Montréalais

"Je me promenne" pe St. Denis, sau St. Laurent,
Am Dorchester în sânge, îs pe Sherbrooke.
Pie IX, cu Maisonneuve, colind exuberant...
Pe St. Hubert, sau Ste. Catherine, cumpăr trabuc.

Sunt în raliu pe Ile Sainte-Hélène, joc la noroc
Şi Nadia am "dans mon coeur", pe Olympique Stade.
La Ste. Eustache mai cumpăr, pe la iarmaroc...
Iubesc şi iarnă dură, am suflet "plus une grade"!

Trec poduri peste lacrimi, ce lumea le revarsă
De pe-alte ţărmuri, neferici... Colind Laval.
Pe Rue Masson candelă aprind şi aroma de pământ sihastră
Iau de la piaţa Jean Talon. Pescuiesc la Chambly, în aval!

Pe Metropolitaine, sau Décarie, conduc "en prise"
Cu muzica, ce-ascult de la Céline...
Sunt câştigat definitiv; "une partie prise"
Oraşului îmbietor... "chanson de mandoline".

Curse fac în biciclu la Beloeil,
Pe mal de Richelieu... văd Ste. Hilaire.
Şi seara adorm cu luna "en plein oeil"...
Mă scol, leger, la apel "de secrétaire".

Gurmand, petrec pe St. Martin, în localuri
Îmi cultiv gust, din sutele de naţii
Şi-n noapte fac grătar, la licurici de faruri...
"Je regards la télé française", de-un Québec intonaţii...

... Un straniu, unicat de dialect, de limbă
Cu "ţ" şi "ş", cum... melodia noastră!?
"On regarde la quarante", lumea se plimbă;
Haitieni, francezi, spanioli, basci, "nous sommes tous"... 'ntr-o fereastră.

O nostalgie de amintiri, mă ofilind pe buzele de-o glastră...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iunie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papa, nouă sommes le 4 avril

aujourd'hui je te raconte
une journée de printemps
quand tous les gens s'accomplissent
les perce-neiges coûtent beaucoup moins chers
que dans l'année où tu es parti
en avalant sa dernière larme
maman dit avoir rêvé de toi
dans le verger
derrière la maison
tu dormais sous le prunier
planté le jour de ma naissance
tu avais dit que le 4 avril
donne un sens à ton existence
et que Dieu t'avait béni
je ne sais pas combien
il a été sincère avec toi
vu qu'il t'a brisé
le tronc

quoi te dire de plus...

la photo sur le chevet
de la chambre d'amis
je l'ai encadrée de larmes
qui couleront incessamment
vers l'âme
au-dessous du puits
veille le soleil
il a beaucoup trop
de sang dans le regard
et semble triste et affamé
sache que
plus personne ne dort
dans ton lit deux places

sans toi
nous ne sommes plus nous-mêmes

toutes les choses sont petites
hasardeusement ou non
Dieu regarde et se tait
à présent c'est moi celui qui
s'épuise à la maison
le silence est effrayant

parfois
je monte dans le grenier
regarder le portail
à travers les failles des tuiles
mais rassure-toi je l'ai laissé entrouvert
pour le jour où tu reviendras
me souhaiter
Joyeux anniversaire!

poezie de Teodor Dume din Carte: Quand les invers traversent la rude. Ediţions: Stellamaris, France 2019, traducere de Amalia Achard
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

La tour Eiffel

Mais oui, je suis une girafe,
M'a raconté la tour Eiffel,
Et si ma tête est dans le ciel,
C'est pour mieux brouter les nuages,
Car ils me rendent éternelle.
Mais j'ai quatre pieds bien assis
Dans une courbe de la Seine.
On ne s'ennuie pas à Paris:
Les femmes, comme des phalènes,
Les hommes, comme des fourmis,
Glissent sans fin entre mes jambes
Et les plus fous, les plus ingambes
Montent et descendent le long
De mon cou comme des frelons
La nuit, je lèche les étoiles.
Et si l'on m'aperçoit de loin,
C'est que très souvent, j'en avale
Une sans avoir l'air de rien.

poezie clasică de Maurice Careme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind pentru... suflet

Deschisă ţi-e a sufletului-mi tindă
Din sară-n zori, din zori şi până-n sară,
Iubita şi frumoasa mea... colindă;
Colind al meu, cu gust de scorţişoară!

