Elegie pentru părinți
Unde sunteți voi, părinții mei?
Ce n-aș da să vă mai văd o dată!
Ați murit de tot, sau sunteți zei
Rătăcind pe bolta înstelată?
Astăzi sunt celebru și bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veșnic lăudat
De mi-ar da și-un strop de sănătate.
Ce folos că scriu și câștig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toții, laolaltă.
Casa era plină de copii
Nu știam ce-nseamnă supărarea
N-aveam noi prea multe jucării
Nu știam ce-i muntele, sau marea.
Însă gustul vieții era bun
Râdea-n soare iarba după ploaie
Jubilam de Paște și Crăciun
Puneam cele mai curate straie.
Plutea, ca un duh, în mahala
Farmecul discret al sărăciei
Îngerul cu spadă ne veghea
N-am fost sclavi păcatului trufiei.
Voi ne-ați îndrumat să ne rugăm
În genunchi, așa cum se cuvine
Lui Iisus credință să-I jurăm
El să ne învețe ce-i mai bine.
Lui să-I mulțumim înlăcrimați
Că nu ducem lipsă de nimica.
Două surioare și trei frați
Inimi mari, ce n-au știut ce-i frica.
Azi dau filmul vieții înapoi
Să pricep secretul casei noastre:
Se rugau părinții pentru noi
Domnul să ne scape de dezastre.
Nu există scut mai minunat
Decât rugăciunea cea smerită
Și o viață fără de păcat -
Iar răsplata fi-va înzecită.
Le spun tuturor să fie drepți
Din puținul lor să facă daruri
Toți ateii cred că sunt deștepți
Însă dracul i-a jucat la zaruri.
Îmi e dor de cei neprihăniți
De la ei îmi iau și azi putere...
Unde sunteți voi, părinți iubiți?
Mă primiți la masa de-nviere?
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre prezent
- poezii despre înălțime
- poezii despre învățătură
- poezii despre îngeri
- poezii despre zaruri
- poezii despre timp
- poezii despre sărăcie
- poezii despre sănătate
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare
Elegie pentru părinți
Unde sunteți voi, părinții mei?
Ce n-aș da să vă mai văd o dată!
Ați murit de tot, sau sunteți zei
Rătăcind pe bolta înstelată?
Astăzi sunt celebru și bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veșnic lăudat
De mi-ar da și-un strop de sănătate.
Ce folos că scriu și câștig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toții, laolaltă.
poezie clasică de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre politică, poezii despre plâns, poezii despre laudă, poezii despre fericire sau poezii despre celebritate
Părinții mei
Vă tot aștept, din nou, să stăm sfătoși de vorbă
Despre cum este în rai; de ai totul, ce vrei,
De sunteți împreună și mama face ciorbă...
Și dacă vă iubiți, la fel, părinții mei?!
S-a scurs atâta timp, fără să vă revăd
Și n-aș vrea să vă uit; din minte-mi pun condei
Să vă refacă chipuri... La voi nu e prăpăd?
Sau de-i, nu-i bai?... La braț sunteți, părinții mei!?
Pe-acolo ce se spune, cum timp vi-l petreceți
Și cine vă ascultă povețele-n crâmpei
De moarte pentru viață, ce-n șoapte le-ntorceți...
Vă șușotiți și-acum, cu drag, părinții mei?!
Vă pun o întrebare, așa copilărească,
Că încă-mi sunt copil; pe-acolo-s porumbei
Să-mi puneți un mesaj, sau îngeri să renască
Suflet... Suflet ce-l am din voi, părinții mei!?
... Și-acolo, e vacanță sau tot munciți într-una
Și cui mai dați bomboane, cui întrebați; "Mai vrei?"...
Vă mai mândriți cu mine? Cine mai sună acuma
De peste mări și țări?... Vă e dor, părinții mei?
Și dacă ați plecat, n-ați luat bilet retur
Să vă întoarceți, iar, la ce vi-i drag, ca zei?!...
Chiar laici de-ați fi fost, sau sfinți, să dați un tur;
O mângâiere doar, s-o simt, părinții mei!
Că știu, voi n-ați avut atâta timp de voi,
Poate-o să-mi spuneți mie și eu la alor mei
Cum pot doar în voiaj să scap de rău, nevoi
Și să ne întoarcem toți, c-am timp, părinții mei?!
