sau mineral –
cruce de lemn sau de piatra.

spre cer, colbul inaripat lumina o stinge,
pe cer, ochiul domnului ne iarta pentru toate,
in cer, dumnezeu ne ia in brate si plange
cu lacrimi ce mangaie atom cu atom:
mineral – vegetal – animal,
piatra – copac – om.

poezie de Marina Samoilă
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrez la masa mea de lemn, pe scaunul meu de lemn, cu tocul meu de lemn, ceea ce nu mă împiedică să fiu răspunzător, într-o oarecare măsură, de mersul aştrilor.

Jean Cocteau în Cocoşul şi Arlechinul
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mielul

în astă noapte
mă voi izbăvi de păcate
sub cerul privirii
întreb tăcerea de ce tace
întreb vântul de ce fuge
întreb ploaia de ce plânge
coboară îngerii din cer
e vremea ce vine
mă joc în iesle
cu timpul ce trece, se duce
câinii latră în vatră
miei plâng lângă cruce
o cruce croită dintr-un fag
de un bătrân cioban
rezemat de gânduri
trec mioare în vale
clopote bat în cale
făclia arde în cer
răstignesc sufletul în ăst trup
spre a primii lumina
mai cade o stea între ape
în jertfa mielului pe cruce

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui politician care e acuzat că foloseşte o limbă de lemn

De doar limba-ar fi de lemn,
Am mai înghiţi noi hapul,
Dar, mai nou, parcă dă semn
C-ar avea din lemn şi capul.

epigramă de Dumitru Cioacă-Genuneanu din Cuget, deci exist, dar nu mai rezist (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adoraţie

Ador - şi nu din vreun îndemn,
Ci din pornure-adevărată -
Şi Mănăstirea dintr-un lemn
Şi Omul cel dintr-o bucată.

epigramă de George Corbu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

în fiecare bătaie de inimă
există un timp şi o durere

în rest aceeaşi imagine funebră
o cruce de lemn o lumânare stinsă
şi o urmă de lacrimă...

poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi-a cumpărat o mobilă dintr-un lemn atât de scump încât săracul n-a mai avut bani şi pentru cărţi.

Adrian Păunescu în Istoria unei secunde
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!