De ce nu ne simţim niciodată în largul nostru în prezenţa unui învăţător? Întrucât suntem conştienţi că şi el nu se simte tocmai degajat în preajma noastră. El se simte nelalocul lui şi în afara societăţii egalilor săi. El apare precum Gulliver ivit din mijlocul micuţilor săi oameni.

citat din Charles Lamb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parnasul are florile lui, cu mireasma efemeră precum stejarii săi de mărimi impunătoare, ori laurii săi de nemurire.

citat din Samuel Johnson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul sufletului zbuciumat

Dacă un suflet este zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi,
Simte că-i un erou abandonat,
Privind cu demnitate spre călăi.

Îşi vede idealul perimat,
Trăind printre ratoni şi popândăi,
Un suflet care-i veşnic zbuciumat
Şi nu-şi găseşte loc printre ai săi.

Dar ce îl doare cu adevărat
Şi-i trece prin destin poteci şi căi?
Adulmecat, trădat şi sfârtecat
De propriii prieteni, ca dulăi,

Se simte un erou abandonat.

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie are întotdeauna bărbatul ei, dar bărbatul se sprijină în mod inconştient pe rădăcinile lui, moştenirea lui. El se simte ca un orfan fără părinţii săi.

citat din Raj Kapoor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul bun

Cred că oamenii buni
se nasc buni-nu devin;
Sunt plămădiţi
din iubirea
a două suflete gemene
şi din dragostea
lui Dumnezeu
pentru noi.
Bunătatea unui om
se simte
în vorbe,
gesturi,
tăceri.
Se simte in felul
în care te salută
spunându-ţi
bună dimineaţa
precum
clinchetul unui clopoţel
sau
bună seara
ca şi cum
ţi-ar mângaia
sufletul.
Mereu zâmbeşte
iar zâmbetul lui
e precum
deschiderea unui boboc
de floare.
Îmbrăţişându-ne
o face ca şi cum
ar cuprinde Dumnzeu
pământul
cu braţele sale.
Omul bun
îţi face ziua bună
de dimineaţă
şi este
când îl întâlneşti
ca o ploaie de vară
peste pământul ars.
Este trimis pe pământ
să ne ridice
când suntem
îngenuncheaţi
de griji,
boli,
disperare;
Face toate acestea
în locul
lui Dumnezeu.

poezie de Angelina Nădejde (22 septembrie 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori nimeni nu-ţi simte lipsa, dar mai rău e când nu ţi se simte nici prezenţa.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa cum noroiul e lumea în care porcul se simte în largul lui, bârfa e lumea în care bârfitorii se simt în largul lor.

aforism de George Budoi din Dicţionarul bârfei (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Emil Brumaru

dumnezeu e una cu îngerii săi, cu
stelele şi pământurile din întuneric
cu oamenii săi – pe care îi ocroteşte în creşa
sa de vietăţi (?!) cu aripi
de mici învăţate la creştere

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noroiul e lumea în care porcul se simte în largul lui.

aforism de George Budoi din Aforisme şi epigrame despre Porci şi Porcisme (2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin familie, viaţa individului se eternizează. Precum se cufundă în trecut prin strămoşii săi, aşa ia în stăpânire viitorul prin descendenţii săi.

citat din Paul Doumer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul se simte în largul lui numai în turmă: prostia celorlalţi îl stimulează!

aforism de Costel Zăgan din Caratele... prostiei (6 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu poate inima să se simtă îngrozitor de singură în mijlocul mulţimii?

citat din Charles Lamb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgia paradisului e sentimentul că suntem din această lume şi totuşi nu-i aparţinem; că lumea din spiritul nostru nu e identică cu lumea care ne înconjoară; că suntem în mijlocul ei ca nişte rămaşi pe dinafară dintr-o ordine înaltă de existenţă, ce ni se refuză; că din această pricină nu putem adera întru totul la condiţia mizeriei terestre, în care ne simţim exilaţi; şi că, în sfârşit, tot ceea ce în fiinţa noastră rimează în chip tainic cu veşnicia ne împinge la depăşirea modului actual de existenţă şi la cucerirea unui mod superior şi desăvârşit, conceput în antinomie cu cel de acum şi de aici.

Nichifor Crainic în Nostalgia paradisului
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copilul se simte mai în siguranţă în preajma unui animal, chiar dacă acesta este doar un iepuraş sau un hamster.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această comunicare a sinelui unui om cu prietenii săi dă naştere la două efecte contrarii; întrucât dubleză bucuria şi împarte în două nefericirea.

citat clasic din Francis Bacon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îl plătesc pe învăţător, însa colegii săi sunt aceia care îmi educă fiul.

citat celebru din Ralph Waldo Emerson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem produse ale trecutului nostru, dar asta nu înseamnă că trebuie să fim prizonierii săi.

citat din Rick Warren
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar poate că tocmai această neîncredere în simţurile noastre ne împiedică să ne simţim în largul nostru în univers. Poate că prima regulă pe care trebuie să mi-o impun este aceasta: să mă rezum la ceea ce văd.

Italo Calvino în Palomar
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când cineva se simte "melancolic", acea persoană nu se gândeşte la un albastru aprins sau cald, ci este aproape conştientă de prezenţa unui gri şters care bate în albastru. Iar prezenţa unei asemenea culori în jurul cuiva produce depresii.

Swami Panchadasi în Aura umană
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imbecilul se simte astăzi în largul lui: nu trebuie să facă eforturi să citească, să vorbească sau să scrie corect, în niciun caz să gândească.

Horia Pătraşcu în Singur printre români, Despre incredibila putere a imbecilităţii (2009)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aureola

Ca-ntr-o legendă veche şi uitată
în valea noastră s-a ivit o sfântă.
În preajma ei mereu văzduhul cântă.
Şi umblă zvon că noaptea câteodată
când stă pe întuneric în chilie
văpaie i se-aprinde pe la tâmplă.

Nu bănuieşte sfânta ce se-ntâmplă.
Nu bănuieşte aureola vie
ce-njurul capului îi luminează,
zvâcnind şi înteţindu-se-n visare.
Ea simte numai şi se miră trează
cum fluturii de noapte-o cercetează,
cum sfârâind prin păr ca-n lumânare
îi cad pe rând, cenuşă, la picioare.

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!