Surprinderea volutară a unei dezgoliri nu este pentru cel care spionează un caz comic, căci efortul său anulează posibilitatea unei plăceri comice, iar el obţine doar plăcere sexuală pe cale vizuală. Dar dacă ulterior cel care spionează povesteşte altcuiva descoperirea sa, atunci persoana surprinsă dezbrăcată redevine comică, deoarece cea de-a treia persoană consideră aceasta a neglijat efortul necesar intimităţii sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mişcarea altei persoane era comică dacă aceasta făcea un efort mai mare decât cel pe care-l consideram necesar. Dimpotrivă, o performanţă psihică este comică numai dacă un altul nu a depus efortul considerat indispensabil, căci nonsensul şi prostia vădesc o funcţionare insuficienta a psihicului. În primul caz, râdem pentru că altcineva a depus un efort prea mare, în al doilea, pentru că efortul este prea mic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Activarea unor afecte neplăcute constituie obstacolul cel mai serios în calea efectului comic. De îndată ce mişcarea inadecvată scopului produce pagube, prostia aduce necazuri, iar dezamăgirea provoacă sentimente negative, posibilitatea efectului comic fiind astfel anulată, cel puţin pentru persoana afectată direct sau indirect de aceste consecinţe neplăcute; în schimb, o altă persoană, neimplicată în nici un fel în situaţia dată, arată prin comportamentul său că în acest caz sunt întrunite toate condiţiile necesare efectului comic. Dar umorul este tocmai un mijloc de a obţine plăcere în pofida afectelor negative care ar fi trebuit să o anuleze; el înlocuieşte dezvoltarea acestor afecte.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul se poate detaşa de persoane dacă sunt cunoscute condiţiile în care o persoană devine comică; odată cu cunoaşterea condiţiilor apare şi posibilitatea de a face, oricând dorim, ca o persoană să devină comică, prin plasarea ei în situaţii în care actele sale devin comice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel care citeşte o povestire comică sau se duce la teatru să vadă o farsă va râde datorită intenţiei comice, de lucruri pe care în viaţa obişnuită nu le-ar considera comice. El sfârşeşte prin a râde, datorită amintirii de a fi râs, datorită aşteptării de a râde, de la prima intrare în scenă a actorului comic, înainte ca aceasta să fi încercat să stârnească râsul. Iată motivul pentru care, ulterior, îţi este ruşine de uşurinţa cu care ai râs la teatru.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efortul obişnuit presupus de o inhibiţie devine, la auzul unei naivităţi, dintr-o dată inutil, descărcându-se prin râs; aici, abaterea atenţiei nu este necesară, probabil că suprimarea inhibiţiei se produce direct şi nu prin intermediul unei operaţii induse. În acest caz, ne comportăm la fel cu cea de-a treia persoană implicată în relaţia cuvântului de spirit, care beneficiază de o ridicare a inhibiţiei fără efort personal.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plăcerea comică nu apare dacă atenţia este îndreptată asupra comparaţiei care ar fi putut să-i dea naştere. În astfel de condiţii, ceea ce ar fi fost cu siguranţă comic îşi pierde întreaga forţă comică. O mişcare, un produs intelectual nu pot fi comice pentru cel al cărui interes este acaparat de compararea lor cu o unitate de măsură clar reprezentată.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descoperirea puterii de a face ca semenii noştri să devină comici ne-a oferit un mijloc neaşteptat de a obţine plăcere comică şi a dat naştere unei tehnici foarte rafinate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comparaţia care asimilează memoria cu un "magazin" este şi comică şi spirituală: comică, deoarece conceptul psihologic comparat cu un "magazin" este supus unei extraordinare minimalizări; spirituală, prin faptul că autorul comparaţiei este un vânzător care realizează pe această cale o surprinzătoare unificare, între psihologie şi propriul său domeniu de activitate.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caricatura realizează minimalizarea prin evidenţierea din ansamblul expresiei unei persoane proeminente a unei singure trăsături, în sine comice, care ar fi trecut neobservată în contextul ei firesc. Izolarea acestei trăsături poate produce un efect comic ce se extinde în memoria noastră, asupra întregului, cu condiţia ca persoana vizată să nu fie de faţă pentru a ne obliga să păstrăm o atitudine respectuoasă. Dacă în realitate nu există o astfel de trăsătură neglijată, atunci caricatura o creează fără dificultate prin exagerarea unei trăsături, în sine nerizibile. Este caracteristic pentru originea plăcerii comice faptul că efectul caricaturii nu este substanţial diminuat prin astfel de falsificări ale realităţii.