Șpagă
Propun să se legalizeze șpagă;
Că-n buzunar mâini nu se bagă,
Salariu nu se mai pretinde...
Guvern își ia, doar lui... merinde!?
Primarii trec din poartă-n poartă
Și dobitoace, își iau... la toartă.
Poliția nu ne mai strânge
Și nimeni n-are a se plânge;
Ne luăm permise pe... sprânceană...
Cu Mihaieli, preși..., suntem Geoană?!
La doctori mergem ca la morgă
Pe căprării; recviem d-orgă,
Sau cu surori, ca la hotel,
Pe alese, în paturi de bordel.
La fisc plătim direct director
Și facultatea drept... la rector.
De judecată nu-i nevoie;
Te duci cu plic, la Mița, Zoe...
Timbrat, ca să nu te refuze
Și ciripind, cât dai, din buze,
Iar procurorului îi procuri
Vreun porc, butoi cu murături.
La Stat, să te angajezi, să stai,
Dai examen, ce știi... să dai.
De vine FMI, UE,
Le spui că legea se-n muié
Și acum le-o dăm și lor... direct,
Că pușcării nu-s, nici prefect...
Și-n parlament stau toți, s-o întindă,
Cu mâna... plină pân' la grindă,
Iar vot, se dă cu banii-n urnă...
Că tot ce alegi, e tot o... urmă,
Adică; urmează, să tot dai,
De vrei s-o ai, ca să nu n-ai...
Eu doar vă zic ce s-a propus
De-un dobitoc, ce voi l-ați pus
"Premar", pe undeva prin țară,
C-a dat el zvon, peste tot, sfoară...
Să-și facă toți, ce pot, mosor
Din tras sforile... De nu, mor
De oftică; că-i ca o fragă
Munca... pe brânci cu mâna șpagă?!?
Văleu, o țara mea!... Măi, dragă!!!...
PS
Să fim toți hoți, de pungași luați,
Cu șapte ani de-acasă... dați,
Se anunță, în zori, zor de-amnistie,
Și-n caracter... și la prostie!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre mâini
- poezii despre votare
- poezii despre universitate
- poezii despre timp
- poezii despre salariu
- poezii despre prostie
- poezii despre procurori
- poezii despre porci
- poezii despre polițiști
Citate similare
Reverență
Simt că nu-s vrut, pentru prezență,
Plictisitor, un emul poate,
Pierdut 'ntr-atâta dat din coate...
E timp să fac o reverență!
Nu-i important har, competență,
Că peste tot familii-s, triburi,
Haite feroce; cor de triluri
Se înalță afon... Vreau reverență!
E ca la școală; nu-i absență,
Că nu-i vreun bai, totul se-ascunde
De ai talent de-a nu răspunde,
Ce nici nu știi... Dai, reverență.
Toți, peste tot își dau licență,
Ca-ntr-o prostie aliterată,
Își diplomând titlu-n erată,
Fără vreun gând de... reverență?!
Căci cum poți să nu ai clemență,
Când tot se minte; titluri, nume
D-experți mistificanți, anume
Reciproci toți, în reverență....
Totu-i într-o efervescență;
Potență-n fals, furt de valoare,
Într-o cadență îngrozitoare
Decadență, deci nu reverență!
Speranța-i încă la decență;
Eminența s-aibă iar cătare,
Cum fluorescența-i bob din floare
Și pom dă fruct... cu reverență!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (21 august 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre școală, poezii despre valoare, poezii despre talent, poezii despre reciprocitate, poezii despre minciună, poezii despre gânduri sau poezii despre fructe
Nunta-n... prima zi
Rânduri trec huind pe stradă,
Nu-i mireasă, doar alai.
Vor să bei- nu să le dai...
Țipă toți și fac paradă.
Nunta e cu o zi înainte,
Doar la țară, nu-n oraș.
Toți transpiră, îs scoși din minte;
Cântă, sar... n-au ceteraș.
Toți sunt în cămeșe albe,
Pantaloni închiși, pe soare...
Beau din sticle, că n-au halbe
Și-o tot țin într-o urare.
Sunt slinoși, cu fețe roșii,
Transpirați și răgușiți,
Păru-au creste cum cocoșii...
De alcool sunt năpădiți.
Au doi brazi să-i bată-n poartă
La mireasă... în tămbălău.
Merg ținându-se la toartă;
Unul varsă... că-i e rău.
De nu vrei, te iau cu sila,
Țuică-ți varsă drept pe gât...
Altul vin... nu-ți dă cu mila;
Limba-ți bagă într-un sărut???!!!
Amețit, scăpat, aiurea,
Doi te iau, te-aruncă în sus...
Nu mai stau ca să te prindă,
C-au văzut, altul, mai sus.
Bucuria reîncepe,
Nici răbdare nu mai au...
Îl răstoarnă de-un perete;
Sticla-n gură, drept, i-o dau!
Na, că-apare acordeonul
Care duce pe-un țigan...