Am să te cânt şi-n umbră... şi-n lumină;
Cum n-am cântat colinde niciodată!
Prin ploaie, omăt, prin soare sau prin tină,
Colind al meu, cu gust de ciocolată!

Te voi cânta cu drag, cu mintea rătăcită;
Te voi cânta-ntre zâmbete şi şoapte.
Vei lăcrima... dar fi-vei fericită,
Colind al meu, cu gust de mere coapte!

Te voi cânta şi-n faţa caldei vetre
Ca ieri... şi azi... şi mâine... şi... mereu;
Tu să te laşi cântată pe-ndelete,
Colind frumos al... sufletului meu!

poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De unde mai sunt?...

Sunt mic, pueril, mi-au avânt şi m-arunc să alunec,
Mângâi iarăşi cu mâna miros de parchet lustruit,
Sau pititea mă joc la podeţ până totu-i întunec
Şi colind dimineţi până-n seară de vară, sunt ud ca topit.

Îmi fac din conserva cu apă şi-un pic de carbid
O bombă ce-o aprind c-o prăjină de foc să fac zgomot,
Sau plec cu prieteni prin praful cel gros ca de-un tren ropotit
Până-n josul la gârlă; n-am banii de ştrand zi de zi ca să-not!

Am sabie-n lemn, mi-e făcută de tata, mă vreau cavaler
Şi fac strategii prin ceairuri pe coaste, prin luncă.
Stau cu ochii deschişi pe o iarbă de mal şi privesc către cer
Alergând în mister cu car mare sau mic de pe bolta adâncă.

Mă bucur de zgomot de pietre ce-arunc sus pe tabla bunicii
Şi-i intru pe geam ca să-i fur din cutii cu cacaua-n zahar
De-i plecată să cureţe pir de pe stratul fiorilor fricii
Ce ştiu că-i mormânt... dar e tot numai flori pe răzor, în pahar.

Am fost iepuraş, fluturaş, mai târziu un vulpoi
În scene la şcoala primară sau când încă făceam grădiniţă;
Mă văd le cântând celorlalţi "Nea Alecu" la muzică, apoi
Stric sania fiicei directorului, alunec şi-i cad... pe pojghiţă.

Mi-am plantat singur pom, stau şi-ascult cânt de fluier
Ce-l cântă un pitic, Vasilică, ce-l are bunica la oi.
Mă urc până-n vârf în dudul din faţă să văd de unde-i şuier
Ce-aud zi de zi din oraş când e trei şi părinţii se-ntorc amândoi...

Ah, cât timpu-i ce aveam, nicio grijă să-mi tulbure minte;
Jucam porcii la zid sau la ţurcă băteam până seara...
Nici timp să mănânc nu mai am, fericitul, copilul cuminte
Şi-am lacrimi uscate pe-obrazul cel umed, făclie ca ceara...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simplu privitor

Sunt un obiectiv, cu unghiul mare,
ce nu pot face schimb de întâmplare,
doar să mă întorc, cum filmul pe o rolă,
cu un flash din când în când aureolă.
Sunt cum un cititor de mii de aventuri,
oricum scrise deja de alte edituri
şi nici pe-a mea, în care-aş fi erou,
nu mi-o deţin, o derulez ca pe-un rulou
stând aplecat, sau în genunchi, să văd
ce-i pe covorul ce îmi e întins; prăpăd,
sau bine... să-mi tai cu ascuţiş de minte,
sau să sudez, cu suflet ce-am fierbinte,
riscând inevitabilul... el să rămână
tăiat, sau pus definitiv de mână...
O poză, decupată de-un pierdut negativ,
rămas nu subiect... doar un obiectiv!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (18 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi

Oceane-s, surori sclipitoare
În vârtejuri de iris color...
Se deschid, fie în lac sau în mare,
În impuls de uimire, în fior.

