Nu am stat niciodată să detaliez despre obiectivele sau tipul camerei cu care am făcut o anumită fotografie. Dar mi-a plăcut să-mi amintesc povestea din spatele acelei fotografii şi starea de spirit pe care am avut-o atunci când am declanşat.

Emanuel Tânjală în Jurnalul unui fotograf
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Jesse: Am auzit odată o poveste despre nemţi când ocupau Parisul şi au trebuit să se retragă. Au pus explozibil la Notre Dame ca să o arunce în aer, dar au trebuit să lase un tip care să apese pe detonator. Şi tipul, soldatul, nu a putut să o facă. A stat, pur şi simplu, acolo, năucit de frumuseţea locului. Apoi, când au venit trupele Aliate au găsit tot explozibilul acolo şi detonatorul neacţionat... acelaşi lucru au găsit şi la Sacre-Coeur, Turnul Eiffel şi cred că în alte câteva locuri...
Celione: E adevărat?
Jesse: Nu ştiu. Dar întotdeauna mi-a plăcut povestea.

replici din filmul artistic Înainte de apus
Adăugat de Cotoarbă Gina Liliana, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urmărindu-mi privirea, bătrâna mi-a povestit că până nu demult pereţii fuseseră tapetaţi cu fotografii de călătorie. Asta fusese pasiunea vieţii ei, să călătorească, şi asta făcuse aproape toată viaţa, călătorise prin lume. Până într-o zi când, privind acele fotografii din care o femeie, trecând de la o vârstă la alta, îi zâmbea întotdeauna la fel de lângă piramidele din Egipt sau tolănită într-o gondolă pe canalele Veneţiei, iţindu-şi capul din spatele unor indience care duceau ofrande de flori sau ţinând în palme figurinele de abanos ale artizanilor africani, a avut sentimentul că şi-a împrumutat viaţa altcuiva; cuiva care nu i-a mai restituit-o niciodată.

Silvia Velea în Memoriile păsării Phoenix (2020)
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pricina acelei veselii care s-a făcut remarcată în primele mele scrieri se explică printr-o anumită necesitate sufletească. Mă încercau accese de deprimare, inexplicabile chiar pentur mine însumi, care proveneau probabil din starea mea bolnăvicioasă. Ca să mă distrez, născoceam toate lucrurile comice de care eram în stare.

citat celebru din Gogol
Adăugat de Iorgu Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipul din faţa tipului din spatele meu

Cine este chemat să rezolve problemele-n Marină?
Tipul din faţa tipului din spatele meu.
Cine este mitraliat cu toate muncile grele-n Marină?
Tipul din faţa tipului din spatele meu.
La naiba, Căpitanul are sub comanda lui amar
De oameni şi mai toţi vor să obţină mâna fetei lui, dar
Pe cine credeţi că sărută fata Căpitanului meu?
Pe tipul din stânga tipului din dreapta mea,
Pe tipul din dreapta tipului din stânga mea
Şi pe tipul din faţa tipului din spatele meu.

poezie din Trusă de cântece pentru oamenii din Maritime Service Training Station de la Sheepshead Bay, N.Y, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu atac prima, nu discut niciodată urât despre cineva care nu mă atacă sau care nu mi-a făcut ceva, dar pentru că sunt puternică şi nu permit nimănui să mă jignească sau să mă înjosească, ripostele mele sunt uneori dure.

citat din Oana Zăvoranu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să-mi amintesc totul, despre vremurile bune şi vremurile rele, despre nopţile târzii, despre beţiile la care am luat parte, despre dansuri şi despre toţi oamenii minunaţi sau nu atât de minunaţi pe care i-am întâlnit şi iubit în acei ani...

citat din Ava Gardner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atunci când chiar şi cea mai strălucitoare minte a lumii noastre a fost antrenată din copilărie într-o superstiţie de orice fel, acelei minţi nu-i va fi posibil niciodată, la maturitate, să examineze sincer, fără pasiune şi conştiincios, orice dovadă sau circumstanţă care ar părea să pună la îndoială validitatea acelei superstiţii. Mă îndoiesc că eu însumi aş putea-o face.

Mark Twain în Este Shakespeare mort?
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vocea ta

mi-a plăcut cândva vocea ta
şi gura dulce care o scotea
şi aerul pe care-l expira
vocea ta
mi-a plăcut să o sorb, s-o şi, orb,
ah, s-o sărut
mi-a plăcut vocea ta
mi-a plăcut

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Starea de spirit a celui care se ascunde în spatele unei măşti, e laşă şi servilă.

aforism celebru de Michel de Montaigne
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ne amintim de ceva, nu ne amintim niciodată de obiecte, de persoane sau de locuri în sine, ci de starea de spirit pe care am resimţit-o în acel moment vis-à-vis de toate aceste lucruri.

Juliana Mallart în Între două lumi
Adăugat de Juliana Mallart
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc o dimineaţă de vară din satul meu argeşean, Mârghia. Eram copil. Dormi­sem pe prispă şi m-am trezit cu faţa spre răsărit. Cerul avea o culoare înnebunitor de frumoasă şi, privindu-l, mi se părea că mi se adresează, că vrea să-mi spună, uite, exist! Existam, dar nu ştiam ce sens are viaţa. Eram prea mic ca să-mi pot răspunde. Dar mi-am pro­pus atunci să aflu. Ştiu că pare de necrezut, dar de la vârsta aceea, mi-am făcut, pas cu pas, un program de instruire pe care nu l-am mai abandonat niciodată.

citat din Dumitru Constantin Dulcan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă un spirit bun ţi-a dat o anumită înfăţişare, un anumit trup, un suflet sensibil care să fie bucuria cuiva, atunci fie binecuvântat acel spirit!