Transpirat e magraonul;
Gura-i toată... amalgam.
Țipetele se întețesc,
Țopăiesc dând din picioare,
Sticle de asfalt pocnesc;
Ba mai sparg și din pahare.
Își pun mâinile pe umăr
Se rotesc, se iau de brâu
La un loc, că-s fără număr
Nimeni nu-i mai ține-n frâu.
Urlet e-n toată comuna
Zici că toți or să se însoare.
Soare fu, acum e Luna;
Toți gândesc... dintre picioare!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre nuntă
- poezii despre urări
- poezii despre sărut
- poezii despre sat
- poezii despre roșu
- poezii despre picioare
- poezii despre oraș
- poezii despre numere
Statul bedereagă
de la un timp s-au turcit toți,
levantul s-a umplut de hoti
îți dă cu mâna lui beteagă
și-ți ia cu două bedereagă.
s-au pus impozite cu carul
încât l-a prins pe om amarul.
înjura si el birjerește
guvernul care-l oblojește.
funcționari cu mâna goală
o bagă pân-la fund în oală
și ei mereu se tot înjură
ca sunt cinstiți și că nu fură.
te duci la doctor, dă-i și dă-i,
că, dacă nu, ai năbădăi,
și n-ai ce căuta la el
dacă nu-i dai halca de miel.
și statul ăsta bedereagă,
își cere partea lui întreagă,
pe fum, pe aer, pe mașină,
pe casă, pe pământ, pe tină,
pe banii de înmormântare
și de nu-i dai, stai la-nchisoare.
acum cu criza asta mută,
mai dai si douăș'cinci la sută
și mai rămâi cu mai nimic,
sărac lipit ca un limbric.
de-acum a mai venit o modă,
să-i dăm ceva si lui nea vodă,
cel ce ne apără de fel
tocmai acolo la Bruxelles
și uite-așa veni beleaua
să strângă bietul om cureaua...
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (5 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre sărăcie, poezii despre oi, poezii despre modă, poezii despre moarte, poezii despre medicină, poezii despre medici sau poezii despre guvern
Perplex
Mă întreb degeaba, din reflex,
De ce omoru-i de doi bani;
Se pedepsind vreo șapte ani
În țara mea... pământ perplex?
Că-n timp ce hoții-s în conex
La vârf de neam; prin dregători
Se leagă la dosar cu sfori!!!...
Nu cu cătușe! Nu-i perplex?
De arăt cu degetul convex
Eu "hoț", scârbit de judecată;
Că ou, ce am pe-un an, nu-i vacă...
Și-a mea-i găina! Nu-i perplex?
Dar totu-i bine, în scris Codex,
Că toți ce "pot" sunt imuabili,
De neclintit; ba conți contabili,
Ba romi, rege, împărat perplex?...
Primarii îs primii la anex
De tot ce-n timpuri nu visau;
Că azi nu-i "Sfat", e un bau-bau
"Popular"... Democrat, perplex!
Tot dau în gropi, sau urc apex
Pe neaoșe căi ca-n savane;
Că și bordura-i milioane...
Aici, cu asfalt căscat perplex!
Mă pierd de proști fără complex
Parlamentând, mulți, șase sute...
Și alți de-ai mei, de școli prea multe,
Stau toți cruciș, tâmpiți perplex!
Cu amenzi din neavut, latex
Mi se întinde pielea goală...
Și hoți din pușcării, ce-s școală,
Ies tot bogați! Că-i văd! Perplex!
Viața-i divertisment, doar sex
Cu trei de "X" mânjind ecrane;
Nuvele tele, nu romane,
La burta goală... Ce perplex!
De limbă nu mai zic, de "dex",
Că "alfa", bete" azi sunt rare;
Ceva grecesc, de prin fanare...
Deci scris și vorbă îs prea... perplex!?!
Iar dacă încerc la ziar telex
-Să mă plâng lui de nedreptate-
N-aude nimeni; surditate
E laitmotiv, motiv perplex!
Nici scară nu-i după cortex,
Că nu sunt trepte de valori;
La vârf stând cei cu capu-n nori,
Întunecați pân' la perplex!
Mi-e mintea în două, un duplex;
C-o parte-i vis, primit minciună,
Cât ochii îi țin închiși... Ca lună;
Ce-i văd doar nevăzut, perplex.
Oi fi eu singurul index
Cu țară... neam, un individ,
Sau trași în piept, toți apatrid,
Ne-au dat-o gol? Un tun per... plex?!
Mi-e țara toată un circum... flex,
Adică un fel de circ; c-o droaie
Ce fac orice, ce cap nu-i taie...
Tăind de la toți, lor... Perplex!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 septembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre visare, poezii despre vaci, poezii despre sfaturi, poezii despre sex sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Cămătarul
Alergător de cursă lungă
În nebunia după bani
E înconjurat doar de golani
La colectat... să bage-n pungă.
E fără scrupule în sortare
Când victime își recrutează...
