Minciuna se afundă ca plumbul și iese ca frunza.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi proverbe despre plumb, proverbe despre minciună sau proverbe despre frunze
Citate similare
Minciuna se afundă ca plumbul.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna, ca glonțul, în apă se afundă.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și proverbe despre apă
Probabil că minciuna cântărește mai greu, fiindcă adevărul iese întotdeauna la suprafață.
aforism de Mihail Mataringa (21 ianuarie 2012)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Vezi mai multe aforisme despre minciună, aforisme despre adevăr și minciună sau aforisme despre adevăr
Se leagănă frunza de nuc
Se leagănă frunza de nuc,
Norii negri se duc.
Se leagănă frunza de soc
Și răsare steaua cea cu noroc.
Se leagănă frunza de plop
Și lumea îmi pare un strop.
Se leagănă frunza de tei
Și stropul se odihnește în ochii tăi.
Bate vântul tot mai lin,
Se leagănă floarea de crin.
Se leagănă așa ușor
Și-mi aduce aminte de al meu dor.
poezie de Vladimir Potlog (23 iulie 2016)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre tei
- poezii despre stele
- poezii despre odihnă
- poezii despre ochi
- poezii despre noroc
- poezii despre nori
- poezii despre negru
- poezii despre frunze
Când bați la ușa adevărului, prima care iese să-ți răspunda, că stăpânul nu-i acasă, e minciuna.
aforism de Cornel Stelian Popa (29 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe aforisme despre acasă
Longevitate
Scufundată în tăcere,
Minciuna nicicând nu piere
Când iese la soprafață,
Atunci apele îngheață.
epigramă de Georgeta Tretelnițchi din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tăcere, epigrame despre minciună, epigrame despre gheață sau epigrame despre apă
Minciuna a fost satârul comunismului. Minciuna l-a ridicat și tot minciuna l-a decapitat.
citat din Valeriu Armeanu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre minciună sau citate despre comunism
Adevărul și minciuna
Minciuna, bine dichisită,
E totdeauna răsplătită,
Iar adevărul, gol-goluț,
Așteaptă musai un bănuț.
epigramă de Ion Diviza din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre răsplată, epigrame despre adevăr și minciună sau epigrame despre adevăr
Adevărul și minciuna
Adevărul și minciuna,
Se atestă că sunt frați,
Iar părinți, întotdeauna,
I-au avut pe avocați.
epigramă de Mihai Danielescu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre avocați
Minciuna
Minciuna este lucru rau
Care te arunca in hau,
Este un dusman periculos
Nu este frumos.
Nu folosi minciuna
Ca este ca si furtuna,
Aduce numai necazuri
La cooperatori.
poezie de Maricel Nechifor (16 august 2016)
Adăugat de Maricel Nechifor
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pericole, poezii despre minciună sau poezii despre frumusețe
Minciuna
"Minciuna stă cu regele la masă"
Zicea Vlahuță mai de dinainte,
Iar azi minciuna este mult mai mare,
Stă în fotoliu, lângă președinte.
epigramă de Valentin Smarand Popescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre președinte, epigrame despre prezent, epigrame despre monarhie sau epigrame despre Alexandru Vlahuță
Despre frunză
Oare frunza se gândește
când e mică și când crește,
ce rol are ea de-i verde
și de unde se hrănește?
Oare stând prinsă de-o creangă
câte-o dată se întreabă,
dacă timpul ce-l petrece
e doar cald și când e rece?
Oare frunza are simțuri
și se sperie de vânturi,
știe frunza când e noapte
și de ce plouă în rate?
Știe frunza sau nu știe
când e vremea ei târzie,
când e toamnă, oare știe
și bătrână și pustie?
Știe frunza când e ruptă
și când moare ca o frunză,
când căzută ruginită
e călcată și e frântă?
Sau când doare poate știe
sau când vântul o adie,
sau când este ruginie,
știe frunza... cine știe?
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre verde, poezii despre toamnă, poezii despre timp, poezii despre sperieturi, poezii despre simțuri, poezii despre ploaie sau poezii despre noapte
Metal cenușiu
Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător,
Care lent îți intră-n venă, te intoxică mortal,
Dinții-ți cad și în oglindă vezi o față ca de cal,
Ce rânjește din mașină-n drumul către abator.
Te transformi încet dar sigur, într-un sumbru cașcaval,
Purpuriile globule îți incărunțesc și mor,
Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător,
Care lent îți intră-n venă, te intoxică mortal
C-o iubită de-o noapte, te iubești în dormitor,
Ești viril, frumos, romantic, un Apollo actual,
Brusc se-aude-o pocnitură și un glonte-ucigător
Drept în inimă se-nfige, un deznodământ fatal...
Plumbul nu-i o vitamină, ci metal ucigător!
