Dragostea cea veche îţi şopteşte la ureche.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ei

Erai o floare pentru el,
Atunci în dragostea cea veche,
Iar astăzi?
Floare la ureche.

epigramă de Vero din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul trecutei iubiri

Când trec pe straduţa cea veche
Mă încearcă regrete adânci,
Un ecou îmi sună-n ureche:
"Sunt două decenii de-atunci".

Noi doi, ce frumoasă pereche,
Iubirea mişca din loc stânci,
Când trec pe străduţa cea veche
Mă încearcă regrete adânci.

De-acum e-o poveste străveche
Câteodat' îmi dă inima brânci,
Parcă sunt de-un secol in zeghe
Şi tânjesc o privire s-arunci,

Când trec pe străduţa cea veche.

rondel de Alex Dospian (iunie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul clopotarului

Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche,
Cu un zel fără pereche
Clopotarul rugi îndrugă.

Figura lui pare prelungă
Cu pălăria pe-o ureche.
Bate clopotu-ntro dungă
În clopotniţa cea veche.

Zi şi noapte stă de veghe,
Furtuna să nu ajungă.
Norii clopotul i-alungă,
După datina străveche,

Bate clopotu-ntro dungă.

rondel de Ioan Friciu (21 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am gripă veche, ce bucurie!

Mă bucur că gripa-i veche,
Nu-i din aia... de purcel,
Restu-s floare la ureche,
Normale, după... cercel!

epigramă de Marius Bartiş
Adăugat de Marius Bartiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu mobilul la ureche

Fie el tramvaiul plin
- E de-acum meteahnă veche -
Povestesc când pleacă, vin,
Şi se ţin de o ureche...

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (5 aprilie 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reconversie

Ea a deprins, după ureche,
O meserie: cea mai veche.

distih de Ion Bindea din Distihuri (2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Boală veche

De mii de ani se tot încearcă,
Dar guvernanţii nu remarcă:
Corupţia e boală veche
Şi nu e... floare la ureche?!

epigramă de Nistor I. Bud din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comandă ospătarului, în timp ce stăteam la masă cu simpaticul poet Damian Ureche

Am cerut din ţuica veche
Cam cât intră în ureche!
Omul s-a uitat la noi
Şi s-a-ntors cu un butoi!

epigramă de Virgiliu Şchiopescu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Metamorfoză

Mai nou, România-i viespar:
Se guvernează după ureche,
Cam toate meseriile dispar,
Însă nu şi cea mai veche.

epigramă de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

o magnolie -
şopteşte la ureche
ultimul poem

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Păcatul şi rătăcirea
Chiar din vremea cea străveche,
Ne distruge bucuria!
Mulţi se fac într-o ureche
Ignorându-şi veşnicia!
Însă, ştiţi zicala veche
- "Se plăteşte nebunia! " -

Ioan Hapca în Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Laurenţiu Validan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără studii

Meseria cea mai veche,
O face, dar natural,
Lucrează după ureche,
Că a "prins"-o la seral.

epigramă de Paul Constantin (15 august 2008)
Adăugat de Paul Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duel epigramatic, seria 18-a din 2.11.1982-27.12.1982: 8. Spontaneitate dubioasă

E clar, confrate sibian,
Să foloseşti o poantă veche
Îţi pare floare la ureche...
Păcat că floarea-i de... bostan!

epigramă de Sorin Beiu din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi academici

Istorică pereche –
Aşa prieteni. Zic şi eu!
Ce legătură veche!
Ureche jură-ntr-un Hăşdeu,
Hăşdeu într-o ureche!

epigramă de Ion Luca Caragiale
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viţă veche, viaţă nouă

Duminecile-n care nu vorbim,
Altare fără slujba liturghiei,
Le dăm la schimb, să nu păcătuim,
Ca pe grijanie, doar poeziei.

Zilele-n care ne-auzim, dumineci
În care tu, în loc de liturghie
Şi acatist, voind să mă cumineci,
Îţi dai potirul buzelor doar mie

Din care gust ca dintr-o limbă veche
Un vin la fel de tânăr ca noi doi
Când mă săruţi cu vocea pe ureche
Şi-nchidem ochii vremii... amândoi.

poezie de Marius Robu din Luceafărul de dimineaţă (5 mai 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţă

Îi şopteşte la ureche,
De cu seară, chiar şi-n zori
Că-i va sta mereu de veghe
Să-i facă moştenitori.

epigramă de Constantin Iordache din Buchet de ghiocei pentru femei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soţul (intră în pat şi-i şopteşte soţiei la ureche): Sunt fără chiloţi.
Soţia: Lasă-mă să dorm, am să-ţi spăl o pereche dimineaţă.

replici
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai veche pâine a lumii e credinţa

Cu ochii către cer, cu ochii spre pământ,
Ne rugăm la Domnul cu toată fiinţa,
Nu semănăm furtună să culegem vânt:
Cea mai veche pâine a lumii e credinţa.

Înflorim cu timpul trecerea-n vecie,
Îmbinăm iubirea, cu toată iscusinţa,
Cu destinul vieţii: femeie, poezie,
Cea mai veche pâine a lumii e credinţa.

Pun toată bucuria în roua dimineţii,
Nimic în cale nu are putinţa
Să răstălmăcească visul tinereţii:
Cea mai veche pâine a lumii e credinţa.

Hrănim cu dânsa, în zumzet de albine,
Copiii noştri îngeri cu toată silinţa,
Recunoştinţa naltă curge-n clavecine:
Cea mai veche pâine a lumii e credinţa.

Prin ea Domnul alină treptele de dor,
Frumoasele biserici ne-nalţă conştiinţa
În Grădina Maicii celui Nemuritor
Unde pâinea sfântă a fost şi e credinţa.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amazoana

Amazoana intră-n suflet
Cu picioarele prelungi,
Are talia de viespe –
Nu te-nduri să o alungi.

Îţi şopteşte la ureche,
Tu-i răspunzi cu verbul calm,
Parcă-i spui o rugăciune
Înţeleasă psalm cu psalm.

Ea zâmbeşte, ştie hoaţa
Că tu ai în suflet miere
Şi că la pieptul tău straşnic
Poate sta orice muiere.

Se decide să-ţi arate
Prin surâsul ei virgin
Că este-n stare să fie
Floarea ta-n acest destin.

O primeşti pe amazoană
Şi-n suflet o pui icoană
Gânditor că se va coace
Când îţi va da de pomană!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sub luna plină

Sub luna plină,
Când pulberi argintii
Se strecoară tandru luminând
Grădinile nopţii,
Moartea, zeflemist cernit,
Se apropie şi-ţi şopteşte la ureche –
Ca un vechi prieten îngenuncheat în rememorări.
Sub trandafirii verii,
Când rozul pătrunzător
Veghează în aerul amurgului
Răsucit printre frunzele sidefii,
Dragostea, cu mâini mici,
Vine şi te mângâie
Cu o mie de amintiri,
Şi-ţi pune
Întrebări pline de fermec, la care tu nu ai răspuns.

poezie de Carl Sandburg, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!