Omul în copilărie lesne-nvață orice să fie.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Citate similare
Copilăria
Un copil fără jucărie
Este ca un magician fără pălărie
Orice copil își dorește
Un joc atunci când se plictisește
Orice om își dorește să mai fie copil odată,
Dar atunci el se gândește
Ca dacă o jucărie privește
De copilărie își amintește
Unde ești, copilărie,
Ai plecat cu o jucărie?
Ai plecat din viața mea
Și mi-ai luat și jucăria...
Te întreb, copilărie,
De ce de mine ai fugit?
Când îmi era mai greu
Tu m-ai părăsit...
Draga mea copilărie,
Ai venit din nou la mine,
Ai venit și bine-mi pare,
Dar timpul oprire n-are
Of, copilărie dragă,
Vremea trece, vremea vine
Știu că trebuie să pleci,
Dar să-ți amintești de mine...
poezie de Alexandra Marinescu
Adăugat de Alexandra Marinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Te duci, copilărie...
Motto:
Mi-e grea maturitatea, mi-e greu să fiu docil,
Aș da orice pe lume să redevin copil.
Zburdam prin curtea plină cu rațe și găini
Trăiau pe-atunci părinții și rude și vecini,
Mi le-ai luat pe toate și-o lacrimă îmi storci,
Te duci, copilărie, și nu te mai întorci.
Nu mai există basme, nici eu nu mai exist,
Balaurul e șmecher, iar Făt Frumos e trist,
S-au inventat claxoane, adio zurgălăi,
Te duci, copilărie, cu toți eroii tăi.
Un prof ce ne-nvățase cum să plantăm stejari,
A defrișat pădurea vânzând-o pe dolari,
Cu cât urcăm în vârstă ne suntem mai străini,
Te duci, copilărie, și devenim haini.
Bunica și bunicul ce mă-nveleau cântând,
Sunt două cruci de piatră și tac pe sub pământ,
Și mai era și crângul, și-un râu și niște tei,
Te duci, copilărie, pe toate mi le iei.
Din tinda casei mele, când mama îmi vorbea,
Fugeau din boltă norii și soarele zâmbea,
Iar tata orice teamă din vis mi-o spulbera,
Te duci, copilărie, cu fericirea mea.
Făceam pe-atunci războaie cu săbii mici de nuc,
Iar după bătălie mergeam să bem un suc,
Azi ne-omorâm pe bune, prin diferite căi,
Te duci, copilărie, și devenim mai răi.
Mă zgâriam pe brațe urcând în corcoduș,
Iar cel mai bun prieten era un cățeluș,
Eram atât de veseli fugind prin porumbiști,
Te duci, copilărie, și devenim mai triști.
Pe-atunci orice ninsoare mă bucura nespus,
Iar ploile de vară păreau să cadă-n sus,
Acum la doctor mergem, plecându-ne umili,
Te duci, copilărie, și devenim fragili.
poezie de Radu Pietreanu
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Copilărie
Copilărie, floare de cais
Îmi locuiești în suflet, ca un vis
Pe care îl trăiesc din când în când,
Un sens aparte lucrurilor dând.
Copilărie, filă de povești,
Izvor de inocență azi îmi ești
Și-n al ființei drum de început,
Cuprinzi prezentul simplu de trecut.
Copilărie, soare 'naripat
Culcă-ți lumina-n ochiul meu mirat,
Să văd doar frumusețile lumești
Când, fără de putință-mbătrânești!
Și cântă-mi la ureche-ncetișor,
De leagăn, de iubire și de dor,
A vieții mele sfântă temelie,
Cu glasu-ți cristalin... Copilărie!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost condiționați prin trei moduri principale: programarea verbală (ceea ce ai auzit în copilărie), modelul (ceea ce ai văzut în copilărie), incidente specifice (ceea ce ai experimentat în copilărie).
citat din Cristian Ciuberea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie pierdută
COPILĂRIE PIERDUTĂ
Prin copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar cu mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Traiul umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiat,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
Maria Filipoiu - poet, eseist, jurnalist
București - România
poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezii pentru copii
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În "lumea liberă", oamenii au o copilărie mai mult artificială și o bătrânețe nesemnificativă. Între copilărie și bătrânețe, ei sunt ocupați de școală și de job, ocupați de bancă, de morală, de familie si de copii, ocupati de regimul de pensii, de regimul politic, de regimul de asigurări și de tot felul de alte astfel de regimuri de ocupație... Dar, ce mai contează toate acestea, dacă omul crede că e liber!
citat din Octav Bibere
Adăugat de Kitzy Bush
Comentează! | Votează! | Copiază!