Voiam să știu și dacă singuri sunteți pe-acolo,
Sau vă aveți cu toții -frați, veri, toți îngerei-
Ca să le spuneți voi -că am vocea în tremolo-
Că un dor nebun mă ia, să vin, părinții mei!
Să-mi spuneți voi, curat, de viața chiar există
Și trup de e-o himeră, ce mi-o ador?!... Și ce-i
Mai important să fac, cât încă pot; o listă,
Să vă aduc de-aici, din iad, părinții mei?
Să știți c-am învățat cum pot să fac, să zbor,
Căci pot pe nori să sui, chiar dacă norii-s grei
Și pot să iau, datornic, o scară să cobor
Plin brațe tot, de daruri; voi doi, părinții mei!
Mă uit pe cer; oh, plouă cu lacrimi, dragii mei!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vezi și poezii despre zbor, poezii despre religie, poezii despre copilărie, poezii despre țări, poezii despre voce sau poezii despre vară
Răspuns la chestiune inutilă
Băi, ce-i? Voi sunteți idioți
Să vă votați, ca voi, tot hoți
Și apoi să le strigați "Hoție!",
Când voi o practicați? Prostie!
Tot plângeți, fals înlăcrimați,
Că sunteți desconsiderați,
Când voi corupția iubiți...
C-o practicați de când vă știți!
Nu-i clar că sunteți cu toți mentori
Și cei aleși vă sunt doar vectori
De toate relele, ca frați...
Că de-aia și-i numiți, votați?
Ce dracu, nu vă e rușine
Să vă întrebați de unde vine
O lume ce predă "Înșeală!"...
Minciuni... fondante, în poleială!!!
Eu nu am nicio îndoială!
Doar ipocriții o dau... plesneală?!...
pamflet de Daniel Aurelian Rădulescu (28 decembrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre draci
- poezii despre votare
- poezii despre rușine
- poezii despre prostie
- poezii despre minciună
- poezii despre iubire
- poezii despre fățărnicie
- poezii despre corupție
Copii de azi, nu-I uitați pe părinți
Copii de azi, păstrați-i în minți
Și în suflet pe ai voștri părinți!
Ei v-au îngrijit, v-au vegheat,
Și din puținul lor v-au dat,
Ca să creșteți cu aripi de zbor,
Să fiți urmași cu viitor!
V-au iubit, v-au ocrotit,
Și dacă uneori v-au dojenit,
Copii de azi, nu îi pizmuiți,
Pe-acești neobosiți părinți!
Ceas de ceas și zile de-a rând,
Voi ați fost în al lor gând,
Că nu există un lucru mai sfânt,
Decât să fii părinte pe pământ!
În pragul casei lor, ei așteaptă smeriți,
Să le dați un semn, că-i iubiți,
Și că-n aceste privinți,
Mai există copii cu dor de părinți!
Dacă viața departe vă poartă,
Nu-i lăsați pe părinți singuri cu a lor soartă,
Veniți și ștergeți lacrimile lor,
Care au curs, după atâta dor!
Veniți ca ușa lor este mereu deschisă,
Pentru voi, să le-mpliniți o lipsă,
Să-i bucurați în sufletele lor,
Pe părinții care strigă după ajutor!
Și într-un târziu, ce nu se va ști,
Când clipele părinților se vor sfârși,
Și nu vor mai cunoaște zori,
Să v-amintiți de ei adeseori!
Copii de azi, nu-i uitați pe părinți,
Chiar dacă ei n-au fost niște sfinți!
poezie de Gheorghe Alionte (12 ianuarie 2022)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre suflet, poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre zile sau poezii despre viitor
Pentru cele mai gingașe mame...
Voi femeile înainte să fiți doamne,
Voi sunteți pentru noi mame.
O viață primiți și o viață dați,
Tot cei mai scump voi meritați.
Din buchetul de flori
Tu ești cea mai frumoasă floare
Și azi pentru tine e sărbătoare,
Vreau să-ți urez sănătate,
Și ani frumoși cât se poate,
Fericirea aș vrea să vă fie,
În sufletul tău cu bucurie,
Trandafiri cu miresme să primiți,
S-aveți anii fericiți!
