Octogenarii, spun geriatrii, sunt mai scunzi cu o palmă decât la tinereţe, mai uşori. Dispărem încă în viaţă fiind, ni se golesc oasele de parcă le schimbăm cu oase de porumbei, dispărem fizic din ochii celorlalţi slăbindu-ne şi simţurile: auzul, văzul, mirosul. La bătrâneţe şi ficatul şi rinichii se fac mai mici, ba chiar şi inima – cu toate amărăciunile ei.

aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintre cele cinci simţuri, văzul, auzul şi mirosul cunosc mai puţine interdicţii decât pipăitul şi gustul.

citat clasic din Romain Rolland
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar viaţa este tristă şi sărbătorească. Suntem lăsaţi într-o lume minunată, ne întâlnim aici, ne prezentăm unii celorlalţi şi mergem împreună o bucată mai departe. Apoi ne pierdem unul pe celălalt şi la fel dispărem subit şi fără explicaţie, aşa cum am venit.

citat din Jostein Gaarder
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa ca într-un tablou

dimensiune dispărută, pe perete
inima... nu mai pulsează
un picior este în ramă, iar un sân
cuprinde o palmă
ochii tac
buzele se dezbracă
se zbat ca să iasă şi parcă spun
cine sunt eu?

poezie de Viorel Muha (mai 2014)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mix

Mi s-au amestecat simţurile
De dimineaţă.
Acu văd cu mâinile
Când îmi trec degetele
Peste genele tale
Să le orbesc
De mine...
Mi s-au amestecat simţurile
Deodată.
Acum miros cu ochii
Când îmi plimb privirea
Pe gâtul tău
Să-l recunosc
Din amintire.

Mi s-au amestecat simţurile
Copilăresc.
Acum gust cu nările
Când îmi îngrop faţa
În mâinile tale
Niciodată
Fade...

Mi s-au amestecat simţurile
Diform.
Acum iubesc cu auzul
Când îmi caut notele
În sufletul tău
Să-i golesc
Din plin...

poezie de Gabriela Chişcari (22 mai 2012)
Adăugat de Gabriela Chişcari
Comentează! | Votează! | Copiază!

Daţi-mi nemurirea şi vă donez inima, ficatul, şi rinichii.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Văzul şi auzul

ochii care nu se văd
se uită la tine de sub covor
mici umflături (?!)
trădează totuşi poziţia lor
şi a microfoanelor

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mahmur

E mintea parcă în nevralgie,
Aproape în static apăsat,
Pierzându-şi fir fără să ştie,
Ca-n încâlceala de-un drogat.

Din înăuntru răscoleşte
Emetical propriul de sine,
Iar văzul parcă se albeşte
Şi glas nu se mai leagă bine.

E corpu-ntr-un cutremur fin,
Epuizant, imperceptibil,
Iar moscu' e-un miros de vin
Şi auzul face rău, pestibil.

E-un fizic ca de paralitic
Tot aşteptând înviorare...
Cum adevăr de la politic,
Ce poate fi... o întâmplare...

De vreun mahmur... dintr-o scăpare.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (27 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tinereţe domină intuiţia, la bătrâneţe cugetarea; de aceea, la tinereţe omul este mai mult poet, iar la bătrâneţe mai mult filosof.

Arthur Schopenhauer în Viaţa, amorul, moartea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu e o sumă de miliarde de celule sau de organe. Că nu sunt independente nici ficatul, nici rinichii, nici stomacul, nici creierul, nici sistemul osos. Omul, ca întreg nu poate fi gândit decât biblic; ştiinţific, nu. Moise e mai valabil decât ultima noutate evoluţionistă a ştiinţei.

citat celebru din Petre Ţuţea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te priveam

Eu te priveam cu ochii mei violeţi,
parcă aş fi urcat cu pioleţi,
pe o stâncă foarte dură şi înaltă,
eu sunt mai rece, tu eşti foarte naltă,
că am trăit cam optzecişi cinci la sută
dintr-o viaţă, am băut cucută
ba cu Socrate, Lache şi cu Rudy,
mă porecliră puştii Paparudy.
Toţi dispărem precum a dispărut
Ada Kaleh, un rai tăcut,
Memoria este o loterie,
cine rămâne, cine? Nu se ştie.
Noi ridicăm mereu alte ruine,
noi nu jertfim pe Ana, nu e bine,
mi-e dragă mie doar Mioriţa,
cine a scris-o? Poate morăriţa.
Că ea e cu fuiorul şi fiorul,
Furoul ei, durerea mea şi dorul.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rămăşiţe

Mă golesc de numele altora. Golesc tot din buzunare.
Golesc pantofii şi-i las la marginea drumului.
Noaptea dau limbile ceasului înapoi;
deschid albumul de familie şi mă văd copil.

La ce-mi foloseşte asta? Orele şi-au făcut deja treaba.
Îmi rostesc numele. Spun la revedere.
Cuvintele se urmează unul pe altul în bătaia vântului.
Îmi iubesc soţia, dar ea se îndepărtează.

