Precuvantare

Simt inima dictandu-mi ritmul ei
Si-ncep sa scriu asa cum ea imi bate
O carte pura, fara de idei,
O carte de pasteluri vinovate
Ca-n fiecare vers sinucigas
Mereu e o intamplare care plange,
Mereu e condamnat un peisaj,
Mereu natura e un desant de sange
Si inima imi spune sa pun munti
Si vai sa pun in vers, paduri si nume.
Sa uit ca noi ca oameni stam infranti
Spre-a fi invingatori tot noi ca lume.
Natura e satula de idei,
Si a gasit vindecatoarea cale,
Noi suntem numai copiile ei,
Ea-i seiful actelor originale.
Acuma cand murim ne-ntoarcem bland
Cu totii spre editia cea pura
Si ploile ne-aseaza murmurand
In matricea primara din natura.
Am fost risipitori si guralivi,
Am urmarit halucinante teluri,
Murim, redevenind definitivi,
Spre-a reintra in temple si-n pasteluri.
Iata de ce simt inima in piept
Dictandu-mi ea pasteluri pentru-o carte
Si-un trasnet din natura mai astept
Ce scriu aici sa arda mai departe.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binecuvantari

Spre cer imi indrept privirea
Mai sus de nori si cerul instelat
Si vad cum ochii Tai cei blanzi
Ma ocrotesc neincetat...

Aud natura frematand
Un cantec nou, nemaicantat
Si stiu ca-n el e glasu-Ti bland
Ce imi sopteste ne-ncetat...

Ating o floare, un caine, un copac,
Incurajez un om de jale apasat.
Si simt cum dragostea Ta blanda
Imi mangaie inima neincetat...

poezie de Andreea Giosanu (martie 2011)
Adăugat de Andreea Giosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inapoi

Orice minut departe de tine
Ma duce departe de noi
Dar tu cand imi zici o vorba de bine
M-aduci imediat inapoi.

Orice cuvant rostit din iubire
Ma poarta cu gandul departe
Cand inca-ti ardea cu foc in privire
Amorul si pofta de carte.

Orice speranta ce-o pun pentru tine
Se stinge c-un crud adevar
N-ai fost, n-ai sa fii aici pentru mine
O stiu, o si simt, si sufar!

Dar oare ce fac aici langa scoala
De ce te astept ca pe vremuri
Si inca te vreau pe patura goala
Sa taci, sa zambesti si sa tremuri.

Orice minut departe de tine
Ma duce departe de noi
Dar tu cand imi zici o vorba de bine
M-aduci imediat inapoi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce sens

Aud, o voce cunoscuta in urma mea
Ma intorc sa vad dar stiu ca nu esti tu,
Tu ai plecat si m-ai lasat de unul singur
Eu am ramas cu o amintire si o inima franta.

Un viitor impreuna, ce frumos candva suna
Acum prezentu sterge tot se face a uita
Uita de noi, uita ce in trecut noi am jurat
Ca ne vom iubi mereu si-ntotdeauna.

Acum cand noi nu mai suntem impreuna
Am mai mult timp ca sa ma gandesc la mine
Si stau si ma gandesc mereu la noi
O intrebare de mai multe ori mi-o pun

Ce sens ca in trecut tu mai iubit?
Ca-ci acum eu, am doar de suferit
Ce sens ca eu ti-am zis ca te iubesc?
Acum tu ai plecat si nu mai esti.

Ce sens a fost ca noi sa ne-ntalnim?
Pentru a avea motiv de a ne desparti?
Ce sens are sa ma gandesc la tine?
De ma iubeai nu ma lasai singur cu mine.

Ce sens are sa mai gasesc un sens
Cand nici pe mine nu ma recunosc
Nici nu mai stiu ce se petrece cu mine
Si daca mi-a ramas inima mie.

Ce sens are ca sa mai scriu?
Cand stiu ca tu nu vei citi.
Si daca tot ce-am scris nu e asa
Eu, te astept ca sa revii in viata mea.

poezie de Serghei Ţurcan (11 aprilie 2011)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fond, în fiecare dintre noi se află doi oameni. Suntem, mai întâi, ceea ce a făcut natura din noi. Dar suntem, apoi, ceea ce am făcut noi cu natura din noi.

citat din Gabriel Liiceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriu cu inima...

De un timp anume ştiu ce e suferinţa
din înşelăciune, iubire, durere sau credinţa,
toate le pun în vers, dar aş vrea să tac
îngerii nopţii îmi spun să mă împac,
cu gândul meu şi locul unde-mi aştern,
cu îngerul credincios, duios pe care eu îl chem,
ce m-ajută să scriu cu inima fiecare vers,
bună să vă fie azi inima, ca să dau un sens...

poezie de Eugenia Calancea (20 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printesa inimii

Povestea inimii mele nici odata nu se va sfarsi
Prin umbre si zabrele mereu o voi gasi...
Surasu-l ei prea fin buzele flori de pelin..
Ochii doua migdale... ea ca doua petale...
Imi va spune te iubesc cand e frig si ploua
Ma va saruta cu drag cand e pe inima roua....

