Curcubeul

Luceşte mai abitir,
Când lumina-i în delir
De la zenit la nadir.

tristih de David Boia (4 februarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

zenit

Zenit, locul unde prezentul se intersectează cu viitorul.

definiţie aforistică de David Boia (14 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Telefonul fără fir

Duce ştiri mai abitir.

monostih de David Boia (10 iulie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii de neînlocuit

Locuiesc în cimitir
Din ce în ce mai abitir.

distih de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Delir...

Tu mă inspiri, eu te inspir,
nu rupe vraja ăstui fir,
mai bine ia-mă volintir,
să-ţi scriu pe sâni cu-n trandafir,
să te ador, să te respir...

Şi-apoi, mă lasă să-ţi deşir,
într-un tulburător delir,
trei versuri mov, pe un papir,
ce le-oi cânta la un clavir,
cu clape-n fir de zarafir,
clavir ascuns într-un gherghir,
vândut în timp de un vizir,
cu mantie de mohair,
pentr-un nepreţuit clondir,
păstrat, duios, ca suvenir,
cândva, de-un falnic triumvir.

Iar, pentru buzele-ţi profir,
eu aş institui un bir,
cu versuri calde de zefir,
cu mult zenit, cu mult nadir,
căci, ştii tu, Sim, cum eu aspir,
să-ţi scriu poeme de safir,
pe trupu-ţi roz... Cu elixir!

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tinicheaua luceşte uneori mai tare ca aurul.

aforism de David Boia (14 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gaudeamus

Cu ardoare cum necum
Să ne bucurăm antum
De viaţă şi de iubire
De destin şi de menire

Fie decent sau deviat
Să o facem devansat
Cu splendoare în delir
Mai cu fast mai abitir

De grabă şi imediat
Calculat premeditat
Fără pierderi de secunde
Peste tot şi pe oriunde

Nici de cum să nu uităm
Aievea să ne bucurăm
Peste plaiuri pe trasee
Ca-ntr-o vastă epopee

Cu avânt şi sapienţă
În regim de permanenţă
Să ne bucurăm duium
Dacă se poate postum

Să ne bucurăm cu duhul
Cât ne permite văzduhul
Cu căldură şi nesaţiu
Departe în hiperspaţiu.

poezie de David Boia (25 ianuarie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un obraz bronzat
Cu ochii de tăciune
Privea la zenit

haiku de David Boia (13 mai 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

traseu în delir
un labirint de lumini
confetti pe jos

haiku de David Boia (15 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cerul în delir
O arie măiastră
Sună fantezist

haiku de David Boia (26 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luceşte în zori
Surâsul unui poem
Cu chip angelic
Translator de idile
Purtător de fericire

tanka de David Boia (6 decembrie 2013)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini în delir
Paradigme stacojii
Revin printre noi

haiku de David Boia (11 august 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Estimând munţii

Am estimat iarăşi munţii
Cu sârg din proprie iniţiativă
Pe plaiuri natale şi nu numai
Cu multă năzuinţă şi determinare
Creaţi din seva puterii divine
Se vedeau plini de stimulente
Nu vreau să intre acolo impostori
Şi totuşi le-am cerut iertare
De la poale până peste piscuri
Şi totuşi le-am cerut clemenţă
De la nadir până dincolo de zenit
Să nu apară discordanţe organice
Am conceput scenarii de lumină
Pentru noi şi destinul munţilor
Mai bine să vină mii de serafimi
Ca să înconjoare munţii din azur
Mai bine să vină mii de heruvimi
Ca să vegheze peste munţi de sus
Pe viitor invoc cete de arhangheli
Să investească aici în munţi noştri.

poezie de David Boia (26 iulie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nadir

În toamna asta am să fac inventar
în suflet
şi toate visele împletite cu iluzia
că poate mai târziu,
le voi îmbrăca cu lacrimi de primenire
şi pe când îngerii vor face reverenţă
ultimei frunze desprinsă din ram
voi elibera visele
lăsându-le să cuprindă
împlinirea unui nadir....

poezie de Ioana Cîrneanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zare în delir
O arie splendidă
Cântec de îngeri
Răsună simptomatic
Reverberând cu cerul

tanka de David Boia (4 ianuarie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sculptura în cuvânt

Mi-a venit să înghit marea neagră deodată
Şi lava munţilor ca vinul din pahare s-o beau.
În apele din căuşul palmelor Tale să-mi plimb
Corăbiile între zenit şi nadir.