Doar pe bogați îi venerează;
Sărac, e în stare să-l omoare!
Dublul pune la datorie,
S-a înconjurat de legi, notari.
Judecători-i sunt sforari...
Sunt toți părtași la șmecherie!
Pentru nimic, poți pierde casă...
Se-ascunde când te duci cu banii
Și-și înmulțește gologanii;
Pretinde că tu i-ai dat "plasă"!
Nu are frică de blesteme,
Îți ia și pielea de i-o dai...
Nu-s amânări, de-i spui, că n-ai;
Vrea îmbogățirea, mai devreme.
E renumit în tot orașul,
Sunt toți mânjiți, nu-i fac nimic,
E cel ce pune banu-n plic...
Fiscu-i e mire, el e nașul.
În balanța cea universală
E tasul, unde "rău" se-adună...
Nu-i echilibru, la minciună!
... De stress e mort, fără vreo boală!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre bani, poezii despre nebunie sau poezii despre legi
Balada prostului... fără sfârșit
Când prostului îi intinzi o mână,
Să nu te-aștepți la recompensă;
Nici cel puțin la "Ziua bună!"...
Te va-njura pentru ofensă!?
Când prostului îi dai dreptate,
Să nu te-aștepți să-l ai fidel;
Nici cel puțin că-i speli păcate...
Ce ți le pune-n cârcă... el!
Când prostului mai dai o șansă,
Să nu te-aștepți să recunoască
Nici cel puțin vina... în transă
Ce tu-i visai; onor să-l pască!?
Când prostului îi ridici slăvi,
Să nu te-aștepți să-și plece capul...
Nici cel puțin să-și ia pe tăvi
Lauri; de nu-s, tu ispășești... Țapul!
Când prostului tot îi dai ghes,
Să nu te-aștepți la modestie;
Nici cel puțin c-a înțeles
Că-i doar bun simț... nu măgărie!?!
Când prostului îi spui deștept,
Să nu te-aștepți la vreo favoare;
Nici cel puțin să-l ai adept...
Te dă afară-n gura mare!
Când prostului îi spui... "valoare",
Să nu te-aștepți s-o demonstreze...
Nici cel puțin să crezi c-o are;
Că te ia gaj... ca s-o probeze!?
Când prostului îi spui că-i prost
Să nu te-aștepți la argumente
Nici cel puțin... Nu-și are rost;
EL, umple săli de... parlamente!
... Și cum nu-i singur, are adepți;
Atunci cu prost, să nu te pui!...
Cât frunza și iarba-s, de inepți!
Cert; poți să te adresezi... oricui!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vinovăție, poezii despre sfârșit, poezii despre parlament, poezii despre modestie, poezii despre inteligență, poezii despre gură sau poezii despre frunze
Colecționar
E tot mai des, din ce-a fost rar...
Să vezi tâmpiți la cârma țării,
Cătușele își punând brățării,
Bulău-i făcând... "Cărturar"!
Se bat s-adune ani mai mulți
În pușcării, să-și facă nume,
Urlând apoi la semeni, lume,
C-așa-s mai educați, mai... "Culți"!
Mint, cum adevăr nici n-ar fi
Și-orice rostit e "hors contexte",
Boul fiind tu -tot în protest-
Ce nu-i citești, nici nu-i... "Reții"!
De-altfel nici limba nu o știu...
O linsătură, toată lemne
De la "mai mari" -mai proști, pesemne-
Ăi ce-o scălâmbă în... "Inter-viu"!
Ce să mai zici de limbi străine,
Că de străine... îs rău de tot,
De crezi că țării îi sunt complot
Lumii de râs s-o facă... "Bine"!
Le place joc, de-a alba-neagră,
Mințind că din hoții vom crește
-Cum să furi apa, să prinzi pește-
Și, tot furând, "fuck" țara..."Întreagă"!
Le place mult de-a abuzatu',
Că te ciordind, ai mai puțin
Și așa când n-ai, nu intervin
Să te-apere, că n-ai... Ce dracu!
Și-s puși să-și facă zilnic legi,
Adică un fel de legătură
Că tot ce fac e-o făcătură
Și, n-ai de ce să te mai... "Legi"!
Pungași, tâlhari, dar au un dar
-C-așa cretini, îi duce capul-
Să ne termine Țara, Statul,
Ni le lăsând doar... "Inventar"!...
C-au fost Ei! Noi... "Colecționar"!?!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (17 martie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre țări, poezii despre draci, poezii despre cătușe, poezii despre râs, poezii despre limbi străine sau poezii despre lemn
Binecuvântat fie... PRAGUL
Mi-am pus de azi un prag la cât, la cât să fur...
Ceva la 10 milioane, d-"euroi" "bien sur",
Că așa se poartă acuma, tare de cap, dur
Și-n judecată, n-ajung... Țara are "une Cour"!
Am lăsat pragul jos de tot la nesimțire,
Că toți, ce-i am deasupra, îs toți o oglindire
Până la cât să-și bată joc ei, fără oprire,
De-o întreagă țară... politicieni, stat, o oștire...