Au rada în pontoane de pleoape
Cu dane în străfunduri de vis...
De soare îşi păzesc limpezi ape;
Mister e-ochi profund, de nescris.

Sunt gemeni, născuţi de odată
Din ou, ce nimic nu avea...
Sunt vii la băiat, dulci la fată,
Sunt aspri, sau moi-catifea...

Sunt faruri, de beznă, de noapte,
Intrare-s... de suflet sunt porţi.
În loc de cuvinte, de şoapte,
Săgeţi sunt de-amor, decid sorţi.

Străfund de mister fac din luciu...
Nu sunt Mariane de fund.
Sunt matul de sticlă de-ospiciu,
Sau sunt... filozoful profund.

Au colţ de pâraie de lacrimi,
Sunt negura tristului dor,
Sunt cultul seminţei de patimi...
Îs azur sfâşiat de condor.

Îs verzuiul, sau brunul cafelei
Cum crudul de frunză, ori migdală,
Au flash-ul din licărul stelei...
Sunt negrul de eban, sau de smoală.

Clipirea lor pare eternă,
Cu pauză-n viaţa de somn...
Se sting precum pila, în lanternă,
Lumini cu retur... dar de Domn!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Idiotul ştie

aşa se vede
ce este semnificativ sau important pentru publicul
foarte larg - e
ste şi gulerul prin
care pulele urcă (?!) aşa cum ţiparii
electrici în disperare
abia curentează

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Închipuiri maladive

Am gândul dus la frumuseţi
Ce se ascund nopţile-n case;
Ori de-ntuneric sunt fricoase?...
Sau sunt promise, la băieţi?!

Fuioare fine, mici, adulte,
Dispar treptat în miez d-amurg...
Le-aş urmări unde se scurg,
Da-s obosit şi sunt prea multe.

Rămân visând, cum se petrec
-Ce norocoşi le strâng în braţe-...
Ah, de-ar fi ele doar paiaţe
D-un circ şi eu... cercopitec,

Să mă alerge în manej
Să le fac patul din arenă,
Să le fiu cric, ca o antenă,
Să fiu, eu, funia de vrej...

Le văd a doua zi în zori
-Erau ca seara din 'nainte,
Chiar mai frumoase, n-am cuvinte-
Cu ochi mai vii, surâzători.

De ce lumea nu exersează
O, pururi, dragoste... Mereu,
Amor să facă, că nu-i greu...
Precis, iubirea nu uzează!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atrofieri de-un cânt de lebădă

Mi-e frică să mai nasc, că şi condamn la moarte
şi să aud, am teamă, că sunt multele... cerinţe,
iar mână ţin la ochi, urât să nu deşarte
şi-mi pun mănuşi s-am simţ, atrofiind silinţe
de atingeri, rău murdare... doar gust îmi stă pe limbă,
amar de atâtea frici, ce viaţa mi le plimbă.

Stupid, tot se termină de abia înspre jumătate,
peste, doar fiind un fel de extins, în privilegiu,
de-o întoarcere, din nou, la iar singurătate...
cum portativ de note; "do"-i cap... sfârşit, solfegiu.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Troc vital

M-am gândit să-mi fac viaţa sul,
S-o strâng când simt că prea s-ar pierde,
Sau ca s-o curăţ, de-i murdară...
Depozit s-o pun la scop nul,
S-o rotunjesc în pururi verde...
Roşu covor s-o întind, pe-o scară.