Părinţii mei se ridică de pe tronurile lor
în încăperile lăptoase-ale norilor. Aş mai putea cânta?
Timpul îmi spune cine sunt. Mă transform şi sunt acelaşi.
Mă golesc de propria viaţă şi viaţa mea rămâne.

poezie de Mark Strand, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tinereţe, credeam că banii sunt lucrul cel mai important din viaţă. Acum, la bătrâneţe, m-am convins.

citat celebru din Oscar Wilde
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

STATUIA TA

Soţiei mele Ana LEONTE

Ţi-am dăltuit statui în suflet
Acolo ai un sanctuar al tău
Piedestale cu un etern antet
Pe care le vei avea mereu.

Am adunat culori diverse
Din nesfârşitul curcubeu
Sa-ţi fac tablouri imense
Să le descriu mi-e tare greu

Nu sunt poet că scriu un vers
Sau că iubesc acum la bătrâneţe
N-am trecut destul prin univers
Mai am în suflet multă tinereţe.

În strângerea intensă de mână
Îţi simt pulsaţia febrilă
Aşteptând ca să rămână
Ca imaginea fertilă

Corpul tău vibrând de viaţă
Desigur, ca şi altădată
Privirea ta încă semeaţă
Şi mirosul ce îmbată.

24 noiembrie 2000 Moldova Veche

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te poţi obişnui cu mirosul, cu gustul, cu atingerea, cu auzul, cu privirea, dar cu inspiraţia niciodată. Iar când te părăseşte inspiraţia, simţi că eşti privat de toate simţurile la un loc.

Ionuţ Caragea în Sindromul nemuririi (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oricare ar fi vârsta, nu este nicio scuză dacă nu ţii aripile întinse. O tinereţe, dacă nu-i structurată şi cu ceva bătrâneţe, e în primejdie. Şi dacă există o nuanţă de bătrâneţe la tinereţe, va exista şi tinereţe la bătrâneţe.

citat din Arsenie Papacioc
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăire

Ce nostalgii-mi provoci, de nu ai spune,
Că nici n-am apucat să te trăiesc.
Şi parcă de o viaţă te iubesc,
Şi parcă m-ai lăsat singur pe lume...

Aşa mă simt — şi-mi pare chiar firesc.
În suflet, umbra ta, mi-a lăsat urme,
Iar inima refuză să-şi asume
Al ei avânt naiv — copilăresc.

Ceva în mine, încă te mai speră.
Încă îţi simt dorinţa de a-mi fi...
Şi nici dorinţa mea nu-i efemeră,

Căci te visez în fiecare zi
Cu ochii larg deschişi. Ce atmosferă
Mi-aduci în suflet! — Nu m-aş mai trezi...

sonet de Evelin L. Ş. Andrei din Vă las pe voi să fiţi poeţi
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu te-a creat pentru mine

Vai, dar cât eşti de frumos! Şi ce teamă mi-e de tine!
mi-ar plăcea să-mi dai o palmă, chiar mai multe dacă vrei.
Când te uiţi aşa-ncruntat, iese inima din mine,
tremură carnea pe oase şi din ochi îmi sar scântei.
Dumnezeu când te-a făcut, s-a gândit cum e mai bine,
ochii negri, nasul cârn, buze groase, spate lat.
Nicio grijă nu îmi fac, că se supară pe mine,
dacă te iubesc o dată. El de-aceea te-a creat.

poezie de Magdalena Rus
Adăugat de Magdalena Rus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă ia gura pe dinainte, scap câte o prostie, şi apoi, om de cuvânt, mă ţin toată viaţa să o împli-nesc. Aşa-s eu, am caracter şi la şaizeci de ani: fac prostiile pe care mi le-am prezis din tinereţe!

aforism de Mircea Oprea din Mirarea de mine (2010)
Adăugat de Mircea Oprea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poduri

Dintre toate pe care omul le ridică şi le construieşte din necesitatea
de a trăi, nimic, în ochii mei, nu este mai valoros decât podurile.
Ele sunt mai importante decât casele, mai sacre decât templele.

Aparţinând tuturor şi fiind imparţiale cu toţi, utile, întotdeauna
construite cu un rost, în locul unde se încrucişează cele mai multe
nevoi omeneşti, ele sunt mai durabile decât alte construcţii
şi nu servesc în folosul unor scopuri secrete sau rele.

poezie clasică de Ivo Andric din Semne pe marginea drumului, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Salcie

mai frumos nu se poate, spui tu,
când pianul pleacă departe din auzul meu
şi eu plâng, nu vezi, nu doar tu plângi,
ploaia verde-argintie îmi ţese rochie şi soarele stângaci
o coase cu iarbă necălcată,

numai o umbră mi-s degetele, nu vreau
să mă sinucid cât timp sunt încă vie,
există o deltă pentru toate apele,
o deltă pentru plânsul celor cu suflete,
un răsărit pentru aripile păsărilor lungi ale apei,
care zburătăcesc jos,
mai aproape de cerul răsfrânt

azi mă iubesc
şi sunt mai singură decât ieri şi poate
că iubesc orice iubire a celorlalţi,
le preţuiesc clipa deplină ce s-a împărtăşit de pretutindeni,
din toate oglinzile,
nu pot, pur şi simplu nu mai pot respira de fericire,
am cinsprezece ani şi mă numesc femeie sau salcie

poezie de Cristina-Monica Moldoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!