La mulți ani, pentru ale noastre mame,
Voi rămâneți și veți fi,
Cele mai mai gingașe doamne.
poezie de Eugenia Calancea (8 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre frumusețe, poezii despre flori, poezii despre urări, poezii despre trandafiri sau poezii despre sărbători
Glossă pentru Moș Crăciun
Aștept să vină Moș Crăciun,
Îmi vreau părinții înapoi,
E ger și sunt nămeți pe drum,
Ei sunt departe și apoi,
Muncesc din greu spre a avea
Un trai mai bun și daruri, noi.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea!
Copil sărac sunt... ca și voi.
Aștept să vină Moș Crăciun!
Povești cu zâne-am auzit...
Cu feți-frumoși, cu zmei de fier
Care pământu-au împânzit.
Un făt-frumos e tatăl meu!
O zâă bună-i mama mea!
Și dacă traiul le e greu,
Izbândă tot își vor afla.
Îmi vreau părinții înapoi!
O rugă-n vânt am zămislit...
Veniți! Vă vreau decât pe voi!
Atunci doar fi-voi fericit!
Se-nalță flacără-n apus,
Eu îngenunchi, Părinte Sfânt.
Părinții mei s-au dus, s-au dus...
Adu-i acasă mai curând!
E ger și sunt nămeți pe drum,
Acasă-i pomu-mpodobit.
E ger și câinii latră-acum...
În poartă cine s-a oprit?!
Bunica iese în pridvor,
Își șterge ochii cu năframa
Și tremură de vis, de dor,
O vede, înger blând, pe mama.
Ei sunt departe și apoi,
Cu ei în gând adorm mereu.
Sunt duși departe amândoi
Și plâng și ei de dorul meu.
Dar ruga mi s-a împlinit,
Cu drag căsuța și-o privesc.
Știu eu?! Parc-au îmbătrânit!
Dar eu mai tare îi iubesc.
Muncesc din greu spre a avea,
Aici, noi, multe bucurii,
Dar ochiu-i gol de mama mea,
De tată zorile-s pustii!
De-atâta dor, peste ocean,
Crescut-a pod de-alese rugi.
Când eu stăteam plângând la geam,
Ne despărțeau păduri și stânci...
Un trai mai bun și daruri noi
Voi ne-ați adus, dar cât vom fi
Copii uitați, lipsiți de voi,
În timpuri ne vom nărui.
Val cu privirea către cer,
Cu pești de-argint plângând de dor,
Voi sunteți doar un giuvaer
Ce-l vom păstra la piept, de dor.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea...
Să nu uiți moșule! Acum
Este târziu și poți pleca!
Poate c-ai înnoptat pe drum...
Oh, mamă, bine ai venit!
Bine-ai venit, tăticul meu!
Eu știu că nu ne-ați părăsit,
Însă și nouă ne-a fost greu.
Copil sărac sunt... ca și voi.
În roluri, parcă semănăm.
Cât voi de mine sunteți goi
Și eu de voi sunt... Să zburăm!
Să plângem timpul ce-am pierdut,
Apoi, cu amintiri cu amintiri de noi
Să o luăm de la-nceput
Dând timpul vieții înapoi...
Copil sărac sunt... ca și voi.
Eu doar părinții, știi, i-aș vrea.
Un trai mai bun și daruri noi,
Muncesc din greu spre a avea.
Ei sunt departe și apoi
E ger și sunt nămeți pe drum.
Îmi vreau părinții înapoi!
Aștept să vină Moș Crăciun...
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mamă, poezii despre dor, poezii despre zăpadă, poezii despre vânt, poezii despre visare sau poezii despre vinovăție
Credincioșilor
"Voi sunteți copii" (Romani 8:14)
Credincioșii chiar și vii
Sunt ai Domnului copii
Au primit prin Sfânta vrere
Un Duh nou de înfiere.
"Voi sunteți sfinți" (Romani 1:7)
Cei chemați poate nu știți
Voi Îi sunteți preaiubiți
Chemați, voi ca sfinți să fiți
Har și pace să primiți.
"Voi sunteți mlădițe" (Ioan 15:1)
Eu sunt Vița, vi s-a spus
Chiar de Domnul nost' Isus
Voi mlădițe-n roade pline
N-aveți roade? Nu e bine
O mlădiță curățită
Pentru roadă-I pregătită
Fără de roadă și-având pată
O mlădiță e tăiată
Tatăl Sfânt la a Lui vrere
Face mlădiței tăiere.