Mi-am chemat prietenii din stele cu trâmbiţa.
Te-ai cutremurat şi ţi s-au surpat zidurile
Când am început toţi să scuturăm aripile
De săbii ca nişte pene de aur.

Împresurat de jur împrejur de cer şi pământ,
Ca pe un prunc, ca pe o mireasă Te-am dezvelit.
Într-un gând Te-am ucis şi Te-am răstignit
Pe o cruce din lemn de cer sidefat.

poezie de Mircea Nincu
Adăugat de Aurora Cretan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus pe cer luceşte o stea

Sus pe cer luceşte o stea,
O privesc şi e a mea,
Este steaua vieţii mele,
Ea luceşte printre stele.

Oare cine mă-ngrijeşte,
Oare cine mă fereşte,
Oare cine mă păzeşte
D cine mă necăjeşte?

Hoinar am fost printre muze,
Prilej ca oamenii să mă acuze,
Viaţa-mi este poezie,
Dar aşa a fost să fie!

Iar când steaua-mi va apune,
De-am făcut rele sau bune,
Pe cine înteresează?
Şi trec anii, se-nserează!

poezie de Toth Arpad din revista "Claviaturi" din Braşov (24 aprilie 2014)
Adăugat de Toth Arpad
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adaos la delir

Şi să cântăm. Ca sabia arcuşul
Din gemete să-l tragem, din cucută,
în paşi de horă proslăvind urcuşul
Spre culmea ca o mumă-a spaimei, mută.

Şi sărăciei lustru-i dăm cu pluşul,
Ca mortu-n păpuşoi să nu mai pută.
Vătaful, responsabil cu căluţul,
Veghează ceata, rezemat de bâtă.

Când poticnirile înseamnă-avânt,
Când cel mai rău înseamnă cel mai sfânt,
Descumpănit strâng pana şi transpir

La gândul că degeaba mă mai mir
Şi că acest nenorocit cuvânt
E încă un adaos la delir.

poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

RONDELUL SECURII

Luceşte lama securii,
Copaci fără vină mor,
Zăcămintele pădurii
Sunt mutate pe ogor.

Nu rezist şi dau frâu urii,
De pădure-mi va fi dor,
Luceşte lama securii
Copaci fără vină mor.

Au pierdut simţul măsurii,
Să-i înfrunt aş fi dator,
Iertare îi cer naturii,
Mă simt coadă de topor,
Luceşte lama securii.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ascensiune nocturnă

În toiul nopţii resuscitam
imaginea lunii
pe post sui generis de muză
partea poetică a ei
inclusiv partea nevăzută
că să emane vise de lumini
noi acţionam concentric
undeva la zenit
se desluşea chipul
strălucitor al dimineţii
doar cei inocenţi
şi curaţi la suflet
pot resuscita luna cu brio.

poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Paradisu-i lângă mine...

Prind sclipiri diamantine şi în irişi şi retine şi din ochii mei, când vrei, poţi albastrul să îl iei...
Marea este generoasă şi să-i fur azur mă lasă, ca atunci când vrei să bei, să te-adăpi din ochii mei...
Într-un val se scaldă cerul, lângă mal e colierul verdelui ca de smarald, unde ochii, azi, mi-i scald...
La zenit e gânditoare şi-mi trimite doar o boare, cât s-o simt şi s-o respir şi albasrul să-i deşir...
La nadir nu pot ajunge, depărtarea mă înfrânge şi-mi închipui un ocean cu adâncul lui viclean...
Dar, de ce să plec departe, când am marea ce-mi împarte val cu val în flux, reflux? Cin' mai are-aşa un lux?
Marea mea cu taină-adâncă, cu sirene-n vârf de stâncă, nu te-aş da pe niciun vis, pe niciun alt paradis...

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!