Mai am și pragul, depășit oricum cu școli,
Dar mă fac prost de-acum și năpădit de "boli",
Iresponsabil, chiar cu vină plin d-idoli
Pe la tele, înconjur cu proaste... la proști, soli.
Cu crimă, stau mai rău, cum stau și cu viol,
Că parcă-i prea de tot, dar nu, îmi învăț rol,
C-acum penalii-s protejați și de Europol
Și victime se cumpără pe șest... c-un pol.
Am scăpat până și de pragul de vreo casă,
Că pot s-o iau pe franci elvețieni, mă lasă
De ies pe străzi să strig, la "șto", c-am luat "o plasă..."
C-așa se poartă, astăzi poartă, pielea groasă
Și să mă însor la infinit pot să o fac,
Că-i plin de fufe prag să treacă pentru "fuck",
Toate buzate, TV dive, vor "capac"
Și-s preoți roi, de cununii... găsesc vreun drac.
"Good bless" românul că-i păzit de-atâtea praguri,
Că pungășii azi sunt la modă... drage, drag-uri
Fură de rup, se rup în fițe, nu-s moravuri
Și, din pârnăi ies iute "scribi"... "full" lei și gaguri.
Om trece PRAG, să scăpăm țara de năravuri
Cu porci, vulpoi, catâri, măgari... în cuști cu garduri???
Căci ea, penala C(ur, t)e Ce Re furtișaguri...
Din OU, G(ăina) 13, iar ne clocește... PRAGURI!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 iunie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre prezent, poezii despre învățătură, poezii despre religie, poezii despre protejare sau poezii despre protecție
Mirabila pisică
pisicile de pe facebook
te bagă cert în balamuc
cu ochii lor seducători,
ce-adună mii de iubitori
și inimile praf le fac
când tolănite ele zac
cât ziulica e de mare
cu coada-n semn de întrebare,
tu mă iubești sau doar te faci,
vreau inimioara de mă placi
și tot așa în filmulețe
le admirăm cum nătăflețe
ajung să intre în bucluc
cu mii de martori de facebook,
toți înrăiți la nostimade,
unii chiar oameni cumsecade,
ce-n loc să doarmă-n miezul nopții
pândesc pisici, mai rău ca hoții
și fură poze în neștire
cu ochi albaștri de safire
și blană albă și pufoasă
de pisicuță drăgăstoasă,
cu zgaibaracele în sus,
dormind din zori pân' la apus
și populând pereții toți,
că altceva nici nu mai poți
să vezi la bunii tăi amici,
e plin facebookul de pisici,
roșcate, albe sau cu dungi
la știre până să ajungi
dai de vreo șapte opt feline
în pijamale cu buline
sau altele cu priviri hoațe
și părul negru pus pe moațe,
că uiți de masă, soț, copii
direct la ele zilnic vii
și te încarci de energie
văzând un mâț cu pălărie
sau în spilhozen înflorat,
cu telefonul stai în pat
când ochii-n gură ți-au căzut,
dar nu vrei să te dai bătut
și-n grupuri de pisici de casă,
admiri o poză mai haioasă
cu doi pisoi îmbrățișați
și-n păturici înfășurați,
dormind în patul de păpuși,
iar când de somn cădem răpuși,
în vis apare o pisică,
iar tu ești parcă o furnică
pe care laba ei în joacă
este chiar acul de cojoacă
și o privești hipnotizat
fără să știi te lași păpat
și când deșteptătorul zbiară
și păsări cântă pe afară,
te scoli din pat înmărmurit
că pân' la urmă n-ai murit,
a fost un vis, nimic mai mult
și te comporți ca un adult,
care se-ntoarce-n iar și iar
privind ca mâța-n calendar
la pozele libidinoase
ale pisicilor pufoase.
poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre fotografie, poezii despre inimă, poezii despre alb, poezii despre admirație, poezii despre știri, poezii despre telefon sau poezii despre soț
Licenciații
E plină țara de licențiați...
Nici vârsta nu contează, toți fac școală,
Femeile prin telefon, de-acasă, de la oală...
Bărbații, de prin crâșme-s învățați.
Și Universități acum sunt comunale,
Cu plata pe un an sau pe un semestru.
Ajunge un singur prof', el e maestru,
În rest pot fi oricare!... Niște haimanale.
Se-nvață tot mai mult fără frecvență
C-o plată bunicică și-n avans
"On cash" sau prin serviciul "Inter-trans"
Și la sfârșit de un an, ești tipul cu licență.
Spiru Haret e de departe cel mai bine
Nici cursuri n-ai și ore nu mai faci...
Te duci doar personal sau prin "babaci"
Și-ți iei diplome, două, trei, sau cât te ține.
E țara ca un raft, plină de carte
Cu tomuri genii, ingineri ori avocați...