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre iubire
- poezii despre vitamine
- poezii despre romantism
- poezii despre plumb
- poezii despre moarte
- poezii despre inimă
- poezii despre cai
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Să nu râdă frunza de sus când cade frunza de jos.
proverbe malaeziene
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadeca
Cadeca bruma peste frunză somnul meu,
Cadeca frunza pe pămant sub pasul meu
Zăpada se așterne-apoi pe urma
ce-am lasat in urma mea.
Deschid un ochi. Mă uit cu el în jur nu esti aici deci trebuie să.... ies
Afară. Te caut pe alei.
Cadeca frunza pe o bancă pasul meu. Cadeca frunza pe pămant ca-n visul meu? Ba nu, aici zăpadă nu-i. Doar frig.
Deschid un ochi. Mă uit cu el în jur nu esti aici deci trebuie să.... intru
În cârciumă. Și caut chipul tău pe chipul altor fețe.
Cadeca plumbul greu pe masă capul meu
Cad sticlele golite-n jurul meu.
Deschid un ochi. Mă uit cu el în jur nu esti aici deci trebuie să.... ies
Cadeca noaptea peste toate trupul meu
Cade o frunză peste mine, cad și eu....
Deschid un ochi. Mă uit cu el în jur nu ești aici deci trebuie... nu pot să mă ridic - văd o lumină!!
Cadeca ploaia peste tine gândul meu
Cadeca fumul către cer sufletul meu
Deschid un ochi. Mă uit cu el în jos..... ești lângă mine....
poezie de Cristian Sorin din nepublicata
Adăugat de Cristian Sorin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zăpadă, poezii despre visare, poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre somn sau poezii despre promisiuni
Frunza
Dimineața se îmbracă
Fiecare-n... frunza ei:
Eva, a luat-o moacă
Și Elena cu bani grei!
epigramă de Dumitru Râpanu (2011)
Adăugat de Dumitru Râpanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre frunze, epigrame despre dimineață, epigrame despre bani, epigrame despre Eva sau epigrame despre Elena
Minciuna
Minciuna are aripi fumegânde
La răsărit, la nord, dar și la sud,
La vest și la oricare om pătrunde
În bobul vorbei înflorit ori crud.
Minciuna are talpa zdrențuită
Și poale scurte prinse de genunchi,
Pe care printre vorbe și-le-ntinde,
Apoi le strânge seara în mănunchi.
Minciuna are ifose de doamnă
Și se arată mândră peste tot,
Lăsând în locul părăsit o toamnă
În care adevărul e un ciot.
Ea e unealtă scundă și rotundă,
Și e mai lată ca un topogan,
Pe-acolo vorba rea vrea să pătrundă
Din gura celui care ți-e dușman.
Ea e un foc ce singur se-ntețește
Să ardă adevărul pe deplin,
Când omul bun mințind se preamărește
Descătușând al inimii venin.
Minciuna niciodată nu se-ascunde...
Ea iese la raport precum un șef
Și nu dă socoteală, nu răspunde,
Ci se cinstește după bunul chef,
Minciuna este unsă-ades cu miere
Și trece-alunecând fără cusur,
Mai pură decât clipa care piere
Săltându-se din sufletul obscur.
E-atentă la orice cuvânt se-arată
Înălțător ori mai supus ca ea
Și dacă e cumva contrariată
Se-aprinde iute-arzând precum o stea.
Aripile-i rămân vii, fumegânde,
O-nalță și-o coboară grandios,
Lăsând în urma lor dâre profunde
De fum albastru-n omul mincinos.
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre adevăr și minciună, poezii despre șefi, poezii despre seară, poezii despre oameni buni, poezii despre mândrie sau poezii despre miere
Moda
Urmărind a sa dorință,
Moda-i în schimbare iar:
Ieri cu frunza ei de viță,
Azi cu frunza de mărar!
epigramă de Vasile Matei din Terapii de șoc (1997)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre trecut, epigrame despre schimbare, epigrame despre modă sau epigrame despre dorințe
Cum iese un negru din Marea Roșie?
Iese ud.
întrebări și răspunsuri
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre roșu sau citate despre negru
Frunza iubăreață
Nu sunt frunza nimănui,
Eu sunt frunza dorului,
A dorului și-a iubirii
Din inima omenirii.
Luminez pe unde trec,
Niciodată nu mă-nec,
Vântul mă poartă în zare,
Nu mă pune la-ncercare.
N-am aripi dar am lumină
În inima mea senină,
Merg cu ciocârlia-n zare
Lipită de-a ei cântare.
Cerul mai aduce frunze,
Mă prinde ușor în buze,
Apoi fluieră-a lui viers
De s-aude-n univers.
- Am o frunză iubăreață,
Este pătrunsă de viață,
De viață și de dor
În al soarelui pridvor.
Nu e frunza nimănui,
Este frunza cerului,
Se lipește omenește
De sufletul ce-o iubește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre dor, poezii despre viață sau poezii despre aripi