Aşa, mă întreb cum s-o fac lucru,
Că de-i a mea, la propriu s-o am.
Nu să dispună ea de mine,
Să-mi stoarcă-n lacrimi, dulce-sucu',
Să mi-o transform din timp, în ban...
Să-mi cumpăr nouă... de nu ţine.

Îmi caut membri pentru club;
Să ne plătim toţi cotizaţii
Pentru un fond, la reciproc...
Nu să plătim dobânzi la cub,
Cu zilele s-avem tranzacţii!...
Poate Divin ne-acceptă troc...

Eu, m-am în... "scris"! Poate am noroc!?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu mă joc... Tu! Ce faci?

Peste câmpuri pustii,
Cu un grup de copii,
Uneori printre vii,
Sau păduri argintii,
Eu mă joc....

Încălţat sau desculţ,
Mai jegos, ca cei mulţi,
Chiuind sau cântând,
Uneori chiar... plângând,
Dar mă joc....

Pe la vaci, pe la oi,
De e praf, de-i noroi,
Prin mocirle, puhoi,
Ce apar după ploi,
Eu mă joc....

Mă lovesc şi fiori
Mă cuprind uneori.
Nu mă las şi din zori,
Iar alerg printre flori,
Şi mă joc...

Tu ce faci?

Da! Şi eu joc....

Un barbut de noroc
Pe la colţuri de bloc.
Pe un pot din ţigări,
Ce conţin şi.... "Plăceri"
Şi eu joc.

Uneori şi pe bani!
Când nu am gologani
Mai cerşesc la babaci,
Dacă au? Că-s săraci.
Dar.... mai joc.

Mai trag fum dintr-un muc
De ţigară, trabuc.
Eu cu ea mai plutesc
Printre nori, să cerşesc...
Dar mă joc...

La subsol sau pe hol,
Tot mai des, când e gol.
Arunc mingea, un lob,
Sparg un geam şi un glob,
Dar mă joc.

Ce să fac? Nu am loc.
Printre blocuri să joc?
Peste tot sunt maşini,
Cu şoferi mai cretini,
Ce mă-njură cu, foc.

Unde? Şi... cum să mai joc?

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Quand les ombres traversent la rue

à chaque coin de rue
il existent d'ombres
aux yeux fermés
elles traversent la rue
c'est la même foule
qu'hier
j'ai le sentiment de transiter
d'un passé à l'autre
je refais le chemin
dans ma tête
je rentre dans l'histoire des gestes
qu'avait fait
mon père

non
aujourd'hui je ne traverserai pas...

poezie de Teodor Dume din Carte: Quand les ombres traversent la rude.Ediţions: Stella Maris, France/ 2019, traducere de Amalia Achard
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Album... fişic?!

Am dat o raită prin album,
Uitat de-un fad cotidian;
Nici bani şi nici meridian,
N-am handicap, să plec la drum.

Sunt clipe - de iubite dragi,
Părinţi, copii, puţini prieteni-
La schi, sau în culcuş pe jnepeni
Sau la nudişti, fără nădragi...

Sunt file scumpe de album
-Cu chip în rânjet afişate-
Prezente-n gând, demult uitate...
Îmi sunt cum dalele de drum.

Dau foi sau clic, să le revăd
-Ferice sunt, de-mi sunt frumoase
Le şterg, sau rup, de sunt hidoase-
Trecut îmi curăţ, şterg prăpăd.

Buimac mă uit, ca la un altul
-Nici cei din jur... nici eu n-aş fi-
La pozele color sau gri...
Am umezi ochi, simt catafalcul.

Suntem alături şi-mi dau mâna
-Căci nici nu e aşa departe-
Gândesc, timp mult, nu mă desparte;
Însă nu-i spaţiul, nu-i totuna.

Mă văd unde plângeam atunci
-De-o clipă singur, de-un nimic-
Şi-aveam adresa-n mână, în plic
Nedezlipit, pentru porunci...