Se vând la "kil", "tel quel" sau încercați
Căci de-i "citești", cert, nu ajungi departe!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre plată, poezii despre cărți sau poezii despre vârstă
Dumnezeu
Ești prezent mereu: în minți, în suflete, în noi.
Nu ești nici bun, nici rău. Ne ajuți dacă vrem binele
Dar dacă facem răul îți îndrepți mâna înspăimântătoare către noi...
Și ne dai răul înapoi. Și iar ne ierți, și ne aștepți să fim mai iubitori.
Ne ierți, dacă greșim, și vrei să ne ridici din nou.
Fără să știm.
Nu uiți nimic neiertător și uiți greșeala când vezi credință într-un om.
Ești peste tot: tu vii dacă te chem. Dar nu îmi zici nimic.
Și nu te arăți pentru că nu sunt pregătit.
Oamenii cred că tu stai undeva în ceruri, dar tu ești zilnic printre noi
Ești înger bun, dar înspăimântător... Ne vrei perfecți, lucizi
Tu dai viață, tu ucizi
Dacă suntem buni ne dai de toate
Dacă suntem răi ne dai durere, boală și chiar moarte.
Îți place să te joci, te înduioșezi dacă iubim.
Ești lângă noi, când plângem.
Ești femeie sau copil?
Tu știi planul bun: ne treci prin rău să fim mai buni,
Tu ești nemuritor, și vrem și noi să fim, căci pentru tine
Moartea nu-i nimic, pe noi ne sperie... un pic.
poezie de Iustinian Cruceanu
Adăugat de Iustinian Cruceanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre spaimă, poezii despre greșeli, poezii despre bine și rău, poezii despre îngeri, poezii despre viață, poezii despre suflet sau poezii despre sperieturi
Politică de trei parale
Ne dăm pe mâna orișicui, că iată, nu avem ce-alege,
Toți sunt o apă și-un pământ, ei n-au credință și nici lege.
Ne tot lăsăm îmbrobodiți, când vin din patru-n patru ani,
Cu vorbe mari, sforăitoare și cu discursuri de doi bani.
Promisiuni de viață bună și miere multă peste tot,
Nu au măsură la minciună să prindă cât mai mulți la vot.
Iar după-aceea... noroc bun! De noi, în cot pe toți îi doare,
Prioritatea-i pentru ei s-apuce osul cel mai mare.
Se sfâșie ca niște fiare, pe viață și pe moarte-i lupta
Se folosesc de orice arme și crâncen își păzesc reduta.
Ca niște stoluri de lăcuste rod tot ce întâlnesc în cale,
În urma lor, pe trupul țării rămâne doar potop și jale,
Un biet popor încovoiat de-atâtea biruri și ponoase,
Abia mai poate respire în case mici și friguroase.
E sărăcie peste tot și deznădejdea-i tot mai mare;
La știri auzi că un biet om s-a sinucis din disperare.
Nici Dumnezeu nu te mai scapă, nici toată inchiziția
De-o să ajungi prin tribunale afla-vei ce-i justiția.
Pe-un amărât de cum l-au prins, c-un sac de boabe c-a furat -
Adio, sfânta libertate! La pușcărie l-au băgat...
Cam vreo cinci ani, ba chiar mai mult, justiția e foarte dură,
Doar legea este pentru proști, nu pentru grangurii ce fură
Și-atâtea au devalizat: uzine-ntregi, mașini, vapoare,
Pământul țării l-au furat și din păduri mii de hectare.
Ei nu acceptă că sunt hoți, voi, însă, știți cum se numesc,
Ei spun că fac " privatizare " când faptic fură cât poftesc.
Și dacă-așa,... dintr-o "eroare", un avocat "nepriceput",
Mai bagă vreunul la-nchisoare... se știe ce e de văzut:
Cum se găsește câte-un doctor, ce foarte prompt ne dovedește-
Că are-o mare suferință și închisoarea nu-i priește.
Pe loc, e pus în libertate și ne sfidează clar, pe toți.
Se-aplică legea la cei mici, ea nu e pentru marii hoți.
poezie de Mariana Dobrin din Țara lui Papură-Vodă (2000)
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre justiție sau poezii despre suferință
Atentat la popor
Azi țara mea a pierdut popor,
de azi noapte condamnat la moarte
de-o haită de tâlhari aparte...
ce vor ca tot să fie al lor!?
Și haita toată îs infractori
ce prin minciuni i-a tot promis
poporului un trai de vis...
Mascați onești, din ce-s... orori!
Demult s-au adunat partid
scursuri abjecte de bandiți
din nespălați, în preamăriți
crescând... cum hoitu' umflat, putrid!
Toți fără carte, huligani,
sau diplomați prin alți parșivi
la fel de lepre... inventivi
și-au reclădit moral... pe bani!...
... Bani luați din gura celor mulți,
săraci, muncind din noapte-n noapte,
cei caști, onești, cu multă carte
să țină leneșii cu burți?!?