"Voi sunteți lumină" (Filipeni 2:14)
Curățiți fiți, fără vină
Fiți pe lume o lumină
Puși în lumea rea voi știți
Printre ea să străluciți
Cetate pe munte fiți (Matei 5:14)
De unde să străluciți.
"Voi sunteți sare" (Matei 5:13)
Sarea bună și curată
E atunci când e sărată
Făr' puterea de-a săra
Sarea se va lepăda
Când nimic bun nu mai are
E vreun rost pentru păstrare?
Va fi sigur lepădată
În picioare a fi călcată.
"Voi sunteți epistole" (2 Corinteni 3:2)
Epistole ce nu înșeală
Nu scrise doar cu cerneală
Nu scrise-n table de piatră
Ci cu Duh-Arvună dată.
"Voi sunteți preoți" (Apocalipsa 1:6)
Sunteți preoți pe lume frați
Ca și preoții să lucrați
Cuvântul de nu răspândiți
Puteți voi preoți să fiți?!...
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre table, poezii despre scrisori, poezii despre picioare, poezii despre pace, poezii despre nevinovăție sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Voi
Voi sunteți ne-ntinata bucurie
Ce a trimis-o Domnul pe pământ,
Voi sunteți stropi divini de veșnicie,
Iubirea întrupată în cuvânt.
Voi sunteți marea binecuvântare
Primită-n dar de pântecele sfânt
Al mamelor de viață născătoare
Ce au făcut cu pacea legământ.
Voi sunteți crezul nostru în mai bine,
Speranța zilelor ce vor urma,
Convingerea că vă vor fi senine,
Că orice rău, iubind, îl veți curma.
Voi sunteți răsăritul dimineții,
Sărutul blând al ploilor de vară,
Voi sunteți înflorirea tinereții,
Sunteți superba noastră primăvară.
Prin voi se naște iar eternitatea,
Privindu-vă, simțim că-ntinerim,
Sădiți în noi candoarea, bunătatea,
Credem în voi, doar pentru voi trăim!
(La mulți ani binecuvântați tuturor copiilor, tuturor adolescenților!)
poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre naștere, poezii despre tinerețe, poezii despre sărut sau poezii despre primăvară
1 Iunie (poezie pentru oameni mari)
Câți dintre voi nu ați dori, la vârsta mea, tânăr bunic,
Să fiți din nou și azi copii, să nu vă pese de nimic?
Să miorlăiți când vreți ceva, pe jos chiar să vă tăvăliți,
Și cât ar fi viața de grea, pe tavă toate să primiți:
De la păpică, jucării, iar când apar acei sticleți,
La țoale șic de la butic, nu mai vorbesc de marafeți,
Și-apoi scandal că nu aveți Merțan bonbon, decapotat,
Să-ți vezi părinții pe pereți (!) de gustul vostru rafinat!...
Numai că eu aș vrea să fiu copil din nou pe-al vieții drum
Fără nimica fistichiu, să am doar mintea de acum,
Prin greutăți câte-am trecut, având copii, sunt profesór...
Părinții mei n-ar fi știut că aș fi fost în casa lor ;
Din fașă, n-aș fi bâzâit, în nopți, din seară până-n zori,
Iar tatăl meu ar fi dormit, de n-aveam azi patru surori,
Și-apoi lu' mama, măricel, nu i-aș fi zis că eu nu pap
Orice mi-ar pune-n castronel, ca să-și dea ochii peste cap ;
La școală, ar fi fără rost să-mi cert părinții, fericit,
Că mi-au făcut lecția prost și profa iar s-a sictirit,
Ca prin liceu, de-aș lua un 3, la vreo lucrare ce n-o știu,
Mai tolerant aș fi cu ei, să nu-i albesc de timpuriu ;
Și-aș fi cuminte și corect, nu vicios, iar de fumat
Nici pomeneală! Din respect, n-aș încerca măcar o dat'
Să-i necăjesc pe-ai mei părinți, să-mi pomenească ei, mereu,
Cum i-am tot scos, mă rog, din minți, de Paște și de Dumnezeu.