Soarele imi incalzeste o parte din inima mea
Inima imi sopteste ca o vrea pe ea...
Printesa inimii mele vino inapoi
Si iubirea dintre noi sa razbata vant si ploi....

poezie de Octavian Dumitraşcu
Adăugat de Octavian Dumitraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La multi ani, iubita mama!

La multi ani iubita mama!
La multi ani eu iti doresc!
Sa fii mereu sanatoasa
Ca sa ma privesti cum cresc.

Azi ti-am scris o poezie,
Eu sunt mic si ganguresc,
Ti-e gandita numai tie,
Si prin tata ti-o citesc.

Poate pare cateodata,
Ca sunt mic si nu imi pasa,
Dar iti jur mamica draga,
Ca tu esti cea mai frumoasa!

Stiu, te doare ca imi esti,
Si alaturi, si departe,
Insa stiu ca ma iubesti,
Mi-esti deschisa ca o carte.

Ma ma ma, te strig si simt,
Cum un inger imi raspunde:
"-Mama e mereu cu tine,
Oriunde ai fi, oriunde..."

Astazi iti doresc sa fii
Fericita, sa n-ai teama,
Noi mereu te vom iubi,
La multi ani, iubita mama!

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departare

Te simt langa mine dar nu esti aici,
n-ai cum sa fii cand esti departe,
departe de mine, de lumea noastra,
de tot ce traim in viata asta impreuna
esti a mea in visele mele, in noptile mele
in gandurile mele singure,
mereu alaturi de mine, parca apartinand mie
cu toate ca esti a altcuiva, din alta lume, din alte timpuri
de departe, apartinind universului ce nu pot atinge,
astept gindul care te va aduce la mine,
clipa necunoscuta in care vei fi aici,
chiar si numai pt o suflare in timpul acesta impreuna,
am invatat sa ma multumesc cu tot ce imi poti da,
am invatat sa ma multumesc cu tot ce imi oferi
am invatat sa te iubesc asa cum vrei tu,
pt ca eu iubitul tau nu iti pot oferi nimic,
nimic din ce ar fi sau din ce este,
doar dragostea ce ti o port si ti o pot darui, atit!

poezie de Silviu Petrache (20 martie 2010)
Adăugat de femeia visurilor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Nu-mi mai bate inima,
alteori iese din piept.
de un an te tot aştept
să-mi potoleşti sângele.
fierbe-ntruna
şi mă arde.
caut luna,
noaptea nu dorm,
ziua-ţi scriu,
aş vrea odată să ştiu
ce gândeşti tu despre mine.
despre noi,
gândeşti ceva? NOI
vom fi vreodată NOI?
sau vom fi doar tu şi eu,
separaţi, acum, mereu.
vreau să simt căldura ta,
a mâinilor şi a gurii,
iar la marginea pădurii,
dezbrăcaţi de haine, gânduri,
tremurând flămânzi şi goi
doar o dată, să fim... NOI.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ei şi voi şi tu şi eu...

Suntem natura plină de contraste
în care ne-adâncim mereu, mereu,
şi timpul ce la tâmple ne tot bate,
îl simt şi ei şi voi şi tu şi eu.

Şi-nveşmântaţi în albele odăjdii,
ne biciuim cuvintele mereu,
să bată înspre porţile nădejdii
la care stăm şi tu şi voi şi eu.

Şi viaţa se perindă-n cavalcadă
prin ochii noştri-atât de goi,
de dragul ei mai tragem o ocheadă
spre-un altceva şi eu şi tu şi voi.

Şi de-am putea s-avem în mână frâul
Şi herghelia s-o oprim apoi,
Tot mai puţini am trece râul
Care se-apropie tăcut de noi.

Dar timpul ne nechează în ureche
Şi bate cu copita-i tot mereu,
Viaţa a pornit-o iar la streche
Şi-odat' cu ea şi voi şi tu şi eu.

poezie de Leonid Iacob din Bântuit de furtuni (2009)
Adăugat de Leonid Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nonsens cu sange

'Inca mai ploua cu sange-mi-ai spus-
dar are-o culoare ciudata. Si-a pierdut
roseata'.'Poate si-a schimbat componenta-
am raspuns'. Poate noi nu mai suntem
oameni. Ne-am schimbat in statui.
Acum inteleg de ce suntem cu totii
ciobiti. Acum stiu de ce nu ne mai doare,
de ce nu mai avem sentimente.
'Ba da. E sange-mi-ai spus. Totul e
sange. Noi suntem de sange, de sange
alb, fara hematii...
Oameni de sange? Ce bine... atragem
insectele si sangele nostru va intra
in sangele lor fara pericolul descompunerii
si astfel vom realiza un circuit:
circuitul sangelui in natura..
Sa stii ca e o forma de continuitate,
o forma de nemurire.
Ma gandesc ca la un moment dat
ne vom schimba sangele intre noi
sau il vom cumpara de la magazine:
'Cat face un litru de sange? Dati-mi, va rog,
doi litri'...
Ne vom face singuri transfuzii,
ne vom deschide pipturile si vom turna
sangele ca intr-un rezervor de kerosen.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna

Fii blestemata liniste,
Ca dupa imi aduci furtuna,
In schimb pentru ce imi oferi,
Atatea rele se aduna.