... Erau mulţi ani spre experienţă
-Tânăr naiv- ce n-o aveam;
Pot vinde poze ce-adunam
Să-mi cumpăr timp... de existenţă!?!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 septembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

L est tare et c' est l' automne, anne

l est tard et c'est l'automne, anne

les soirées où tous les Dieux
vont se coucher
j'aimerais rester en moi
dans un monde à moi seul
devenir le Dieu de tous les amours
faire un échange d'illusions
et finalement te conquérir
sur un navire à la dérive

et pourtant...

il a assez plu
et l'horizon est encore loin
les souvenirs inhumés dans les rides je regarde
du printemps vers l'automne même en sachant
que le scénario que mes sentiments érigent
est un plagiat
je m'accroche à chaque instant
et tout ce que je désire est t'entendre parler
comme si tu étais près de moi
sur l'allée de pierre mouillée
que nous grimpions le plus haut

je t'aime et la mer est effervescente
les mouettes picorent dans ma main
les mystères sont disparu
sous le regard de la solitude
apparaît la terre
camouflé de silence je m'approche doucement et incertain
la douleur palpite tel un papillon égaré
il est tard et c'est l'automne
je plie mon cœur en deux pour maintenant
et pour quand je ne pourrai plus respirer sans toi

il est tard et c'est l'automne...

Traducerea, Amalia Achard

poezie de Teodor Dume din Carte: Quand les ombres traversent la rude, ediţions Stellamaris, Brest/ France, (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Victimă făptuitor sau... Om

La soare nu pot să privesc
-Mi-ar arde văz instantaneu-
Şi-am mii de ani că-l proslăvesc;
I-accept ardoarea-i, chiar de-i greu.

Sunt în fragil de echilibru
-Tratez orori cu indiferenţă-
Mă resemnez; oricum n-am giru
De creator, nici competenţă.

Mă-nec, la nesfârşit, în ape
-Că nu-s făcute pentru mine-
Şi-aş avea "eu" întâietate
Că-s unicul, lăsat să-nchine.

Mă-ngrop de viu pe-o coajă frântă
'n cutremur, făr-avertisment,
Sau smuls sunt de tornadă cruntă...
'n taifun sunt un experiment.

Dar nu-mi ajunge suferinţă,
Nu-nvăţ nimic din epopei;
Fac singur fulger spre nefiinţă,
Mă iau la-ntrecere cu zei.

M-anihilez stupid în troc;
Să iau mai mult, uitând să dau...
Dezastru-l cultiv reciproc,
Copiind rău, de pe-unde stau.

Creaţie, aş fi?... Fără vină?
Pedeapsa o am... de muritor!...
Numai că nu-s de-ajuns, victimă;
Pieiri cultiv... Făptuitor!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răscoliri

Primele, pe care le-am uitat de-atâtea dragoste,
Au fost litere, ce nu se mai adună în nume
Şi, au rămas imaginile, toate de neşters, ce pacoste...
Doar ele şi cu pipăit, căldură, zâmbete de glume.

Îndeajuns e doar privirea, fără noimă, în gol
Şi un dans de personaje se îmbulzeşte într-un prim plan
Fragil, pierzându-se în rânduirea fiecărui rol
De-un puzzle franjurat de chipuri, trup... privirile de alean.

E tot cu aceeaşi vârstă în frumosul static
Ce n-a întinat de-o clipă sublimele amintiri,
Rămase, cum tăişul, într-o scoarţă de-un fanatic
Rănindu-şi singur minte şi suflet... din trăiri.

E atâta nostalgie plecată în valuri, unde,
Cum picurul ce sparge oglinda apei, sticlă,
Ce poate atinge mal... frumoasa de niciunde
Ce-şi scaldă gândul dus pe-un abajur de-o aplică...

Şi ochi d-eter se ating, de-un picur timp... ce pică.