Ecaterina Chifu în Reflecţii
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celule canceroase

"Celule canceroase-s acele celule care au uitat cum să moară" – infirmieră, spitalul Royal Marsden

Ele-au uitat cum să moară
Şi-astfel şi-au extins viaţa lor ucigaşă.
Eu şi tumoarea mea ducem o luptă pasionată.
Să sperăm că nu va fi o moarte dublă.
Trebuie să-mi văd tumoarea moartă,
O tumoare care a uitat să moară,
Dar care,-n schimb, face planuri să mă omoare pe mine.
Dar eu îmi amintesc cum să mor,
Deşi toţi martorii mei sunt morţi.
Însă-mi amintesc ce mi-au spus
despre tumori, despre ceea le face
tot atât de oarbe şi de tâmpe cum au fost
Înainte de naşterea acestor afecţiuni
Care au introdus tumoarea-n scenă.
Celulele negre se vor usca şi vor muri
Sau vor cânta vesel şi-şi vor face treaba.
Se înmulţesc atât de repede, zi şi noapte,
Iar tu nu ştii asta niciodată, şi ele niciodată nu-ţi spun.

poezie de Harold Pinter, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fotografii mari vorbesc despre idei, fotografii medii vorbesc despre echipamente şi fotografii mici vorbesc despre alţi fotografi.

citat din Aurel Rapa
Adăugat de Mihai Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul îşi scutură secundele pe la uşa sufletului meu... Şi nu sunt singură... Sunt un punct mobil, licurind ca o stea, pe cerul lipsit de senin al vârstei a treia. Şi iată cum pereţii camerei mele îmi dau deodată strania senzaţie de sufocare, dar şi de siguranţă în acelaşi timp, de rece, dar şi de odihnă, de lumină, dar şi de tăcere... Mă plimb fără sens prin camera goală, vorbind cu mine însămi despre toţi, despre toate. Zâmbesc, îmi amintesc de bătrânii nevrotici şi îmi imaginez că nu sunt departe de povestea lor.

Rodica Nicoleta Ion în Dialog cu fericirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

MEDITATIE...

Trupul meu e rupt din pământ
De care nu m-am dezlipit niciodată,
Din plante am cules ce e sfânt
Şi dragostea mereu curată.

Pământul m-a făcut mai puternic,
Atunci când munceam din greu,
În credinţă am fost cucernic,
Fiindu-mi alături DUMNEZEU.

Prin pământ am căutat comori,
Pe care le-am adus la lumină,
Având satisfacţii, cuprins de fiori,
Când intram sau ieşeam din mină.

Nu m-am lăsat niciodată învins,
Chiar dacă nu mi-a fost uşor,
În jocul vieţii eu m-am prins,
Căci oricând viaţa o ador.

31 decembrie 2003

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-mi amintesc...

Să-mi amintesc, să-mi amintesc de tine!
Până când apa Letei te-o sorbi,
Ca visul rău, căinţă şi ruşine
Te-or urmări, în fiecare zi!

Să-mi amintesc de tine! Da. Mereu.
Gândi-va soţul tău că-i eşti soţie,
Ne-om aminti de tine el şi eu:
Necredincioasă lui, – duşmană mie.

poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbea întotdeauna despre inspiraţia pe care niciodată nu a avut-o.

aforism de Antonio Castronuovo din Aforismul în Italia. Antologia Premiului "Torino in Sintesi" (septembrie 2011), traducere de Simona Enache
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce obiectivele sunt una şi dorinţele sunt alta? Pentru că diferenţa dintre cele două elemente este atât de mare încât dacă o stăpâneşti poţi mult mai uşor să-ţi atingi obiectivele. O dorinţă de a ta poate să devină un obiectiv, dar de cele mai multe ori ea rămâne la nivelul de dorinţă şi nu este niciodată împlinită. O dorinţă compensează o lipsă la nivel emoţional. În schimb obiectivele le poţi avea doar după ce în realitate ţi-ai rezolvat problemele emoţionale. Până când nu eşti complet vindecat din punct de vedere emoţional, obiectivele pe care le ai sunt dorinţe deghizate. Adică vin din anumite insatisfacţii emoţionale şi noi pornim la drum cu speranţa că atingând acel obiectiv, ne vindecăm emoţional sufletul. O dorinţă poate să devină un obiectiv, dar atunci când ea rămâne de cele mai multe ori la nivel de dorinţă ea nu este îndeplinită măcar.

citat din Marius Simion
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanul "Bărbatul-cutie" stă mărturie, în acest fel, nu doar pentru profunda influenţă pe care proza modernă occidentală – fie ea experimentală sau nu – a avut-o asupra scriitorului nipon, ci, în egală măsură, pentru modul în care Kobo Abe a ales să se raporteze la cultura universală, în ansamblu, pentru a spune câteva lucruri esenţiale despre oameni şi relaţiile interumane, despre singurătate, despre măşti şi posibila (şi înspăimântătoarea) reificare a fiinţei, despre comunicare şi dificultăţile ce-i pot apărea în cale. Şi, adesea, chiar şi despre acele aspecte la care ar fi mai comod, poate, să nu ne gândim niciodată.

Rodica Grigore în Cultura (septembrie 2008)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!