Doar că pe tata, cordial, ca și pe mama, că nu-i bai,
L-aș respecta-n mod special! Nu c-ar fi vorba de mălai,
Ci pentru cât de mândru-l știu, exagerând, chiar întreit,
Când vine vorba de-al său fiu care îi seamănă leit ;
Și-ades m-aș duce pe la ei. Chiar azi pe tata l-am văzut
(Ai mei copii, de obicei, se-arată doar când să-i ajut)
Și-atât de mult s-a bucurat, cum nimenea mai mult ca el,
Simțindu-se din nou bărbat, cu mine la un păhărel...
Așa că eu, de-aș fi copil din nou cu mintea de acum,
Cu-ai mei părinți aș fi docil... însă aș vrea să mă rezum
La faptul că m-am tot gândit, ce fericiți ar fi fost ei...
Tot astfel cum mi-aș fi dorit să fie și copiii mei.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dorințe, poezii despre școală, poezii despre vârstă, poezii despre vorbire, poezii despre toleranță sau lecții de engleză
Voi n-ați fost cu noi în celule
Voi n-ați fost cu noi în celule
să știți ce e viața de bezne,
sub ghiare de fiară, cu guri nesătule,
voi nu știti ce-i omul când prinde să urle,
strivit de cătușe la glezne.
Voi n-ați plâns în palme, fierbinte,
străpunși de cuțitul trădării.
Sub cer fără stele, în drum spre morminte,
voi n-ați dus povara durerilor sfinte
spre slava si binele țării.
În cântec cu noi laolaltă
trecând printre umbre pereții,
voi n-ați cunoscut frumusețea înaltă
cum dorul irumpe, cum inima saltă
gonind dupa harpele vieții.
Ce-i munca de brațe plăpânde,
ce-i jugul, ce-i rânjet de monstru,
cum scârțâie osul când frigul pătrunde,
ce-i foamea, ce-i setea, voi n-aveți de unde
să spuneți aproapelui vostru.
Voi nu știți în crunta-nchisoare
cum minte speranța și visul,
când ușile grele se-nchid în zăvoare,
și-n teama de groaznica lui încleștare
pe sine se vinde învinsul.
Ați stat la ospețe-ncărcate
gonind după fast și orgoliu,
nici milă de noi și nici dor, nici dreptate,
nici candel-aprinsă și nici libertate,
doar ghimpii imensului doliu.
Așa sunteți toți cei ce credeți
că pumnul e singura faimă.
Fățarnici la cuget, pe-alături ne treceți,
când noi cu obrajii ca pământul de vineți,
gustăm din osânda și spaimă.
Când porțile sparge-se-or toate
și morții vor prinde să urle,
când lanțuri și ziduri cădea-vor sfărmate,
voi nu știți ce-nseamnă-nvierea din moarte,
căci n-ați fost cu noi în celule.
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre moarte, poezii despre trădare, poezii despre stele sau poezii despre spaimă
Ție nu îți e dor?
Îmi e dor de o ploaie curată,
De-o ninsoare cum era odată...
De lumea pe care-o știam,
Îmi e dor să fim iarăși un neam.
Îmi e dor de acel curcubeu
Ce-l priveam împreună, mereu
Așteptând printre picurii ploii...
Îmi e dor de trăirea din noi.
Îmi e dor de săgeți din priviri,
Ce aveau ca țintă simțiri,
Concepute să dăinuie veșnic.
Îmi e dor să nu fiu un nemernic.
Îmi e dor de bătrâni și copii,
Eram mulți pe atunci, eram vii...
Nu ca azi, doar străduțe pustii.
Îmi e dor să mă pot regăsi...
Îmi e dor de voi toți. Mă simțiți?
Sau vă faceți că nu auziți
Tot ce sufletul ar vrea să știți?!
Îmi e dor să fim iar întregiți...
Îmi e dor ca să nu-mi fie dor,
Să mai pot înc-o dată să zbor
Doar o clipă, pe urmă să mor...
Îmi e dor. Ție, nu îți e dor?
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (15 ianuarie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ploaie, poezii despre ninsoare, poezii despre curățenie sau poezii despre curcubeu
Răsplata faptelor
RĂSPLATA FAPTELOR
Am învățat prin viață să fac bine,
să nu spun "Nu!", chiar și când mi-era greu,
de-a onora așa cum se cuvine,
promisiunea sufletului meu.