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul naiv consideră că a gândit şi s-a exprimat normal şi simplu şi nu are nici o intenţie ascunsă; el nu obţine plăcere din producţiile sale. Caracteristicile naivului sunt determinate în exclusivitate de atitudinea persoanei care ascultă, identică cu persoana a treia din relaţia cuvântului de spirit.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Respingerea obiecţiilor şi explicarea contradicţiilor descoperite în definiţiile comicului vor deveni posibile doar dacă admitem că plăcerea comică provine din diferenţa constatată prin comparaţie, dintre două consumuri psihice. Plăcerea comică şi râsul, exteriorizarea ei, pot apărea doar când această diferenţă nu este utilizabilă în alt scop, devenind deci aptă pentru a fi descărcată. Dacă, de îndată ce constatăm diferenţa, îi dăm o altă utilizare, atunci nu obţinem acel efect durabil de plăcere, ci cel mult un sentiment fugitiv de plăcere, lipsit de caracter comic.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demascarea întâlneşte cuvântul de spirit doar accidental, în măsura în care este pusă în slujba unei alte tehnici a spiritului, de exemplu, a reprezentării prin contrariu. Dimpotrivă, în cazul tolerării modalităţilor de gândire inconştiente, suprapunerea comicului şi spiritualului este necesară pentru că acelaşi procedeu, folosit ca tehnică a declanşării plăcerii de către prima persoană implicată în relaţia cuvântului de spirit, produce, conform naturii sale, plăcere comică unei alte persoane.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Comicul presupune doar existenţa a două persoane: una care-l descoperă şi a doua, la care este descoperit. O a treia persoană, căreia îi este comunicat comicul, întăreşte efectul comic, dar nu-i adaugă nimic nou. Această a treia persoană este în schimb indispensabilă pentru a produce plăcerea specifică cuvântului de spirit; dacă însă nu este vorba de un cuvânt de sprit tendenţios, agresiv, a doua persoană poate lipsi.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diferenţa care produce plăcere se poate obţine şi dintr-o singură parte: fie prin intermediul sim-patiei, fie din procesele ce se desfăşoară în propriul eu. Aceasta dovedeşte că între sentimentul de superioritate şi plăcerea comică nu există o legătură esenţială. O comparaţie este însă necesară pentru naşterea unei asemenea plăceri, iar ea se realizează între două consumuri de investire ca se succed cu rapiditate şi care privesc aceeaşi performanţă; cele două consumuri sunt produse prin sim-patie sau le găsim, fără o astfel de raportare, în propriile noastre procese psihice.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Formularea obscenă produce, datorită unei întâmplări care nu este cu totul întâmplătoare, atât plăcere comică, cât şi plăcere spirituală; deşi condiţiile uneia favorizează apariţia celeilalte, o astfel de unificare derutează intuiţia care trebuie să spună dacă este vorba despre ceva spiritual sau de ceva comic; abia o analiză atentă, detaşată de dispoziţia veselă, poate decide în mod adecvat.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este tipul de comic cel mai puţin pretenţios; el are nevoie de o singură persoană pentru a se produce; participarea altcuiva nu-i adaugă nimic nou.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când cineva uită de o întâlnire pe care a acceptat-o şi la care el însuşi este hotărât să meargă, motivul cel mai verosimil al uitării ar trebui căutat cel mai adesea în puţina simpatie nutrită faţă de persoana cu care urmează să se întâlnească. În acest caz, analiza ar putea să demonstreze că tendinţa perturbatoare se raportează nu la persoană, ci la locul unde trebuia să aibă loc întâlnirea şi care era evitat din cauza unei amintiri penibile legată de acel loc.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există şi mijloace pentru a face ca cineva să fie comic; aceste mijloace, care merită o atenţie deosebită, ne dezvăluie în parte şi noi izvoare ale plăcerii comice. Aici trebuie inclusă şi imitaţia, care oferă spectatorului o plăcere deosebită, chiar dacă obiectul ei devine comic independent de orice exagerare caricaturală.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim plăcere preliminară sau premiu de seducţie plăcerea care ne este oferită în vederea obţinerii unei plăceri şi mai intense, provenite din surse sufleteşi profunde. Cred că orice plăcere estetică pe care o datorăm scriitorului are caracterul unei astfel de plăceri preliminare, în timp ce plăcerea propriu-zisă, produsă de opera literară, ia naştere din eliberarea sufletului de tensiuni.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umorul este tipul de comic cel mai puţin pretenţios; el are nevoie de o singură persoană pentru a se produce; participarea altcuiva nu-i adaugă nimic nou. Eu pot să păstrez pentru mine plăcerea umorului, fără să simt nevoia de a o comunica.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!