Ciuma, cum mâzga, a invadat
tot Statul, demn de al său neam,
înhămând nație cu ham,
s-o ducă-n hăț... către mezat?!
Sunt spuma supei, de-aruncat,
mizeria, necomestibil,
sunt hoarda, sursa de oribil...
ce ne vor moarte... lor, regat!?
Ne-au făcut legi, făr' să dea seamă,
să fure ei nestingheriți!
Cu barda au dat în necăjiți,
să n-avem drept la țara mamă!!!
Ne vor pe toți, ca mine, afară,
să fie numai ei în hotar.
Pământul, patriei, de dar
și-l vor doar lor... Bestia, fiară!!!
Câți "proști" om fi, cum ne cred ei,
dar mulți, mai mulți suntem și, buni
să strângem cloaca de nebuni...
Să întemnițăm pe derbedei!!!
Cât încă avem patriotism,
mai ne iubim copii, părinți,
să ne-adunăm și mușchi și minți...
să jugulăm hoți, cretinism!!!
Oh, Doamne, dă-ne Tu putere
s-aruncăm ochelari de cal
și noi, poporul, ca un val
să nimicim zoaia de himere!!!...
... Să-i punem pe parșivi la zid,
la hoți să le luăm ce-au furat!!!
Să fim, de ambiții, dezlegat
popor din nou... El, nou partid!...
... Al celor mulți, cu cultul legii
crescuți toți șapte ani de-acasă,
cât încă, Doamne, avem casă...
să stârpim hienele fărădelegii!
Să-i pedepsim, pentru popor!!!!!!!!
Să-i arză dracii-n iadul lor,
cu averi, să aibă foc s-ațâțe!
Tot neamul lor din lei, în mâțe
să-i îmblânzim... De nu, cu-omor!!!
Că morții mei, străbuni, o vor,
căci criminalii... nu-s de-ai lor!!!
Of, țara mea, al meu popor,
oh, drag ce-mi sunt, aș vrea să mor,
protest doar să rămân, un dor...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2017)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre patrie
Avocat... etno
Banii-s înainte, ca-n curvie;
Trăiește din ticăloșie!
Egal i-e de câștigi sau pierzi,
Căci are punga, să-i dezmierzi.
Îți spune, la cât ceri, să dai,
La cap cât trebuie să sai!...
Pierderea-i notorietate;
Tărie în perversitate!
Cu-ardoare multă se implică;
Alegerea-i e-n politică
Mai abitir ca orișicine
Cu furtu-n sângele-i, din vine!
E sigur c-apără minciună,
Veșnic cu etica-n ranchiună.
La orbi le ține pledoarii...
Justițiabil... de hoții!
Îi proslăvim -un anacronic-
Zidind minciun-arhitectonic
Cu rezistență la seisme,
Îmbârligați cu toți în schisme...
Unica breaslă imorală,
Ce proști, o credem imortală,
Neștiind să ne facem dreptate...
Uitându-ne autoritate!?!
Ne purtăm singurii păcat
Cu crez stupid în avocat
Și-n gașca lui, o eretică;
Păgâna lumii-n... politică.
Că-s singuri fără jurământ,
Avizi de-avuturi, de pământ,
"Onești", jurând că nu ei fură...
Că nu pun mâna... dau din gură!?
Nărav e-n sânge, gust de-a vinde,
Mai mult, el totul ar pretinde;
N-are scrupul... nu-i scrupulos...
Țel îi e să-ți stoarcă os... de ros.
Pierzarea ta-i câștigul lui.
Recurge în apel, să sui
În horă cu judecători;
Dosar legat, cu multe... sfori!
V-atacă văz cu robe negre,
Înconjurat fălos, de pegre,
Se rățoieste la confrate...
Te lasă, dacă-i dă o parte!
E țara Pontei cu găina
Ce crede că Năstase-i... "prima"
Cu ouă și că-i numai el
Mie și ție, avocățel.
'n final, vedeți în viitor!
Faceți dreptatea voi, popor?
C-aleșii i-ați numit tot voi;
Stampila le punând, la boi...
... Că legile au o rațiune
De-un parlament; înșelăciune
De avocați, toți, făr' de școală,
Stând tolăniți, să umple sală...
... Să n-avem altă haită-n loc,
Sortiți doar lor, fără noroc;
O turmă de ciobani mișei
Cu alți măgari, tot dintre ei!...
Întoarceți timpu-la-nțelepți,
C-ați avut "Sfatul de Deștepți"!
Strângeți iar mână de la mână...