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 aprilie 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumpăr clipa

Iubito!... îmi cumpăr o clipă,
Mă duc în bazar să găsesc,
Cât costă această risipă
Nu ştiu, dar o iau şi plătesc!

Voi lua o bucată din lună,
Cu bani spre târziu căpătaţi
Şi-apoi te voi pune stăpână
A hoţilor... ce azi îmi sunt fraţi.

Nimic nu mai este ce-a fost,
Iar lumea-i murdară şi dură,
Tâlharii făcându-şi un rost,
Călcând prea sfinţita scriptură.

Îmi cumpăr iubito!... o viaţă,
Cu linişte, furtuni şi-mpliniri,
Plăti-voi la preţul din piaţă
Parfumul discretei iubiri.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără pretenţii

Mă tot întreb
ce lumea vrea;
de ce iubeşte "complicat",
nu crede "sincer"... răspicat,
întortochind în van plăcerea?
... Nu intru-n joc,
sunt un afeb,
sau n-am talent de loc,
încerc să scriu
ce sincer simt
-cât nu e prea târziu-
fără să mint
şi-mpărtăşesc
trăiri -să nu se piardă-n timpuri
ca la fiecare- de-ale mele ghimpuri;
un "te iubesc"...
Dar nu trece mesajul,
nu sunt îndeajuns de snob,
nu am metafora microb,
nu-mi linguşesc limbajul...
sau poate
că într-adevăr nu merit
universalitate, popularitate,
neîncrezător ce sunt, abstract, necleric!?

În fond, că nu sunt epatant
nici nu e relevant,
că nu fac vorbele palate;
voi fi oricum al meu lăcaş
pe-o filă,
un înscris, răvaş,
ca şi mulţi alţii, o idilă,
o parte din eternitate...
În final... o umanitate!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reuniune de... pierderi

Mi-am plătit pentru toţi, ce-am avut cunoscut, colegii
De şcoală, de joacă, de lucru, de vechile solfegii
Dansate de pe sunetul ebonitei rotunde, la chefuri sau baluri,
Să pot să fiu apa, ce mă scaldă de când sunt, s-o strâng iar în braţele-maluri.

Sunt roşu-n obraji iară şi ochii-mi lucesc... cât mă bucur
Că înot iar apa-timp, ce-i probabil din lacrimi, sudoare... fes cu ciucur,
Înmuiat în şampania de an nou, sau beţii de uitare de tot...
Când puţin e-a uita, sau mai mult, mai târziu adunat... cât să pot.

Stau pe mal, vânzoleala s-a dus, n-ajung banii să cumpăr atâta trecut,
Nici să ţin nemişcat ochiul minţii şi suflet, ce-i plin de atâta avut
Şi întind mâna, cât încă mai pot s-o întind, să simt apa curgând
Bucurându-mă iar, puţin palid, cu ochii mai goi... de la golul din gând...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (10 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să mă fac înţeleasă?

Cum să mă fac înţeleasă?
Când lumea nu vrea progres,
Mai ales progres moral,
Oare, sunt de neînţeles?

Vulturii îmi dau târcoale
Şi îmi vânează scopul des,
Parcă locul meu în lume
Are ceva nefiresc.

Cum, să mă fac înţeleasă?
Trâmbiţând înţelepciune,
Când un lucru merge bine...
Lumea vrea divertisment.

Ce limbă să îmi aleg?
Ca să-arăt celor din jur
Preţul sfântului bun simţ,
Miezul păcii pe pământ.

Inima în mine plânge,
Lumea trece rând pe rând,
De nimic nu-i îi mai pasă
Nu mai crede în cuvânt.

Cum să mă fac înţeleasă?
Oamenii cum să-i îndrum
Spre gândire sănătoasă,
Cu ce ode să-i încânt?
Ca să mă fac înţeleasă.

poezie de Valeria Mahok (18 octombrie 2017)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!