La revedere copilărie bine-ai venit
Copilărie cu fiecare lacrimă
mă-ndepărtezi însă rămâi
centrul intangibil al universului
merg de parcă aș lua calea lactee
în primire survolez moartea în
orice clipă de la înălțimea inimii
oriunde-aș privi Dumnezeu există
iar atunci când închid ochii neființa
dispare și sufletul aterizează pe-un
petic te iarbă dincolo de
capătul infinit
al nopții
poezie de Costel Zăgan din Elegii de trezit copilăria (17 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lipsit de știința cărților, omul se desprinde cu greutate din copilărie.
citat din Ion Vianu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din copilărie
Copilărie, blidar de lacrimi,
firimituri de pâine și muzică,
mâner de sabie, fără sabie...
Timp jupuit de pe ape,
gard pe care suie
gâtul unei miresme.
Blândă lentoare
a pașilor morții.
Aer cald ce topește fluturii.
Copilărie, fete
cu țâțe de plastilină.
poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri din copilărie
Copilărie, blidar de lacrimi,
firimituri de pâine și muzică,
mâner de sabie, fără sabie...
Timp jupuit de pe ape,
gard pe care suie
gâtul unei miresme.
Blândă lentoare
a pașilor morții.
Aer cald ce topește fluturii.
Copilărie, fete
cu țâțe de plastilină.
poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- Copilărie
- Copilărie. Proces sublim la prima înfățișare.
definiție aforistică de David Boia (1 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
- copilărie
- Copilărie. Situație penibilă în care, la bătrânețe, ne simțim minunat.
definiție aforistică de George Geafir din Lux de jeratic (1998)
Adăugat de George Geafir
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vi se vor spune multe despre educația voastră, dar știți, o amintire oarecare minunată, sfântă, pe care omul o păstrează din copilărie, este poate cea mai bună educație. Dacă omul păstrează multe asemenea amintiri, acesta este salvat pentru toată viața.
citat celebru din Dostoievski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie
Doar de iarba verde de acasă
Doamne amintirii mele-i pasă
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (26 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulcea mea copilărie
Dulcea mea copilărie,
Nu te voi uita nicicând,
Tu ești ca o floare pe câmpii,
Eu te voi purta mereu în gând.
Dulcea mea copilărie,
Ce frumoasă tu ai fost,
Eu te chem din nou la mine,
Dar nu are niciun rost.
Căci vremea trece, vremea vine.
Viața e scurtă cum e ea
Și tu te duci de la mine,
Ramâi cu bine, copilăria mea.
poezie de Vladimir Potlog (25 aprilie 2006)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Copilărie rătăcită
Din copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar din mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Statut umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiant,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
poezie de Maria Filipoiu (12 februarie 2022)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie
Departe-mi ești copilărie!
Mereu aproape te-am dorit,
Mi-ai fost un cuib de bucurie,
Fără să vreau te-am părăsit.
Când vremea-i tristă și târzie
În neguri gândul mi-e-nvelit,
Departe-mi ești copilărie,
Mereu aproape te-am dorit.
Poeme fără de sfârșit
De doruri și de pribegie
Le-am mângâiat pe o hârtie,
Tu nu ești încă de găsit,
Departe-mi ești copilărie!
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi-i dor de copilărie
Mi-i dor de copilărie,
De al ei vers sublim,
Aș vrea acum cu dragoste
În fața ei să mă închin.
A fost grea, a fost ușoară,
Dar a trecut cum trece
O zi caldă de primăvară.
S-a scuturat ca floarea cea de tei,
Dulcea mea copilărie,
Lumina ochilor mei.
Nu se mai întoarce
Visul cel sublim,
Care a fost odată
De lumină și căldură plin.
poezie de Vladimir Potlog (15 iunie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orice șmecherie, orice înșelăciune este descoperită și în cele din urmă aduce pagubă; orice situație este mai puțin primejdioasă, dacă omul se situează pe terenul sincerității.
citat celebru din Balzac
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul cu inima bună încearcă să prefacă orice lucru și orice activitate în ceva bun. Omul cu inima rea încearcă să găsească răul și în ceva bun.
citat din Ecaterina a II-a
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!