Refaceți țara, iar, stră... bună!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre dreptate, poezii despre avocați, poezii despre viitor sau poezii despre sânge
Blestemul ospitalității
De popoare migratoare
au ajuns și-n țara mea
n-am avut nicio scăpare
făr-de verbul a răbda
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi hai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Doamne i-am primit pe toți
de la Ana la Caiafa
șefi de oști sau șefi de hoți
și-au umplut la noi carafa
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Și am dat și am tot dat
din Mare pân-la Carpați
- Dacia nu fu bărbat-
vremea e și voi să dați
Rabdă azi rabdă și mâini
să nu cazi hai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Care Doamne o fi leacul
am răbdat răbda-i-ar dracul
că de-atâta bună-voie
am ajuns Arca lui Noe
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Vin se urcă ne mănâncă
nu cotează vrem-nu vrem
să crească iarba din stâncă
din dragoste și blestem
Rabdă azi și rabdă mâini
să nu cazi mai dă din mâini
dă din mâini dă din picioare
dă la câini tot ce te doare
Doamne unde-i Țara Ta
unde-i pacea și aleanul
Te-am ruga Mări ruga
hai să ne trezim la anul
C-am răbdat și azi și mâini
să nu cad am dat din mâini
și din mâini și din picioare
dar nu vi-i rușine oare
poezie de Costel Zăgan (4 iulie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre șefi, poezii despre verb, poezii despre stânci sau poezii despre rușine
Sfătoși prieteni
Ca la bătrâni, dacă nu-i ai
Să-i cumperi, că oricum te costă!...
Și pe nevastă s-o faci fostă
Și de nu au, tu să le dai?!?
Veșnic prezenți în a da sfaturi
Nu-și fac din rezultat probleme,
Că la eșec n-au de ce geme;
Singur te cureți de rahaturi!
Nici pentru bani nu-ți sunt credit
Că tot ei au mereu nevoie
Să-i ții nătângule dom' Goe...
Din ei să-ți facă un audit!
De vrei să-ți iei mașină nouă
De lux, cu șarm decapotabil;
"E cum de n-ai indispensabil
Pe ploaie, iarna sau pe rouă"!?
Poți tot să spui; n-ai bani, ți-e rău,
De-n urmă ești cu minte, rate...
Răspuns e; "dacă-i sănătate
E și spital, e și bulău"!?
De-ți sunt și la servici, colegi,
Te poți baza că-ți pun o pilă
La șefi; că tot le plângi de milă
Și-i lauzi... Ei te rad, nu-s blegi!
Așa că ține-te de gură
Până și dinți de ți-or cădea;
Că de lătrat e vreo cățea
Sfătoasă... și de mușcătură!...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre câini, poezii despre sănătate, poezii despre soție, poezii despre rouă, poezii despre prietenie, poezii despre plâns sau poezii despre ploaie
De vorba cu Țepeș Vodă
-Țepeș Vodă, hai de vezi
Românimea ce-a ajuns,
O să-ți spun, e greu să crezi
Duhuri rele ne-au pătruns.
Cei ce țara o conduc
Sunt cuprinși de lăcomie,
În Parlament e balamuc
Habar n-au de economie.
Fabrici multe s-au vândut
La fier vechi pe te miri ce
Iar șomajul a crescut,
Criză e la orișice.
Avem criză în spitale,
Vai de ei bieții bolnavi,
Și în școli e mare jale
Elevii-s tot mai trândavi!
Dascălii sunt supărați,
Și-au pierdut din pasiune,
Nu mai sunt apreciați,
Școala-i în regresiune.
Ai nevoie de-o hârtie
Din sistemul bugetar?
Vai ce multă apatie,
Șpagă de nu dai în dar!
-Alelei, sărman popor
Grele zile ai ajuns
De-i Guvernul trădător
De corupție cuprins!
De-aș învia pe dată
Multe țepe ar trebui,
I-aș chema la judecată
Și pe toți i-oi chinui!
Dar la judecată dreaptă,
Fără șansă de cruțare,
Pedepsi-voi după faptă
Tot ce-ar însemna trădare!
Trădătorii din Guvern
Ar fi primii sus în țepe
Parlamentul că-i patern
N-ar avea cum să-mi scape.
Apoi și șpăgarii toți
Vor avea câte o țeapă
Fi-vor ei urmați de hoți
Într-o ultimă etapă!!!
poezie de Ionel Popa (22 octombrie 2013)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vezi mai multe poezii despre trădare, poezii despre zile, poezii despre tată sau poezii despre supărare
Aleeee... gorie
Sunt toți nebuni în România;
"Își bat toți joc, cu pumnii în cap...
Chiar de-s ținuți cu Poliția
Și cu jandarmi!? Ei tot o fac?!"
"E un protest, o încercare..."
Zic c "e-i chemați ca să-i abțină
Pe masochisticii-n eroare,
Ce-s pro... test?! Deci vina-i... virgină"?!?
Cu capul spart, pe nas juliți
-Înjurații, "neautorizați-
Să nu se lase jupuiți,
Sunt ținuți cerc... întemnițați!?
Așa, au deplină libertate
Să stea cu toții-n horă, strânși;
Să li se-ntărească... dreptate"...
Dacă din spate, sunt ajunși!?
"Li s-a dat drept să țipe tare..."
La Lună, partea nevăzută;
"Adică o dreaptă guvernare,
Sau, a de stânga"... De-i crezută?
