Laudă unui om

El a intrat în companie asemeni unui aprinzător de lămpi –
iată, minţile greoaie, una după alta,
au început să vadă, să iradieze
o lumină benefică.

El a intrat în companie asemeni
unui polizor – iată, minţile greoaie
trimiţând scântei, unele către celelalte,
devenind ascuţite, devenind folositoare.

El a intrat în companie
fiind doar el însuşi – dar acum a devenit unul
din multitudinea de morţi a companiei,
unde nu sunt individualităţi.

Cu timpul, luminile benefice devin palide,
dar nu dispar. Lamele ascuţite
devin tocite, dar încă mai taie. El nu mai este:
dar tu îi poti vedea încă urmele – prin zăpada lumii.

poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui plutonier de companie

Când recruţii îl îmbie
Să-i mai lase la moşie,
Le răspunde ferm, pe dată:
"Eu vi-s mamă, eu vi-s tată!"

epigramă de Gheorghe Burghelea din Zece ani de epigramă (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima companie pe care am înfiinţat-o a dat faliment în stil răsunător. A doua a eşuat mai puţin, dar tot a eşuat. Şi a treia a eşuat, dar nu atât de tare. Mi-am revenit repede. A patra companie s-a ţinut bine. Nu a avut performanţe extraordinare, dar s-a menţinut pe linia de plutire. A cincea a fost PAYPAL.

citat din Max Levchin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

După căsătorie

Aveam, desigur, un temei
Să cred că totuşi am intrat
În rândul lumii, dar constat
Că am intrat în gura EI.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Încercat, încastrat, bine încetinit

Cu anii, cu boala, cu hapurile,
mai nătâng devin, mai nătâng –
iată, pot ridica jaluzelele, număra stelele
fără ca din priviri să şi plâng.

Cu anii, cu nebunia, cu drogurile,
mai stingher devin, mai stângaci –
iată, abia despic firul cu lamele
maşinii de tocat greieri şi maci.

Cu anii, cu feeria, cu acadelele,
mai adânc devin, mai adânc –
iată, pot lopăta cu atelele
pământul de flori din umărul-crâng.

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp şi curgere

A trecut timpul. Dar timpul curge în mai multe şuvoaie.
Asemeni unui râu, curentul va curge câteodată
mai vijelios în unele părţi sau mai domol în altele,
sau, poate, va stagna pe-alocuri.
Timpul astral este acelaşi pentru fiecare,
dar timpul omenesc e diferit de la o persoană la alta.
Timpul curge în aceeaşi direcţie pentru toate fiinţele omeneşti;
fiecare fiinţă omenească curge prin timp într-un fel diferit.

poezie clasică de Yasunari Kawabata din din "Frumuseţe şi tristeţe", traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este mult mai bine să cumperi o companie minunată la un preţ acceptabil, decât o companie acceptabilă la un preţ minunat.

citat din Warren Buffett
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

OARE VA MAI EXISTA?

În noul an eu am intrat
În suflet cu tine,
Dar iată, azi tu m-ai uitat,
Uitând total de mine.

Inima de-acum îmi bate
În ritmu-i sacadat,
Dar tu eşti foarte departe
Oare ce s-a întâmplat?

Nu-ţi mai pun noi întrebări
Tu răspunsuri le găseşti,
Printre grele încercări
Fără mine tu trăieşti.

Iubirii mele dau tribut
Asta este soarta mea,
Aş mai vrea un început
Oare va mai exista?

Am rămas singur pe lume
Fără tine sunt mai trist,
Nu mai am nimic a spune
Iată tac, nu mai insist.

Baia de Arieş Ianuarie 1966

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sammy (vorbind la telefon): De-asta nu am vrut să-mi iau un iepure ca animal de companie! Iepurii nu sunt animale de companie, sunt mâncare!

replică din filmul serial Joan din Arcadia
Adăugat de Ionita Ioana
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul celibatarului căpitan. Să conducă o companie de dame de companie.

citat din David Boia (21 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i aia o damă de companie? După ce ofiţerul se satură de ea, o dă şi companiei...

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epifanie

hei, care mi-ai intrat în cabină? aveam cuvintele pregătite
unde-i monologul meu? ce pot să mai spun acum?
nimic. crede şi nu cerceta.

voiam să vorbesc despre ceara ce-mi lipeşte pleoapele
dar cum pot să vă conving din moment ce eu citesc
şi nu orbecăi asemeni bătrânului Lear?

ce îţi mai doreşti acum? m-a întrebat privindu-mă
mi-am privit degetele, mi-am privit mâinile
şi m-am văzut spălându-mi-le după crunta judecată

cuvântul. cine ar fi crezut că o să îmi fie greu. te ataşezi, îţi intră-n sânge.
la început eram singur. şi credeţi-mă că e grea singurătatea
dar el mi-a luminat tot întunericul şi m-a învăţat ce e... iubirea

eu poate nu... dar tu, cu siguranţă...
crezi?

poezie de Costel Macovei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui individ

Iar grăsimea ta de astăzi
Cum s-o tălmăcesc mai bine?
Nu tu ai intrat în slujbă,
Slujba a intrat în tine!