Nu am crezut c-am sa ajung
Sa intalnesc doar ploi cu gheata,
Cand am crezut ca mi-e mai bine,
Atunci mi-a fost mai greu in viata.

Mereu naiv, mereu credul,
E bine -asa cum sunt... e bine,
Am tot lasat, n-a fost destul,
Razboaie s-au nascut din tine...

Linistea mea ai fost odata,
Acum imi esti doar o furtuna,
In mine inima nu bate,
Sunt sentimentele ce tuna...

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o carte

De cand ai plecat departe,
Ma gandesc sa scriu o carte,
Dar de-aici si pan` la tine
Nu se merge, nu se vine.

Pot sa iti fiu supus paharnic,
Tot ce-ti scriu, iti scriu zadarnic,
Si de-ar fi sa-ti mai ajunga
Cartea mea de cale lunga.

Mila ta eventuala
M-ar atinge ca o boala,
Niste lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.

Poate-ar fi o terapie,
Daca te-as putea descrie,
Dar ma tine, ma retine
Dorul propriu-zis de tine.

Orice litera-i o rana
Si-o-ncercare inumana
Si nu poate nici o carte
Sa te-ajunga pana la moarte.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura se străduie din greu să ne facă să avem succes, dar natura nu depinde de noi. Noi nu suntem singurul ei experiment.

citat din Buckminster Fuller
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În inima naturii

natura cunoaşte mereu cel mai bine
calea spre frumuseţe şi spre miraj
ea produce minuni sub zări senine
şi ne dă lecţii de mare curaj.

în Paradisul meu izvorul e un brâu
care-nconjoară câmpul cu murmure line
precum doina duioasă din lanul cu grâu
cântată de mirle cântată de mine.

m-am unit cu natura de când m-am născut
ea simte cel mai bine ce mă doare
este protecţia cu cel mai nobil scut
împotriva stihiilor din lumea mare.

în univers natura-i miracol absolut
pun urechea la inimă s-ascult a ei chemare.

poezie de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ea

Am vazut-o venind,mi-a aparut in vis
Ea a venit ca-ntotdeauna
Exact asa cum a promis
Era superba cum e luna

Este cea care imi mangaie fruntea incretita
Spunandu-mi cuvinte dulci intotdeauna ma alinta
Ea ma rasfata cu parfumul ei dulce
Si reuseste mereu a ma seduce

Ea are chip de copil timid
Si voce calda de privighetoare
Cand eu in mine ma inchid
Ea imi arata drumul catre soare

Ea imi va spune mereu ca ma iubeste
Cand ceilalti ma vor parasi
O spune si nici nu clipeste
Caci nu se joaca cu-a iubi

poezie de Alexandru Cristian
Adăugat de Alexandru Cristian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce mai rămâne frumos din vânătoare şi pescuit, dacă ne ducem să ucidem? Natura de lângă noi, nu şi natura din noi.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Vânătoare (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea ca o carte

Alerga trenul sub lună,
Timpul îmi părea că aleargă după noi
Şi eu priveam pe geam cum trec unul câte unul
Copacii falnici, dar de frunze goi.

Priveam stânci, munţi, dealuri
Şi mă miram atât de mult,
Cât e de frumos pământul,
Şi nu mă săturam să mă mai uit.

Trenul alerga tot mai departe,
Inima îmi bătea mereu.
Şi lumea îmi părea ca o carte,
Scrisă de însuşi Dumnezeu.

poezie de Vladimir Potlog (5 martie 2017)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura are nici un respect faţă de viaţă. Natura tratează viaţa ca şi cum ar fi lucrul cel mai lipsit de valoare din lume. Natura nu acţionează prin scopuri.

citat din Erwin Schrodinger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înger in noapte

Prin noaptea întunecata
Cand stelele s-arata
Te vad pe tine, îngerul meu
Oare esti tu, cea pe care am iubit-o mereu?

Esti asa aproape de mine,
Si asta imi da o speranţa
Ca inca mai esti pe pământul de aici
Ca inca mai esti in viaţa

Luna străluceşte pe cerul-negurat
Si ochii tai frumoşi inca nu au plecat
Ti-as spune te iubesc, dar cum vei reacţiona?
Ma vei părăsi din nou, oare ma vei lasa?

Ma apropi de tine încât sa-ti simt suflarea
Dar soarele răsare, iar eu imi pierd răbdarea
Sa te sărut, sa iti spun ceva?
Dar e prea tarziu, te vad plecând cu inima mea

Esti atat de reala, cum se poate asa ceva?
An de an mi-am dorit sa revii in viaţa mea,
Zi de zi am fost la mormântul tau sperând ca vei zice ceva
Dar nu puteai, devenisei înger deja

Sper sa ne întâlnim din nou in noaptea ce va urma
Si atunci am să-ţi spun ca tu esti a mea
Si am sa vin cu tine, in lumea ta
Căci tu esti un înger, îngerul ce mi-a furat inima

poezie de Alexandra Marinescu (27 aprilie 2015)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!