Viţa de vie -
pe câmpuri verticale
lacrimi din ceruri

haiku de Mihaela Ciubotariu (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cometă în zbor -
în rochie cu trenă
floarea-soarelui

haiku de Mihaela Ciubotariu (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga norilor
spre sărutul soarelui -
vânt răscolitor

haiku de Mihaela Ciubotariu (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Icoană veche -
în lacrima lui IIsus
fir de busuioc

haiku de Mihaela Ciubotariu (24 decembrie 2013)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar cifra unu
în efect de oglindă -
ghiocel plăpând

haiku de Mihaela Ciubotariu (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ziua mamei -
copil desculţ priveşte
poarta închisă

haiku de Mihaela Ciubotariu din Revista A.V.A nr .9 din decembrie 2013 si concursul Romanian kukai decembrie 2013 (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata morgana -
minciunile soarelui
nasc clipe dulci

haiku de Mihaela Ciubotariu (10 ianuarie 2014)
Adăugat de Mihaela Ciubotariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poesie vivante

Poezia este mai vie decât toţi oamenii şi toate vietăţiile la un loc.
Mai vie decât o cezariană proaspătă
din care scâncet stă să erupă.
Mai vie decât viţa de vie cu a cărei sevă unii
îşi dreg rănile.
Mai vie decât toate focurile văzute şi nevăzute ale Universului.
O fecundaţie într-un bob de sare,
minereul de speranţă ce iradiază
chiar şi plumbul,
chiar şi un ocean lacrimi.
Atât de vie încât uneori îi pulsează morţii în ochi.
Da. Poezia se perpetuează chiar şi dincolo.
Ea însufleţeşte liniştea din cimitire.
Ea dă amintirilor celor dragi ecou în eternitate.
Poezia este viaţa însăşi,
Combustibilul motricităţii noastre,
instinctul de a iubi.
Poezia este atât de vie încât
fiecare undă radio care se propagă prin trupurile noastre
e un vers!

poezie de Gabriel Petru Băeţan
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tainele rămân

Tainele rămân,
urmez acelaşi ciclu
al sezonului de însămânţare
şi-al soarelui, şi-al ploilor;

Demetra în iarbă,
multiplic,
înnoiesc şi-l binecuvântez
pe Bacchus în viţa de vie;
ţin aproape de lege,
păstrez tainele întru totul,
pe cele dintâi
pentru a da nume celor vii şi celor moarte;
sunt vinul şi pâinea.

Păstrez legea,
ţin tainele adevărate,
sunt viţa de vie,
ramurile, tu
şi tu.

poezie de Hilda Doolittle, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mutilată prin tăiere, viţa de vie rodeşte abundent, din disperare.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viţa de vie

Firav lăstar, viţă de vie
Te-am tuns... Ai început a plânge
Şi-o lacrimă de apă vie
Străbate, ţi-a pătruns în sânge.

Porneşti sfioasă şi timidă,
Aduni miresmele în floare,
Bobiţe mici din aguridă
Le-aşterni în mângâieri de soare.

Din raza lui culegi dulceaţă
Şi-o dărui ca pe o comoară,
Te scalzi în zori de dimineaţă
În roua nopţilor de vară.

Lianele se-ntind departe,
Ciorchini în frunze se desfată,
În pârg dau boabe sidefate,
Ard nurii sânilor de fată.

Târziu, în toamnă arămie,
Curaţi şi primeniţi de ploaie
Zdrobiţi plâng strugurii din vie
Storcându-şi lacrima-n butoaie.

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viţa de vie tot învie, cea de boz pică jos.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

casă pustie -
tronând peste olane
viţa de vie

haiku de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimi de zori

În albul rămas
din trecute ninsori,
priviţi înspre ceruri
cu lacrimi de zori.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odă viei...

Struguri albi ciorchini în vie
Boabe de cristal
Plâns de toamnă ruginie
Mustu-i în pocal

Struguri negri arşi de soare
Brumării cu pete
Poartă-n ei stropi de licoare
Strânşi pe îndelete

Struguri rubinii dulceaţa
Holdelor din vii
Au prins duşul frigul ceaţa
Toamnelor târzii

Struguri rupţi de viţa mamă
Plâng de bucurie
Se vor odihni în cramă
Lacrimă de vie

Via strugurii budana
Vinul razachia
Pentru toate sus stacana
Să trăiască via!

poezie de Gheorghe Gurău din Cochetând cu muzele (2010)
Adăugat de Gheorghe Gurău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geneză

îmi spuneai că femeia e neînţeleasă
ţi-ai fost prins altfel destinul în păr
şi-mi părea că e viţa de vie rămasă
când mă vindeai şarpelui pe un măr

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acolo în ceruri

Globul ca macul e roşu de sânge,
Lacrimi sărate deplâng dragostea,
Însă în ceruri nici zeul nu plânge,
Chiar de pe boltă se stinge vreo stea.

Acolo în ceruri predomină frigul,
Că sufletul tău a rămas fără trup,
Iar gloata nebună aplaudă ringul,
Când temerarii zilei sorţile-şi rup.

Azi sufletul drag nu-şi găseşte hodină,
Că-i răstignit ca Hristos pentru patimi.
Urmaşii respectă credinţa creştină -
Oceanul lumii umplut e de lacrimi.

Globul ca macul e roşu de sânge,
Lacrimi sărate deplâng dragostea,
Însă în ceruri nici zeul nu plânge,
Chiar de pe boltă se stinge vreo stea...

poezie de Mihai Cucereavii (7 februarie 2006)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

PORNI-VA DULCEA SEVĂ-N VIŢA VIEI CEA BĂTRÂNĂ
Porni-va dulcea sevă-n viţa viei cea bătrână
Din rădăcina ei cea veche-nfiptă în ţărână,
În aşteptarea unui anotimp cu zile calde
Visez ciorchini din aur cum de grindă îmi atârnă.

rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui podgorean

Are vie nenea Luca
Şi bani mulţi i-aduce viţa;
Însă mult mai mult i-aduce
(Spune lumea)... cuconiţa!

epigramă de A.C. Calotescu-Neicu din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul ploii

Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflaţi de nesomn plânge-un nor,
În ropot curg lacrimi, şiroi ne-ncetat
Şi păsări se plâng după liniştea lor.

Un fulger loveşte pământu-înmuiat,
Un tunet străpunge al firii fior,
Din ceruri tot curge izvor nesecat,
Cu ochii umflaţi de nesomn plânge-un nor.

Natura e sumbră în tristul decor,
Un ram se îndoaie de vânt aplecat
Şi răpăie ploaia în ritm sacadat,
Nelinişti se picură-n gânduri de dor,
Din ceruri tot curge izvor nesecat.

rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

ochii mei -
strălucitori de bucurie
surprinzând fericirea din lacrimi

haiku de Mihaela Gheorghe
Adăugat de Mihaela Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!