Prin omenie triumfa voință
și îmi încununa cuvântul dat,
că-n fapte punean suflet și credință,
pentru izbânda celui ajutat.
Am insistat peste a mea putință,
când dificultăți am întâmpinat,
că mai mare mi-ar fi fost suferință,
de rana în suflet dezonorat.
Putere îmi luam din rugăciune
și-n semnul crucii puneam speranță.
Să am mulțumirea faptelor bune,
mi-aș fi dat și o parte din viață.
De îmi erau rude sau simplii străini,
nu pregetam, mereu să fac bine.
Ajutam cât puteam și din bani puțini,
pe cei și mai sărmani decât mine.
Nicicând nu am așteptat vreo răsplată,
așa cum ar fi fost omenește.
Nădăjduiesc a fi îndestulată,
la Domnul, când viața se sfârșește.
Acum cred proverb ce-mi spuneau părinții:
"Până la Domnul e cale lungă!
Te judecă și te condamnă sfinții,
Până la Rai, sufletul s-ajungă!"
*Din colecția "Poezia de azi"
30 iunie 2014
Maria Filipoiu
poezie de Maria Filipoiu din Poezia de azi (30 iunie 2014)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre răsplată, poezii despre suferință, poezii despre rude sau poezii despre rai
Ignoranții
Când scoți javrele din ignoranță și amorțeală
Se gândesc să mai facă o casă,
Să mai culeagă după urma ta o boabă
Ca apoi să te trădeze ca i-ai ajutat
Și scuipă unde au lins ca sa lingă unde au scuipat.
Atunci le arunci un prânz verde
Ca sa învețe să fie oameni și de praz agățați
Zboară legați pe tărâmuri....
Și copiii atârnați și afirmați
pe o frunză de praz
Și uite așa lupta pentru copiii lor
Dându-le educație de doi lei, trădători și lași.
Așa bunici, așa copii și nepoți. Așa părinți, așa copii!
Rușine vouă javre ordinare!
Doar bani pentru voi au valoare mare
În rest sunteți doar niște oameni bolnavi
La trup și mai ales la suflet.
Voi nu aveți Dumnezeu, atei ca și netoții voștri
Îmi este silă de voi, lichele, că sunteți ca ai voștri tați!
Doar bani visați ca să fiți la putere
Și legea firii să o ignorați,
Dar Dumnezeu mi-o fi pe plac
Și o să primiți ce meritați
Să lingeți ce neamul vostru de șacali a scuipat.
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ignoranță, poezii despre verde, poezii despre valoare, poezii despre trup și suflet sau poezii despre tată
Baladă pentru părinți
Niciodată n-am să uit
Satul în care m-am născut,
Părinții care m-așteaptă
Cu lacrimi în ochi la poartă.
Întotdeauna am să vin cu drag
Să vă trec al casei prag,
Să vă-ntreb ce ați m-ai făcut
De când eu nu v-am văzut?
Să vă spun că-s fericită
Și de soțul meu iubită,
Și de a mea fetiță care
E gingașă ca o floare.
M-ați crescut, m-ați legănat,
De multe ori m-ați iertat,
Ați făcut cum ați putut
Să-mi dați în viață ce am vrut.
De aceea azi vă mulțumesc
Și tot ce-i bun în viață vă doresc,
Vă sărut mâinile trecute,
De muncă bătătorite.
Dragă mamă, dragă tată,
Vă mai spun încă odată,
Cât pământul m-o ținea,
Pentru voi oricând mă voi ruga.
Iar dintre noi de veți pleca
Și atunci mă voi ruga,
De păcate iertați să fiți
Că destul ați fost munciți.
poezie de Felicia Niculina Lămășanu
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muncă, poezii despre iertare, poezii despre soț sau poezii despre sat
Astăzi sărbătoresc pentru mine
În zori de zi am rătăcit
printre pliurile vieții mele unde,
amintirile aniversărilor au rămas
proaspete ca și fața unui copil poznaș.
Copilă fiind de-ajuns îmi era
o mică cutie cu trei funde roșii
pe scara fericirii voioasă urcam
cu mâna ceru-atingeam
și de lumina solară ochii-mi umpleam.
Văd însă și aniversări
când inima de lacrimi era plină,
pachețele cu daruri lipseau și nu era lumină...