epigramă de A.C. Cuza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Exact, dacă tot timpul ne identificăm cu gândul nu observăm că el fuge de la o dorinţă la alta şi ne bagă în bucluc, dar când ne oprim niţel din alergatul după el, identificarea încetează şi rămânem cruciţi de cât de multă suferinţă atrage prin dualitatea lui. Mintea azi vrea ceva, mâine altceva şi totuşi tot ei i se pare asta în regulă. Dar când vine vorba de ceilalţi şi de mintea lor, mintea noastră etern instabilă le cere statornicie. Nu ai putea iubi un bărbat care azi e cu una, mâine cu alta, nimeni nu ar angaja un om care azi lucrează la el şi mâine la o altă companie. Cu cât observi mai profund şi mai des mintea cu atât mai repede realizezi că tu nu poţi fi gândul schimbător, ci Acela etern neschimbător care îl vede. Gândurile se schimbă şi caută "schimbarea, transformarea, evoluţie" zice mama lor mintea, dar Acela din tine care de mic vede apariţia gândurilor schimbătoare, nu se schimbă niciodată. Când văzătorul unui film nu se mai identifică cu imaginea de pe ecran, adică cu lucru văzut, el realizează că tot ceea ce este schimbător este efemer, după cum unicul neschimbător din fiinţa noastră, etern imuabil este doar Absolutul sau Sinele.

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antrenament...

Să cumpărăm ceva bucate
Intram la rând, cu lumea, altădat',
Dar, până astăzi, din păcate,
În rândul lumii încă n-am intrat.

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean (2011)
Adăugat de Ştefan-Cornel Rodean
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vecin

Maşina lui e parcată în faţa casei.
Niciodată nu s-a mişcat de-acolo. E un
animal de companie?

Când se duce să-şi ia ziarul de dimineaţă
trasează la colţul porţii
un perfect unghi drept.

Ce face el acasă? Stă în poziţie de drepţi?
Sau stă pe hol
asemeni unui cuier?

Soţia lui ştie că s-a căsătorit
cu o diagramă? Că se culcă
cu o palidă amprentă albastră?

Când l-am întâlnit prima oară
m-a întâmpinat cu un zâmbet
pe care cred că l-a cumpărat de undeva.

Ochii lui erau două linguri
care fuseseră golite
pentru ultima oară.

poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare...

Voiam să te revăd de Sânziene
În cea mai scurtă noapte
Şi să-ţi recit din noile poeme
Dar iată, asta nu se poate.

Cine se caută-n această zi
Ca-n vremurile vechi
E sigur că vor sfârşi
Prin a fi perechi.

Cu ce fel de gingăşie m-ai privit
De astfel m-ai fermecat?
În suflet mi te-ai cuibărit
Şi în minte mi-ai intrat.

Tu-mi ştiai anii după păr
Eu asta încercam aţi spune
Dar nu voiai să crezi în adevăr
Care-l vedea întreaga lume.

Dragostei de adevăr nu-i pasă
Ea se apropie şi de bătrân
Spunându-i vremii mincinoasă
Doar clipele frumoase ne rămân.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soarta unui student

Încă o dată-n plină glorie
Gîrjoabă a vrut să fie,
A vrut să intre în istorie,
Dar a intrat... la geografie.

epigramă de Constantin Ionuţ Gîrjoabă (1 octombrie 2009)
Adăugat de Constantin Ionuţ Gîrjoabă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problemele nu dispar. Pe măsură ce evoluezi, ele devin din ce în ce mai mari. Când aveai 10 ani problema era că nu ai bani de buzunar. Acum ai un venit, dar ai şi alte probleme. Poate că e nevoie să te întreţii singur, dar cel puţin ai banii tăi. Problemele, însă, sunt mai mari. Apoi îţi faci o firmă. Câştigi mult mai mulţi bani, însă stresul şi cheltuielile au crescut şi ele mult, precum şi responsabilităţile. Problemele nu dispar niciodată, ci devin direct proporţionale cu puterea noastră de a le duce pe umeri. Paradoxul e că în timp ce problemele tale devin din ce în ce mai mari, tu poţi să devii din ce în ce mai fericit. "Când o să am şi când o să fiu, am să fac..." este păcatul pe care mulţi oameni îl comit. Nu vei avea niciodată fericirea dacă nu reuşeşti să fii fericit chiar în clipa asta pentru că, privind la viaţa ta, erai mai rău acum mult timp. Dacă după tot drumul pe care l-ai parcurs, dacă după ce ai supravieţuit şi încă eşti în picioare nu poţi să fii recunoscător şi fericit, când crezi că vei fi? Problemele tale vor deveni şi mai mari pe măsură ce viaţa trece. Aşadar, e nevoie să fii fericit acum sau nu vei mai fi niciodată.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

DUPĂ EGALUL CU NORVEGIA, DE LA OSLO

Un guru, ce-a intrat în transă,
Ne spune, competent, se pare,
Că încă "mai avem o şansă
... Dar nicio şansă de scăpare."

epigramă de Alexandru D. Funduianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mormântul unui neadaptabil

Doar acum, sub brazda humii,
A intrat în rândul lumii!

distih de Constantin Popescu-Berca din Cimitirul vesel (2000)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!