Deci pentru a fi democrație,
Adică toți egali în drepturi,
Cu haine, căști -nu din hoție-
Șosete, ghete și șireturi,
Bastoane, pumnii antrenați
-Pe cei ai străzii, ăi de-i țin
De toate cele, dar uitați
Să aibă ei și-ai lor cămin-
Sau pus cu toți, număr egal,
Să-i bată bine, că e frig
Și-așa se încălzesc, halal...
Or prinde câini să ia covrig.
Vor fi mai mulți, o altă dată,
Să strângă mai mulți bătăuși;
Că doar așa s-o facă lată...
"Pe mama lor, de proști supuși!..."
De-ați tăcea... v-ar iubi... Nespuși!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre virginitate, poezii despre vestimentație, poezii despre tăcere sau poezii despre proteste
Dragi cetățeni
Măi dragă, eu, cu trei mandate,
Sau, cum zic unii, două și juma'
Am stat mereu cu mâinile curate,
În timp ce toți din jurul meu fura'.
Și n-am jignit poporul nicio clipă
-Era unu', Brucan, care-o făcea-
Că nu făceam de vorbe vreo risipă
Și vă spuneam doar... tot ce vă plăcea.
Și-acum tot asta fac, fin'că e timpul,
Peste puțin, în urnă să-l băgați
Pe membrul ce credeți că, în răstimpul
De când îl știți, n-a fost printre-acuzați.
E cam neliniștită cucuveaua
Căci, de o vreme se aude-un zvon
Cum că ar paște-o, în curând, beleaua
Să cânte cu o alta-n unison.
N-aș vrea să mai răpesc din timpul vostru
Așa că, la final, vă dau un sfat:
De vrea o păsărică votul nostru
Și-l dați, veți fi, măi dragă, în... Europa.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre păsări, poezii despre muzică, poezii despre curățenie sau poezii despre cucuvele
Noi... suntem români!?
Ni s-a urcat burta la cap
Și mâinile-s cu ghiuluri grele.
Credința a devenit păcat
Și obrazul s-a-ngroșat de piele!
Vedem prin ceață atât de aproape,
Toți cataractici de interese;
Copiii... diplome, nu tu carte,
Copiind... nume și adrese.
Nu știm că țara-i un pământ
Și n-are singură avut
De nu e muncă, zel, cuvânt?...
Patriotism e-n... prefăcut!
Mințiți și în amor, pedeapsă,
Tot nu ne-am lecuit de rău;
La praf de pușcă suntem capsă
Și-n ochi îl vrem, chiar de-i călău!?
Redezgropăm vicleni parșivi,
În zâmbete specialiști;
Plini de emfaze, guralivi
Hidoși... Noi, neocomuniști!
Inertă, mintea nu ne duce
Nici cât pe-un melc, de atâtea bale!
Doar știm să facem semn de cruce
La moaște, sau când dăm de "boale"!?
Parc-am fi neam de cerșetori,
Că nu știm ce e sacrificiu;
Să dai ce poți, muncind din zori
Și hoți să bagi la zdup, 'n ospiciu!
Ne păcălim, quaternal ciclu,
Cu aceleași lepre stând la pândă
Să-și facă din viață un periplu
Pentru-ngrășat în burți și-n pungă!
N-avem decât gustul de sânge
În răzbunări, mistici păgâni,
Cu crez că a sâmbetei apă tot curge
Schimbând stăpâni, cu alți stăpâni.
Hlizim a proști văzând călăul
Mascat mereu și suntem orbi,
Neștiind că noi le suntem răul
Și el e-un alt corb, printre corbi.
Tot clevetim și nu înțelegem
Cu toții acum suntem la fel,
Cum nemți, francezi! Putem să dregem
Greșeli!... Facem un Turn Eiffel?!?
Dar nu, c-avem rău de-nălțime
Și-ntr-o mocirlă ne iubim;
Narcisiști, top frumoși, sclipime
Ne-auto-apreciem!?... Mințim!!!
Avem imens tupeu în toate;
Dăm "Pașaport de România",
Crezând că tot e-un dat din coate,
"Învățând " pe alții... cu tăria!?
E timpul scurt să ne trezim,
Să învățăm ce-i spirit civic;
Să cerem mai puțin! Să fim;
Om doar și mai puțin... partinic!!!
M-am săturat de manifeste
Ce scriu și nimeni nu citește!
C-așa suntem; "Ori, cine este
Ăl de ne spune? Ce vorbește?
... Că noi știm tot! Ce ne prostește?"
Am și răspunsul pregătit,
Că știu de-acum reacțiunea;
"Ușor să spui, să ceri citit!..."
Ba nu, c-am și-alta, națiunea!...
... Ce-i tot la fel de mică, mare,
Dar și-a făcut țară de vis;
O uriașă, nu oricare!
Prin cinste, fără compromis!
... Eu, un de-al ei! Nu un pros(t)cris!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vorbire, poezii despre România, poezii despre zâmbet sau poezii despre sacrificiu