Lumea întreagă o simțeam ca dușman,
un cer cenușiu îmi era talisman
și de lume eram mereu mai străină.
Azi însă, după ce am învățat
să fac pace cu cealaltă eu,
sărbătoresc căci cunosc sensul durerii
și știu că din lacrimi cresc florile mierii.
Astăzi sărbătoresc pentru mine,
adaug nopților mele noi vise
și-n dimineți cu realizări ele vor fi ninse.
Astăzi închin o cupă de viață soarelui,
vântului, apelor și iubirii...
Ridic spre înalturi cupe de cristal
din ele beau însetată nectarul vieții
ce-i acum lângă mine păstrat în antal.
Urări de La Mulți Ani pentru mine
și ca odată, acum îmi dăruiesc,
o mică cutie cu trei funde rosii...
Eu cu voi în bucurie o golesc
de conținutul prețios
compus din trei elemente de folos:
pace, iubire și-un zâmbet reverențios!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre lumină, poezii despre dimineață, poezii despre cadouri, poezii despre aniversare sau poezii despre Soare
Antistrofe
O, dacă voi, femei, ați veni
aici, printre noi, deși suferinde,
nu mai cruțate ca noi în viață, și totuși în stare
să faceți din noi niște preafericiți.
De unde,
când se-arată iubitul,
îi luați viitorul?
Mai bogat decât va să fie vreodată.
Cine știe cât de departe
e cea din urmă stea fixă pe cer,
e uimit când o află
În spațiul sublim al inimii voastre.
Cum vi-l desfășurați în mulțime?
Voi cupe de noapte, iviri de izvoare.
Voi într-adevăr mai sunteți aceleași?
Sunteți chiar aceleași copile
înghiontite în drumul spre școală
de un frate mai mare?
Voi, pure ființe.
În timp ce fețele noastre
se zbârceau, urâțindu-ne,
voi rămâneați pâine proaspătă.
Nici despărțirea de copilărie
nu v-atingea. Dintr-o dată
v-ați schimbat în ceea ce sunteți, dumnezeiește
și miraculos împlinite.
Noi, ca rupți dintr-un munte,
adesea de mici
colțuroși; uneori
ciopliți fericit;
noi, așchii de piatră,
peste flori prăvălite.
Voi, flori ale pământului, ale adâncului,
dragi rădăcinilor toate,
voi surori ale Euridicei,
voi care urmați cu credință
urcușul bărbatului.
Noi, adesea jigniți de noi înșine
lesne jignindu-vă însă, și cu plăcere,
și din nou la nevoie jigniți.
Noi, ca niște arme-așezate
cu furie-alături de somn.
Voi, ocrotindu-ne-acolo unde
nimeni nu ne mai apără. Ca un pom umbros
și îmbietor la somn e gândul la voi în reveriile celor însingurați.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Poezii (1906-1926), Desăvârșite, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spațiu și timp, poezii despre somn, poezii despre schimbare sau poezii despre reverie
Rugă de copil
Sunt o fetiță veselă, frumoasă
Ai mei părinți sunt medici renumiți
Într-un spital, însă, când vin acasă,
Mă iau în brațe foarte fericiți.
Deși sunt obosiți, că nu-i o joacă
Să vezi ce boală are fiecare,
Îs fermă-n ce vă spun și o să-mi placă
Să fiu tot doctor, când voi fi mai mare.
De ce-am decis să fiu tot doctoriță?
‒ dorința asta-n timp se înfiripă! ‒
Am printre jucării o veveriță,
Pe care-am vindecat-o de o gripă.
Părinții mei îmi povestesc mai multe,
- eu sunt din ce în ce mai curioasă! -
Că trebuie să scrie, să consulte...
Iar boala-i, uneori, contagioasă.
La început nu am știut ce-nseamnă,
Însă de-o vreme vin mai rar acasă,
Vorbim la telefon, iar ei mă-ndeamnă,
Să-ascult de buni și să stau la masă!
Am înțeles și-am fost mereu cuminte,
Iar mami s-a întors și stă cu mine,
Dar o-ntrebare mă frământă-n minte:
Pe tati la serviciu ce-l reține?
Eu cred că tati are mult de furcă,
La știri vorbesc mereu de-o pandemie...
E complicat și joaca mi-o încurcă,
Dar înțeleg și asta... Să se știe!
Mi-e foarte dor și-l port cu mine-n gânduri,
Mă rog la Domnul și-o să fie bine,
Iar dacă voi citiți aceste rânduri,
Rugați-vă cu toții lângă mine!
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre jocuri, poezii despre început, poezii despre știri, poezii despre veverițe sau poezii despre telefon
Pe un tărâm îndepărtat
Aș vrea să fie-adevărt,
Că, după ce nu voi mai fi,
Pe un tărâm îndepărtat,
Părinții îmi voi întâlni,
A mamei mână s-o sărut,
Pe tata să-l îmbrățișez,
Să fie noul început,
În preajma lor să mă așez,
Ei, doi bătrâni striviți de ani,
Din lume duși cu bun temei,
Eu, bir plătind la veterani,
Mai gârbovit chiar decât ei,
Ne-am despărțit pe când eram,
Ei, la al vieții trist sfârșit,
Iar eu, ca fructul de pe ram,
De miezul vârstei pârguit,
Azi eu sunt mai bătrân ca ei,
Și m-or privi nedumeriți,
Neștiutori, de au temei,
Să fie triști sau fericiți...
Dar, cum o fi, cum nu o fi,
Aș vrea să fie-adevărat,
Părinți că se-ntâlnesc cu fii,
Pe un tărâm îndepărtat...
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tristețe, poezii despre bătrânețe sau poezii despre sfârșit
Vă condamați părinții?!
Vă condamnați părinții?! Ce păcat!
Cu moartea, ei, pe moarte au călcat.
Și sânge de Iisus în ei se zbate
Și s-ar întoarce repetat din moarte.
Trăind prin voi, grăbesc spre nemurire,
Ei sunt un strop din marea fericire
Și între ei și voi sunt ziduri stranii.
S-au dus în noaptea re-zidirii anii!
Voi sunteți visul lor și drum spre mâine,
O viață, cântul vieții,-un colț de pâine.
Îi condamnați tăcut la nepăsare?!
Aceasta e durerea cea mai mare!
Ei nu mai au puterea să zâmbească,
Sunt obosiți de boală și de timp,
Dar v-au lăsat cenușa strămoșească
Și obosiți de chinuri, au plecat
Și-n alte lumi grăbesc să strălucească,
Căci voi, copiii lor, i-ați alungat.
Ei au zburat o aripă, spre ceruri,
Adesea, de durere, sângerând.
Zădărnicie fi-va viața voastră
Când poposiți, în lacrimi, la mormânt.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre durere, poezii despre zâmbet, poezii despre tăcere sau poezii despre sânge
Lucian: Deci, noi trei știm despre voi câte ceva, cel puțin atât cât am aflat din fișele voastre personale, când le-am studiat mai sumar, laolaltă cu ale celorlalți 26 de tineri pe care i-am selecționat în vederea participării la concursul pe care l-ați susținut, cât și acum, astăzi, cu mai multă atenție, după rezultatele obținute. Ar mai fi câteva mici amănunte de stabilit, foarte probabil, mai mult de partea voastră, pentru că presupun că voi nu știți prea multe despre noi trei, dar sunteți nerăbdători să aflați. Așa că, vă ascultăm!
Stela: Păi... Ce vârste aveți? Păreți cam tineri...
Nistor: 22.
Lucian: 21.
Alex: Eu... Aș putea spune 25, deși am să-i împlinesc la toamnă.
Lucian: E bătrân și nu vrea sau nu-i place să recunoască. Nu-i așa, bătrâne?
Alex: Aș... Ia mai lasă-mă în pace!
Lucian: Bine, bătrâne, te las. S-a lămurit, deci, problema vârstei noastre. Ce altceva doriți să mai știți despre noi?
Maria: Ar mai fi multe; destule... Să vedem. Deocamdată însă, ar fi suficient să aflăm ce specializări aveți voi, cu excepția astronomiei; asta se știe, că sunteți cu toții astronomi. Și astronauți; sau viitori astronauți.
replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre vârstă, citate despre dorințe, citate despre bătrânețe, citate despre zborul spațial, citate despre toamnă, citate despre tinerețe, citate despre prezent, citate despre pace sau citate despre concursuri